Dacă, în cele din urmă, gazele de șist nu vor fi exploatate în România, putem profita altfel de pe urma lor: să invităm producătorii serialului Dallas să filmeze la Pungești o nouă serie. Ingredientele sunt toate acolo: o companie petrolieră de mare anvergură (Chevron), autorități bănuite de jocuri necurate (primarul comunei Pungești, Mircea Vlasă, este cercetat de Poliție pentru abuz în serviciu, după ce a concesionat companiei petroliere un teren pe care americanii au vrut să înceapă forarea), proteste violente ale localnicilor și intervenții în forță ale trupelor de ordine.
Să lăsăm însă gluma la o parte și să dăm cuvântul celor implicați. Este un fel de a spune, întrucât americanii de la Chevron nu sunt deschiși spre comunicare cu presa din România, fiind întrucâtva mai comunicativi însă cu cea internațională. „Chevron poate confirma astăzi că și-a suspendat activitățile…ca rezultat al condițiilor nesigure generate de activități protestatare nelegale și violente”, declarau, în decembrie anul trecut, reprezentanții companiei americane într-o declarație remisă agenției de presă Reuters, cu referire la încercarea de a demara forajul în județul Vaslui, împiedicată, în cele din urmă, de localnicii protestatari.
Chevron nu este singura companie interesată de rezervele de gaze de șist ale României, estimate de U.S. Energy Information Administration (EIA) la 1.444 de miliarde de metri cubi. Astfel, potrivit shalegas-europe.eu, o platformă online susținută de mai multe companii petroliere, printre care și Chevron, Petrom desfășoară analize preliminare ale concesiunilor sale, iar Romgaz, MOL, Sterling și Zeta Petroleum și-au exprimat interesul în oportunitățile din domeniu.
Declarațiile unor jucători importanți din domeniu, făcute în ultimii ani, arată interesul companiilor pentru această resursă neconvențională. Astfel, în iunie 2012, reprezentanții Romgaz spuneau că au descoperit zăcăminte și chiar au realizat foraje prin fracturare hidraulică cu gel încă din anii 1994-1995, iar rezultatele foarte bune se văd și astăzi în câmpurile respective, în timp ce Mariana Gheorghe, CEO al companiei Petrom, declara, în septembrie anul trecut, că nu va desconsidera astfel de oportunități. „Urmărim foarte atent toate evoluţiile şi avem în România un pionier, pe Chevron. Undeva la finalul planului strategic actual, în jurul anului 2021, intenţionăm să analizăm acest segment de piaţă (…)Dacă se va încadra în strategia noastră, dacă va fi fezabil ca business, adică dacă vom dispune de resurse, astfel de oportunităţi nu vor fi desconsiderate “, a declarat Mariana Gheorghe la finalul anului trecut. Explorarea gazelor de șist ar asigura, potrivit shalegas-europe.eu, nevoile de gaz ale României pentru o perioadă de 100 de ani. Cu ce riscuri însă?
Potrivit EIA, în anumite zone ale Statelor Unite, care se află pe locul patru în top 10 țări cu cele mai multe resurse recuperabile de gaze de șist, folosirea cantităților mari de apă în procesul de fracturare hidraulică poate afecta disponibilitatea apei pentru alte activități, precum și habitatele acvatice. În plus, dacă nu este realizată corespunzător, fluidul folosit în fracturarea hidraulică – ”care poate conține chimicale potențial periculoase” – poate fi deversat prin scurgeri, defecțiuni ale sondei sau alte moduri. ”Orice astfel de deversări pot contamina mediul înconjurător”, se arată în raportul EIA.
Mai mult, procesul de fracurare hidraulică produce apă contaminată (din fluidul folosit), care apoi trebuie tratată înainte de a fi aruncată sau refolosită, ceea ce reprezintă un risc în plus. Nu în ultimul rând, fracturarea hidraulică în sine ”are ca rezultat mici cutremure, dar aproape întotdeauna prea mici ca să reprezinte un pericol. În afară de gazul natural extras, fluidele și apa folosite se întorc la suprafață. Aceste ape folosite sunt în mod frecvent injectate în puțuri de mare adâncime, proces care poate cauza cutremure suficient de mari pentru a fi simțite și a cauza pagube”, potrivit EIA. Statul român a alocat, începând cu martie 2012, patru licențe de explorare a gazului de șist companiei Chevron, localizate în Moldova și Dobrogea și totalizând o suprafață de 9.000 de kilometri pătrați; trei licențe companiei MOL și o licență companiilor Sterling Resources și TransAtlanticPetroleum. Toate aceste proiecte sunt momentan suspendate
Aflați ce alte articole mai cuprinde ediția specială “Energia anului 2014”.
Citiți textele integrale în ediția tipărită a revistei, dar și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România.