Premierul Ungariei, Viktor Orban, a propus ieri Uniunii Europene să finanțeze ridicarea de garduri la granițe, retrezind discuțiile pe o idee care de mult timp este văzută drept inadmisibilă, înaintea summit-ului în care liderii blocului european vor discuta posibilități de reducere a emigrării ilegale.
Întâlnirea celor 27 de lideri naționali ai UE a fost decisă după ce Austria și Olanda au făcut o serie de plângeri pe acest subiect. Agenția de emigrare a blocului a raportat pentru anul trecut peste 330,000 de treceri de graniță ilegale – cel mai mare număr înregistrat din 2016.
Statele UE sunt în relative dispune când vine vorba de primirea refugiaților pe teritoriul lor și de mulți ani se concentrează pe întărirea și limitarea granițelor externe, pentru a preveni încercările de trecere a granițelor pe rute neoficiale – și de cele mai multe ori foarte periculoase. Țări cum sunt Polonia, Ungaria și Slovenia au ridicat garduri la granițe pentru a ține departe refugiații și emigranții, deși Comisia Europeană, care gestionează bugetul blocului, a refuzat să plătească costurile pentru astfel de bariere, spunând că finanțarea acestora este împotriva valorilor liberal democratice și a drepturilor omului.
Într-o convorbire telefonică înaintea summit-ului pe care Orban a avut-o cu omologii săi din Polonia, Belgia, Finlanda, Malta și din Bulgaria, a cerut ca UE să finanțeze aceste proiecte, spunând că “gardurile protejează întreaga Europă”, potrivit agenției de știri MTI.
Șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, a refuzat anterior finanțarea gardurilor care să împrejmuiască granițele țărilor UE, dar a oferit bani pentru infrastructura aferentă granițelor fizice, cum ar fi echipamentul de supraveghere video.
UE spune că dintre refugiații de anul trecut care au intrat în țările blocului european, cei mai mulți au fost sirieni, afgani și tunisieni, iar dintre aceștia doar o treime au putut primi azil oficial, iar restul ar trebui trimiși înapoi. Deși blocul a primit în ultimul an milioane de ruși și de ucraineni, cei mai mulți dintre cei pe care țările UE încearcă să îi trimită înapoi sunt imigranții și refugiații din Orientul Mijlociu, din Nordul Africii și din Sudul Asiei. Într-o scrisoare comună pregătită înainte de summit, liderii din Malta, Danemarca, Grecia, Lituania, Latvia, Estonia, Austria și Slovacia au spus că “sistemul actual de azi în Europa nu funcționează.”