Industria IT, unul dintre pilonii de bază ai dezvoltării economice a României, pare privilegiată. Crizele de la nivel internațional nu au avut efecte directe asupra sectorului, iar anul 2022 nu poate să aducă decât aspecte pozitive. “Pe media ultimilor zece ani, noi avem o creștere cam de 15 % pe an fiecare an, ceea ce înseamnă de mai mult de trei ori decât creșterea normală naturală a întregii economii naționale care e undeva la 5%. Și ne dorim să creștem în continuare”, a declarat Gabriela Mechea, director executiv al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, pentru Forbes România.
În ciuda previziunilor pozitive, se remarcă câțiva factori care frânează procesul de creștere. Unul dintre aceștia este lipsa forței de muncă. “Universitățile reușesc să livreze pe piața muncii undeva la 9.000 de specialiști, dar nevoia în piață depășește 20.000 de oameni în momentul acesta. În industria de IT lucrează aproximativ 135.000 de specialiști la nivel național”, a explicat ea. O altă provocare este reprezentată de nivelul foarte scăzut de digitalizare a societății românești și faptul că nu s-a considerat prioritară educația digitală încă din ciclul primar de școală. “Lucrul acesta are are niște efecte pe termen lung nu numai în lipsa specialiștilor de tehnologie dar și în lipsa competențelor digitale la nivel de populație”.
În România există un potențial de creștere foarte mare a industriei. De exemplu, sectorul de software și servicii aduce un aport de aproape 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce însumează aproape 13,6 miliarde de Euro, potrivit unui studiu recent realizat de ANIS. La nivelul Europei de Est, România este al treilea hub tehnologic din punct de vedere al numărului de angajați. “Avem nevoie de companii inovatoare pentru că încă suntem în grupul țărilor focusate pe externalizarea serviciilor. România nu a ajuns în grupul țărilor axate pe inovare”, mai spune directorul executiv.
Dezvoltarea industriei IT devine sustenabilă într-un stat digital, iar un aspect important în evoluția sectorului este adoptarea tehnologiei la nivelul instituțiilor publice și interacțiunea digitală dintre cetățean și stat. “Încercăm să evităm este mutarea birocrației care există în momentul acesta pe hârtie în digital, deci aici ne trebuiesc niște legi și sisteme inteligente. Este foarte importantă adoptarea Cloud la nivel guvernamental și nu numai”, explica Gabriela Mechea. ANIS își propune digitalizarea administrației publice la toate nivelurile ei și își dorește o transparentizare a procesului achizițiilor publice, precum și generalizarea semnaturilor electronice. “Nu în ultimul rând, ne dorim educația în tehnologie pentru de-aici vine și capacitatea cetățenilor de a utiliza aceste instrumente”, conchide Gabriela Mechea.
