Reţeaua de educaţie preşcolară din Sectorul 1 s‑a schimbat radical în ultimul deceniu, deşi – la prima vedere – numărul total de copii nu a crescut spectaculos.
Potrivit unei analize realizate de Forbes România pe baza datelor oferite de Direcţia Regională de Statistică a Municipiului Bucureşti, în anul şcolar 2010/2011 existau în nordul Capitalei 35 de grădiniţe independente, dintre care 27 erau publice şi doar opt private.
Aşadar, statul acoperea atunci trei pătrimi din ofertă, iar mediul privat avea rol mai degrabă marginal. Zece ani mai târziu, balanţa s‑a inversat aproape complet. Statisticile pentru 2022/2023 indică 58 de grădiniţe în funcţiune, însă creşterea cu două treimi a infrastructurii a fost susţinută aproape exclusiv de sectorul privat, care numără acum 39 de unităţi. În acelaşi interval, reţeaua publică a pierdut opt grădiniţe şi a coborât la 19 unităţi, ceea ce înseamnă o contracţie de 30 %.
Migraţia se vede şi în efective. În 2010/2011, 6.594 de preşcolari erau înscrişi la stat şi doar 423 în grădiniţele private. Astăzi, statul mai are 5.328 de copii, în timp ce mediul privat a ajuns la 2.214, de peste cinci ori mai mulţi decât la începutul deceniului. Per ansamblu, numărul copiilor din grădiniţe a crescut cu 7,5 %, de la 7.017 la 7.542, dar suplimentarea s‑a concentrat aproape integral în segmentul privat.
Schimbarea pune în lumină două fenomene: pe deoparte, apetitul părinţilor din Sectorul 1 pentru servicii educaţionale diferenţiate, eventual bilingve şi cu programe extinse; pe de altă parte, stagnarea investiţiilor publice într‑un cartier unde presiunea demografică rămâne ridicată.
Dacă tendinţa va continua, accesul egal la educaţie preşcolară riscă să devină o provocare: oferta se diversifică şi se extinde, dar costurile tind să fie suportate din buzunarul părinţilor, iar locurile subvenţionate devin tot mai puţine.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.