Un miliardar cu un comportament dur a transformat echipa Mercedes de Formula 1 într-o dinastie a curselor auto. Poate că zilele de glorie ale echipei au trecut, dar el are mai mult succes ca niciodată.
n timp ce Toto Wolff inspectează o încăpere mare de la sediul Mercedes‑AMG Petronas din Brackley, Anglia, privirea îi este atrasă de puntea din spate a unei mașini argintii. Roata dreaptă este ruptă, iar acest lucru îl deranjează, ceea ce îl face să ceară imediat reparații. Dar coproprietarul miliardar și directorul echipei Mercedes de Formula 1 nu se află în interiorul fabricii sale, iar mașina pe care o evaluează nu este o mașină adevărată de Formula 1, în valoare de opt milioane de dolari. Wolff este nemulțumit de un model de decor al unui automobil Mercedes clasic, lung de doar câțiva centimetri. „Pur și simplu, îmi sare în ochi”, explică el. „În viața mea obișnuită, este, de fapt, un disconfort pentru anturajul meu, pentru că, pur și simplu, nu mă pot opri din încercarea de a elimina imperfecțiunea.”
Această căutare obsesivă a perfecțiunii poate fi o povară pentru majoritatea oamenilor, dar în cursele de Formula 1, unde succesul poate fi definit de mai puțin de o zecime de secundă, aceasta a menținut, în mod constant, echipa lui Wolff pe podium. În ultimul deceniu, austriacul în vârstă de 51 de ani a adunat opt titluri de campion la constructori, șapte titluri la piloți și un număr uimitor de 115 victorii în Grand Prix-uri – datorită mașinilor sale impecabile și a pilotului-vedetă al Mercedes, Lewis Hamilton. Este un parcurs fără precedent în acest sport, demn de alte francize legendare precum New York Yankees și Boston Celtics.
Cu excepția faptului că Mercedes nu mai câștigă. Anul trecut, echipa a ajuns pe locul al treilea, câștigând un singur Mare Premiu de Formula 1. Revenirea în top pare puțin probabilă în 2023, deoarece Red Bull Racing are, în prezent, supremația în clasamentul constructorilor. O revizuire financiară a regulilor F1 în 2021, care limitează cheltuielile – plafonul de costuri –, a înăbușit abordarea perfecționistă a lui Wolff, oferind mai puține șanse de a recupera din greșeli.
În timp ce plafonarea costurilor a prezentat cea mai mare provocare pe grilă, a avut un efect pozitiv izbitor în afara circuitului. În 2021, ultimul an în care Mercedes a câștigat titlul la constructori, echipa a înregistrat cele mai bune rezultate de până acum sub conducerea lui Wolff, cu venituri de 529 de milioane de dolari și Ebidta de 128 de milioane de dolari. Deși organizația nu a publicat încă cifrele pentru 2022, Forbes estimează că va depăși aceste valori cu aproximativ 10% și, respectiv, 30%.
Aceste venituri accelerate s-au tradus direct în valoarea echipei. Forbes a evaluat echipa Mercedes în 2019 la un miliard de dolari și estimează că aceasta s-a dublat cel puțin de atunci. Wolff deține 33% din echipă – cea mai mare parte a acesteia a cumpărat-o în 2013 pentru o sumă estimată la 50 de milioane de dolari –, constituind piatra de temelie a averii sale de un miliard de dolari. În esență, el a construit un brand asemănător cu Dallas Cowboys, care rămâne cea mai valoroasă franciză sportivă din lume, cu opt miliarde de dolari, în ciuda unei perioade de 27 de ani de „secetă” la Super Bowl.
„Aș renunța la fiecare bănuț din profituri pentru a câștiga”, spune el. „Așa că, alegând între succesul financiar și succesul sportiv, în fiecare zi a săptămânii, în fiecare zi a anului, voi alege succesul sportiv.”
Această dorință maniacală de a câștiga este întipărită în Wolff. Născut la Viena, el a visat încă din copilărie să devină pilot de curse. Nu a reușit să-și urmărească pasiunea – în parte pentru că este prea înalt, având 1,85 metri – și s-a reorientat curând către afaceri. În 1998, a fondat incubatorul de tehnologie Marchfifteen, cu sediul la Viena, petrecându-și zilele sunând la rece potențiali investitori. Doi ani mai târziu, la 28 de ani, Wolff a înregistrat un profit de peste 30 de milioane de dolari, aproape în întregime din vânzările companiei de mesagerie text UCP și a editorului de jocuri video JoWooD. Plin de bani, și-a lichidat compania și s-a întors la prima sa dragoste, cursele auto, și a început să conducă piloți juniori. Acest lucru l-a dus la producătorul de motoare HWA AG, care aproviziona echipele de curse de nivel inferior ale Mercedes. A cumpărat 49% din HWA în 2006 și, mai târziu, a ajutat la listarea la Bursă în cadrul unei oferte publice inițiale de 175 de milioane de dolari, obținând pentru el însuși încă 85 de milioane de dolari.
Wolff a investit în echipa de curse Williams F1 câțiva ani mai târziu și a contribuit la obținerea unei victorii uimitoare în Marele Premiu al Spaniei în 2012. În același an, Mercedes se confrunta cu probleme și l-a invitat pe Wolff la Stuttgart pentru a-i valorifica expertiza. Acesta le-a spus fără menajamente că subfinanțează foarte mult echipa, iar Mercedes a răspuns oferindu-i postul de conducere. „Nu este un mincinos”, spune René Berger, prieten de lungă durată al lui Wolff și membru al consiliului de administrație al Mercedes F1. „Toto nu va spune niciodată un lucru care nu este adevărat, iar acesta este motivul pentru care este atât de convingător.”
Wolff a fost de acord, dar numai cu condiția ca el să poată cumpăra în calitate de coproprietar. În 2013, a plecat de la Williams și a preluat o participație de 30% din Mercedes, la o evaluare de 165 de milioane de dolari, potrivit estimărilor Forbes.
Momentul ales pentru această mișcare a fost, de asemenea, foarte bun pentru Mercedes, având în vedere schimbările de regulament care au extins utilizarea motoarelor hibride în F1 – pentru dezvoltarea cărora constructorul auto german cheltuise deja peste 100 de milioane de dolari. Titlurile au urmat rapid, Mercedes câștigând atât campionatul constructorilor, cât și cel al piloților în 2014, primul din dinasticul său parcurs de opt ani. „A fost mișcarea perfectă din partea Mercedes în acest stadiu”, spune directorul Scuderiei Ferrari, Frédéric Vasseur, „și au luat un adevărat avantaj în privința motorului”.
Acest tip de investiții strategice este acum mai dificil. Conform plafonului de costuri din 2023, echipele pot cheltui doar aproximativ 150 de milioane de dolari pentru a acoperi echipamentul, partea de inginerie și personalul. Salariile piloților, cum ar fi cele 55 de milioane de dolari estimate pentru Hamilton, sunt excluse deocamdată.
În anii trecuți, echipele cu bugete mari, precum Mercedes, Ferrari și Red Bull, cheltuiau sute de milioane anual, justificând costurile ca fiind marketing global. Echipele de nivel inferior ar fi alunecat în ruină financiară încercând să țină pasul cu elita F1. Spre cinstea Liberty Media Corporation, care în 2017 a cumpărat Formula 1 pentru 4,7 miliarde de dolari în cash și acțiuni, și a FIA, organismul de conducere a competiției, plafonarea costurilor a creat o mai mare paritate între echipe.
F1 primește, de asemenea, un impuls uriaș – în special în America, unde sportul a rămas în urmă ca popularitate – din partea Netflix. Debutând în 2019, serialul documentar „Drive to Survive”, care prezintă o cronică a fiecărui sezon de F1, a atras o audiență mai tânără, cu prioritate digitală. De asemenea, a creat noi vedete F1, inclusiv carismaticul Wolff, cu metaforele sale militariste, competitivitatea sa înflăcărată și ordinea ciudată și specifică a micului-dejun. („Șuncă și ouă. Cu puțină șuncă și două pumpernickels, prăjite bine ca să se rupă.”)
Iar F1 va deveni și mai mare în acest an, când va adăuga un al treilea Mare Premiu al SUA, în Las Vegas, în noiembrie. (Miami și Austin, Texas, organizează deja astfel de curse.) „Sportul este în creștere”, spune Wolff, „dar nu trebuie să îl iei ca pe ceva de la sine înțeles.”
Nici el nu ia cu ușurință norocul Mercedes, asigurându-și un viitor profitabil chiar și fără a fi campion mondial. Sponsorizările rămân cea mai importantă sursă de venituri; Mercedes numără printre partenerii săi Ritz-Carlton, băuturile Monster Energy și marca de ceasuri IWC. De asemenea, vinde echipamente altor echipe, inclusiv cutii de viteze pentru Aston Martin. Asta nu înseamnă că Wolff are de gând să încetinească eforturile de a obține victorii.
„Atâta timp cât concurăm în frunte, concurăm pentru victorii, suntem printre echipele de top”, spune el. „Nimeni nu se poate aștepta ca noi să câștigăm în fiecare an.”§