Gabriela Mitrovici, director de cercetare și dezvoltare al Grupului Editorial Corint, consideră că este nevoie de un program național de literație, bine organizat și corect și unitar implementat. De asemenea, este nevoie și de educarea educatorilor.
Forbes: Ce a însemnat anul 2021 pentru grupul editorial pe care îl conduceți: un an al revenirii după șocul din 2020, un an obișnuit sau un an prevestitor pentru o nouă criză? (variația cifrei de afaceri față de 2020, lansări deosebite, evenimente, decizii de business, strategia, etc)
Gabriela Mitrovici: Pentru Grupul Editorial Corint, anul 2021 a fost, la fel ca pentru toate editurile din România cred, un an al unei ușoare reveniri.
Am crescut din nou numărul de titluri publicate, după ce redusesem puternic motoarele în 2020, iar vânzările au crescut și ele cu aproximativ 15% pe întregul an. Abia spre sfârșitul lui 2021, însă, au început să se apropie de nivelul dinaintea pandemiei.
La capitolul realizări, am putea puncta în primul rând viteza cu care ne-am adaptat la mediul online. Am reușit să realizăm evenimente deosebite, cu invitați prestigioși din toate colțurile lumii și cu un public numeros din toate colțurile țării, oameni care s-ar fi adunat cu greu în același spațiu fizic.
Și mai important, am reușit să ajungem online și la copiii care nu participaseră niciodată la un club de carte, la discuții pe teme care-i interesează și care nu se întâlniseră niciodată cu un autor de carte.
Ca strategie de business, am preferat să nu turăm încă motoarele la maximum și să mergem cu o producție încă rezervată – mult mai mare decât în 2020, dar nu la nivelul la care ne-am fi dorit noi. Și, desigur, am investit mult mai mult în orientarea către online decât o făceam înainte de pandemie.
Forbes: În prezent, piața editorială din România traversează o criză? Care sunt cauzele crizei și care sunt efectele asupra publicului consumator?
Gabriela Mitrovici: Într-adevăr, piața editorială traversează o nouă criză, tocmai când abia începea să-și revină din precedenta.
Dacă în timpul pandemiei, criza a fost provocată de restricțiile impuse de autorități și de starea permanentă de panică în care se aflau oamenii din cauza unui virus necunoscut, în prezent problemele sunt de altă natură, însă efectele sunt similare.
Astăzi, ne confruntăm cu un început de criză economică globală și cu toții sperăm să nu fie ca în 2008-2010, dar analiștii ne cam atenționează că poate fi chiar mai rău.
La problemele cauzate de proximitatea războiului și de creșterea galopantă a inflației, industria de carte se mai confruntă și cu o foarte mare criză de materie primă esențială pentru noi – hârtia.
Cum China a sistat exporturile către Europa, iar Uniunea Europeană a blocat importurile din Rusia, România mai are foarte puține surse de aprovizionare, în cantități mici și la prețuri exorbitante. Consecința este, desigur, creșterea mare a prețului de vânzare, care s-a observat la lucrările publicate în 2022.
Sperăm ca situația să se stabilizeze și publicul cititor să aibă acces, în grila unor prețuri rezonabile, la cărțile îndrăgite.
Forbes: Ce anume îi răspundeți unui cititor care constată cu reproș: s-au scumpit cărțile, nu-mi permit să mai cumpăr!
Gabriela Mitrovici: Cred că explicațiile de mai sus constituie un răspuns și la întrebarea aceasta.
Aș mai adăuga, totuși, spre informarea cititorilor, că din prețul de vânzare al unei cărți 5% reprezintă TVA, 50-55% comisionul de vânzare acordat agenților de difuzare (librării fizice și online, hipermarketuri etc.), iar diferența de aproximativ 40% trebuie să acopere costurile de producție din ce în ce mai ridicate, drepturile de autor, transportul, promovarea, regiile editurii.
Este clar că în aceste condiții editurile și-au redus drastic profitul, la limita supraviețuirii, din dorința de a-și menține statutul și cititorii fideli, sperând la o viitoare perioadă de normalitate.
Forbes: Care sunt îngrijorările dvs. în ceea ce privește piața editorială din acest an? Dar motivele de optimism?
Gabriela Mitrovici: Suntem și noi îngrijorați, la fel ca toată lumea, mai întâi de evoluția acestui război (Rusia-Ucraina) care se desfășoară atât de aproape de noi și are atât de multe valuri de efecte, apoi de criza economică pe care începem să o simțim tot mai mult; scăderea tot mai mare a puterii de cumpărare și a nivelului de trai ale populației se traduc, în general, în diminuarea vânzărilor.
Un alt motiv de îngrijorare este creșterea galopantă a costurilor de producție, care ne forțează să majorăm prețul de vânzare, cu riscurile inerente.
Însă avem mare încredere în cititori, care cu siguranță vor continua să cumpere titlurile bine alese de echipa noastră de profesioniști.
Împreună pregătim deja câteva surprize, printre care un Club de Istorie, moderat de jurnalistul Marian Voicu, de la care avem mari așteptări, precum și alte câteva noi colaborări. Continuăm serialele „Cărțile care au făcut filmele” și „Clubul de lectură, conversație și distracție powered by Corint Junior” realizate împreună cu cei de la Cărturești, precum și colaborarea cu History Channel.
Avem, de asemenea, o colaborare nouă cu platforma Veridica și căutăm în permanență noi modalități de a genera discuție și contact permanent cu cartea în spațiul public.
Sperăm să reușim să alegem titluri pe care să le iubească mult cititorii noștri și să trecem cu bine și peste această provocare.
Forbes: Un raport național, publicat recent de platforma BRIO (Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea Performanţelor Şcolare), arată că 42% dintre elevii din România sunt analfabeți funcțional. Cum comentați? Cine sunt responsabili, cine sunt vinovații acestei situații? Cum ar putea să scadă acest procent în următorii ani?
Gabriela Mitrovici: Aceasta este o problema veche. Cine sunt responsabilii și cine sunt vinovații? Cred că noi toți, ca popor. Cumva nu reușim să ne forțăm aleșii să lucreze pentru noi.
Editurile, ca și multe ONG-uri, se luptă de mult timp cu această problemă.
Cei mai mulți copii nu citesc pentru că, de fapt, nu înțeleg ce citesc. Și noi, în cadrul Grupului Editorial Corint avem, ca și alte câteva edituri mari din România, programe de literație, cluburi de lectură și dezbatere în școli și o mulțime de proiecte mici care ajută un număr restrâns de elevi. Însă tot acest efort al editurilor este doar o picătură într-un ocean, fără sprijinul autorităților.
Este clar nevoie de un program național de literație, bine organizat și corect și unitar implementat. Este nevoie mai întâi de educarea educatorilor.
Analfabetismul funcțional se va reduce doar printr-o implicare serioasă și profundă a tuturor – autorități, cadre didactice și părinți –, iar procentul de elevi analfabeți funcționali va scădea numai după o generație de bune practici în domeniu.
Forbes: O idee: plafonarea prețului la cărți. O idee trăsnită sau o decizie de luat în seamă de guvern pentru revitalizarea pieței editoriale din România?
Gabriela Mitrovici: Deși este un element esențial pentru hrana spirituală a oricărui om, cartea nu este tratată ca atare de autoritățile din România și nu beneficiază de proiecte, strategii coerente și finanțări pentru sprijinirea lecturii.
Dacă discutăm, teoretic, despre plafonarea prețului la cărți, ar trebui ca industria editorială, și așa pe unul dintre ultimele locuri din Europa în ceea ce privește cifra de afaceri, să beneficieze de subvenții și alte facilități acordate de stat, pentru a putea supraviețui și evolua.
În lipsa acestor politici culturale dedicate, cartea este un obiect ca oricare altul, cum ar fi, de exemplu, jucăriile, și atunci, pe o piață concurențială, liberă, de ce am avea nevoie să plafonăm prețul la jucării?
(9 iunie 2022)
