Într-o perioadă în care experiențele culinare devin tot mai mult despre emoție, autenticitate și memorii create în jurul mesei, ZMOKE propune un concept gourmet care transformă focul și fumul în elemente esențiale ale gustului. „Meet your taste” nu este doar promisiunea unui restaurant, ci invitația într-un univers gastronomic în care preparatele spun povești, iar fiecare detaliu este construit în jurul pasiunii pentru carne premium și a respectului pentru ingredientele de calitate.

ZMOKE aduce laolaltă atât know-how-ul acumulat, de-a lungul anilor, în călătoriile lui Chef Orlando Zaharia prin tot ce înseamnă gastronomie, dar, mai ales, aduce sufletul, aduce pasiunea pentru lucrurile bine făcute. “La noi, ingredientele principale sunt timpul și materia primă”, povestește Chef Orlando Zaharia.

ZMOKE este locul în care tradiția preparatelor la jar întâlnește rafinamentul gastronomiei contemporane. Atmosfera, aromele și tehnicile de gătire transformă fiecare vizită într-o experiență multisenzorială, iar gurmanzii vor descoperi aici “gustul preferat”. Preparatele pregătite la smoker, gătite lent și atent controlat, păstrează gustul autentic al focului de altădată, reinterpretat într-o manieră modernă și sofisticată.

Meniul este construit pentru aceia care apreciază savoarea autentică și preparatele care îți rămân în memorie. Puiul la jar, copt și ușor afumat cu lemne de pom fructifer, coastele fragede, sandwich-urile cu sosuri create special pentru a evidenția fiecare ingredient, frigăruile sau preparatele din zona de live cooking sunt doar câteva dintre experiențele culinare care definesc identitatea ZMOKE. În completare, restaurantul propune o selecție atent aleasă de vinuri, menită să creeze pairing-uri echilibrate și memorabile.

Unul dintre elementele care diferențiază ZMOKE este atenția acordată cărnii premium. Restaurantul lucrează cu unele dintre cele mai apreciate cut-uri internaționale, precum Snake River Farms, Black Angus de la Creekstone Farms sau Wagyu beef, ingrediente care definesc standardele unei experiențe gourmet autentice și care transformă fiecare preparat într-o demonstrație de rafinament culinar.

Deși influențele gastronomice sunt internaționale, în ADN-ul ZMOKE rămâne prezent gustul românesc, atât de îndrăgit de toată lumea, acel gust simplu și autentic care aduce oamenii împreună în jurul mesei. Filosofia restaurantului este construită în jurul ideii de „comfort food” reinterpretat premium; preparate care oferă nu doar savoare, ci și emoția unei experiențe trăite cu adevărat.

Chef Orlando Zaharia și fiul său Andreas

În spatele acestui concept se află Chef Orlando Zaharia, unul dintre cei mai apreciați chefi din România, pentru care gătitul înseamnă mai mult decât tehnică și execuție. Este despre pasiune, despre respect pentru produs și despre dorința de a oferi oamenilor gusturi care îi conectează cu amintiri și emoții autentice. De la alegerea ingredientelor, până la ultimul condiment adăugat, fiecare preparat poartă amprenta unei viziuni culinare construite în jurul excelenței.

,,Când spun ZMOKE, spun gustul preferat; gustul ăla de odinioară al puiului la jar, copt și ușor afumat cu lemne”, povestește Chef Orlando, care promite o experiență autentică în cadrul restaurantului: ,,La noi, ingredientele principale sunt timpul și materia primă”.

ZMOKE este, în același timp, un loc al experiențelor sociale. Un spațiu în care mesele lungi, conversațiile, aromele și atmosfera se întâlnesc firesc. Fie că alegi un prânz business, o cină relaxată sau o experiență gourmet împărtășită cu prietenii, restaurantul propune acel tip de ospitalitate care transformă o simplă ieșire într-un moment memorabil.

Pentru cei care caută mai mult decât o masă în oraș, ZMOKE oferă exact ceea ce promite: gust autentic, preparate premium și experiențe construite în jurul focului, fumului și pasiunii pentru gastronomie.

The post ZMOKE, gastronomia focului lent și a gustului autentic appeared first on Forbes Romania.

Pe 25 martie, Cluj-Napoca devine locul de întâlnire al profesioniștilor gastronomiei din România, odată cu prima ediție Chef Forum din acest an, eveniment organizat de Asociația Națională a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism (ANBCT).

Unul dintre punctele de interes ale evenimentului îl reprezintă participarea echipei care a reprezentat România la Bocuse d’Or Europe 2026, competiție desfășurată pe 16 martie, la Marsilia. Echipa este formată din chef Vasilică Bejenaru, candidat, Fabian Lupoi, commis, și Liviu Preda, coach. La Cluj, aceștia vor împărtăși detalii despre experiența lor în Franța, nivelul competiției, standardele internaționale ale gastronomiei de concurs și concluziile pe care le aduc înapoi în comunitatea culinară din România.

România a concurat în weekendul trecut la Bocuse d’Or Europe, selecția continentală a uneia dintre cele mai exigente competiții gastronomice din lume. Etapa europeană a avut loc pe 15–16 martie la Marsilia, în cadrul Sirha Méditerranée. Echipa României a intrat în concurs duminică, 16 martie, iar la final au fost alese 10 echipe calificate în Marea Finală Bocuse d’Or de la Lyon. Pentru țara noastră, aceasta a fost prima participare la etapa europeană a competiției, un moment care a marcat intrarea gastronomiei românești în circuitul profesional Bocuse d’Or și începutul unui parcurs prin care România își propune să devină o prezență constantă în marile competiții culinare internaționale.

„Pentru mulți bucătari din generația mea, Bocuse d’Or era ceva ce urmăream de la distanță, ca spectatori, fără să îndrăznim măcar să credem că putem fi acolo cândva. Faptul că România a intrat acum în competiție schimbă această perspectivă. De aici începe, de fapt, drumul”, a declarat Chef Cezar Munteanu, președintele ANBCT.

În ciclul competițional Bocuse d’Or au existat cinci selecții continentale: Europa, America, Africa, Orientul Mijlociu și Asia-Pacific. Fiecare dintre acestea a stabilit echipele care au mers mai departe în finala mondială și a propus probe menite să testeze tehnica, organizarea și capacitatea candidaților de a performa sub presiune, în fața juriului și a publicului.

La Bocuse d’Or Europe, fiecare echipă a avut la dispoziție 5 ore și 30 de minute pentru a realiza două teme:

Tema 1: „Plate” Cu specific mediteranean, a presupus pregătirea a 14 farfurii individuale pentru membrii juriului. Ingredientele obligatorii au fost sepie (cuttlefish) și mușchi de taur Camargue (AOP).

Tema 2: „Signature Platter” A cerut realizarea unui platou cu 7 piese principale identice, fiecare destinată pentru doi membri ai juriului. Ingredientul principal a fost rândunica de mare roșie (red gurnard), iar platoul a trebuit să includă două garnituri obligatorii — una cu năut și una cu anghinare violet — precum și un sos din arici de mare.

Pentru prima dată la Bocuse d’Or Europe, competiția a introdus o probă suplimentară de tip „on stage”, care l-a adus pe candidat în fața juriului și a publicului. La 2 ore și 10 minute de la start, candidatul a părăsit stația de lucru pentru un test tehnic de 10 minute inspirat de tema mediteraneană: prepararea manuală a unei emulsii pe bază de usturoi și ulei de măsline, inspirată de sosul aioli provensal. Fiecare candidat a trebuit să includă și cel puțin un ingredient semnătură din propria țară, ca element de identitate culinară. Proba a pus accent pe precizie tehnică, gust și control — elemente esențiale într-o competiție în care fiecare minut a contat.

Organizatorii au anunțat componența mai multor categorii de juriu și au confirmat acordarea unor premii speciale, printre care „Best Commis” și „Visual Platter”. Președintele juriului pentru selecția europeană a fost Sebastian Holberg Svendsgaard din Danemarca, care a reprezentat țara sa în Marea Finală Bocuse d’Or de la Lyon, unde echipa daneză a obținut medalia de argint. La 27 de ani, a fost unul dintre cei mai tineri candidați din istoria Danemarcei, cu formare în restaurante de referință.

Participarea României la Bocuse d’Or Europe a fost coordonată la nivel național de ANBCT (Asociația Națională a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism), în cadrul eforturilor de dezvoltare a performanței culinare și de integrare a gastronomiei românești în circuitul competițional internațional. Prezența la Marsilia a reprezentat prima participare a României la etapa europeană Bocuse d’Or, una dintre cele mai renumite competiții gastronomice din lume. Evoluția echipei a fost apreciată, deschizând drumul pentru o prezență constantă a României în circuitul Bocuse d’Or. Următoarea ediție europeană va avea loc în 2028, la Geneva, unde România va concura din nou.

Bucătari și specialiști din domeniu se vor reuni pentru o zi dedicată practicii, dialogului și realităților din bucătăriile profesionale. Participanții vor putea aprofunda cerințele competițiilor internaționale — de la conceperea meniului și criteriile de evaluare, până la organizarea echipei în timpul probei și gestionarea presiunii.

Agenda include și o serie de workshopuri realizate împreună cu partenerii ANBCT, printre care Selgros România, susținător constant al proiectelor de formare profesională în gastronomie. Tot în cadrul evenimentului va avea loc și prima Adunare Generală ANBCT din acest an, unde vor fi prezentate raportul financiar, proiectele pentru 2026 și direcțiile strategice ale asociației.

„Chef Forum este un loc în care ne întâlnim pentru a construi împreună. Ne dorim ca aceste întâlniri să fie accesibile și relevante pentru toți bucătarii care vor să se implice și să înțeleagă mai bine evoluția profesiei noastre. Prezența echipei întoarse de la Bocuse d’Or Europe este o ocazie reală pentru comunitate de a vedea îndeaproape ce presupune acest nivel de competiție și ce putem integra în propriile bucătării. Invităm toți bucătarii să participe, indiferent dacă sunt sau nu membri ai asociației, pentru că vocea lor este importantă”, declară Cezar Munteanu, președintele ANBCT.

Conducerea ANBCT încurajează participarea cât mai numeroasă, Chef Forum fiind deschis întregii comunități profesionale. Înscrierea se face în prealabil: https://anbct.ro/chef-forum-cluj-25-martie/#Formular

Asociația Națională a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism (ANBCT) este cea mai veche organizație profesională a bucătarilor și cofetarilor din România. De peste cinci decenii, ANBCT sprijină dezvoltarea profesională a membrilor săi, promovează gastronomia românească și facilitează participarea echipelor naționale la competiții culinare de renume internațional, fiind membră a Worldchefs, cea mai mare rețea globală de profesioniști în gastronomie.

Sub conducerea chef-ului Cezar Munteanu, asociația trece printr-un proces de modernizare și creștere a vizibilității internaționale, prin întâlniri regionale regulate și proiecte educaționale naționale. Echipa națională continuă să participe la competiții globale, obținând rezultate notabile la IKA Culinary Olympics 2024, Global Chefs Challenge 2024, Worldchefs European Grand Prix Rimini 2025 și Croatian Culinary Cup 2025.

The post Chef Forum Cluj: următoarea oprire pentru echipa României la Bocuse d’Or Europe, după Marsilia appeared first on Forbes Romania.

România marchează un moment istoric în gastronomia mondială: pentru prima dată, țara noastră are o echipă calificată oficial în prestigioasa competiție Bocuse d’Or Europe 2026, moment ce reprezintă intrarea României pe scena culinară internațională, alături de marile națiuni gastronomice ale lumii. Despre primul pas al României la Bocuse d’Or, ce înseamnă performanța și de ce nu poate fi construită individual, am stat de vorbă cu chef Cezar Munteanu și cu Paul Deaconu (Metro), în cele ce urmează…

În competiții precum Bocuse d’Or, diferențele dintre țări sunt adesea date de infrastructură și continuitate. Cum vedeți, din perspectiva unui jucător important în HoReCa, rolul mediului privat în construirea acestui tip de performanță?

Paul Deaconu: În competiții de talia Bocuse d’Or, performanța nu este rezultatul unui moment, ci al unui ecosistem construit în timp. Diferențele reale între țări apar acolo unde există continuitate, acces la resurse, know-how și un cadru care susține excelența pe termen lung.

Din perspectiva METRO, rolul mediului privat este esențial tocmai în această zonă de construcție. Companiile din HoReCa pot și trebuie să fie mai mult decât sponsori punctuali; pot deveni parteneri activi în dezvoltarea performanței. Asta înseamnă acces constant la ingrediente de calitate, soluții profesionale, stabilitate logistică, dar și sprijin real pentru pregătire, testare și antrenament.

METRO crede în susținerea pe termen lung a gastronomiei din România, nu doar în context competițional, ci ca parte din dezvoltarea industriei. Susținerea unor proiecte precum HoReCa Manifesto, Vis de Antreprenor, Ghidul de Turism METRO, Romania Sushi Cup, centrul de excelență Gastronometro, prezența la Food and Hospitality Expo, Flavours of Romania, Luna Vis in HoReCa, METRO și-a adus contribuția la susținerea industriei HoReCa, sprijinind formarea de noi standarde, promovarea bunelor practici și apropierea gastronomiei românești de nivelul țărilor recunoscute pentru cultură și inovație culinară.

Performanța de top se realizează atunci când mediul privat, instituțiile și profesioniștii din industrie colaborează armonios, având o viziune comună și angajamentul de a construi pe termen lung. Este modelul pe care îl promovăm și îl susținem constant.

În multe țări europene, pregătirea pentru Bocuse d’Or este susținută de ani de zile prin parteneriate stabile. Ce înseamnă, concret, această continuitate pentru dezvoltarea unei industrii?

Paul Deaconu: Continuitatea în susținerea pregătirii pentru competiții de top precum Bocuse d’Or are un impact direct asupra întregii industrii HoReCa. Practic, aceasta înseamnă acces constant la ingrediente de calitate, echipamente profesionale și condiții adecvate pentru antrenament și testare.

La METRO credem că parteneriatele pe termen lung le dau chefilor care concurează la nivel internațional libertatea să crească cu adevărat – să încerce lucruri noi, să învețe din experiențe și să-și perfecționeze tehnicile zi de zi. Pe termen lung, asta ridică nivelul general și se vede în standardele serviciilor și produselor din restaurantele și hotelurile din România.

Această continuitate facilitează transferul de know-how între profesioniști, stimulează inovația și susține dezvoltarea profesională durabilă. Performanța de vârf nu este un eveniment singular, ci rezultatul unei viziuni comune și al unui angajament susținut, în care mediul privat, instituțiile și profesioniștii lucrează împreună pentru a ridica întreaga industrie.

Franța este un exemplu clar: de la Paul Bocuse încoace, competiția a devenit parte din ADN-ul profesiei. Foști competitori revin ca antrenori sau membri ai juriului, școlile culinare integrează standardele competiției în formare, iar performanța la Bocuse d’Or este privită ca o etapă firească într-un traseu profesional de elită. Această continuitate produce efecte structurale: ridică nivelul educației culinare, consolidează managementul bucătăriilor, întărește relația cu producătorii locali și poziționează gastronomia ca element de diplomație culturală și economică.

Pentru România, participarea la Bocuse d’Or Europe este un semnal puternic. Adevărata provocare este să integrăm această experiență într-o strategie coerentă: să o transformăm într-un motor pentru dezvoltarea competențelor, retenția talentului și creșterea ambiției profesionale în HoReCa. Astfel, impactul depășește scena concursului și poate modela evoluția industriei pe termen lung.

Dincolo de competiție, ce impact poate avea un astfel de moment asupra standardelor profesionale din România?

Paul Deaconu: Un astfel de moment funcționează ca un accelerator al standardelor. Bocuse d’Or impune extrem de multă rigurozitate în tehnică, gestionarea timpului, coerență conceptuală, sustenabilitate, storytelling gastronomic. Este o întreagă matrice pe care trebuie să ți-o însușești la cel mai înalt nivel pentru a te descurca onorabil în competiție.

Atunci când o echipă națională se pregătește la acest nivel, standardele cresc organic în jurul ei. Furnizorii devin mai atenți la calitate și trasabilitate, bucătarii tineri au noi modele, iar restaurantele încep să privească excelența ca pe un obiectiv palpabil. Pe termen mediu, impactul se traduce prin ridicarea nivelului general, consolidarea unei culturi a performanței și prin întărirea poziției gastronomiei românești ca parte a brandului de țară.

Care este diferența între a susține un eveniment și a susține un parcurs profesional?

Cezar Munteanu: A susține un eveniment înseamnă a fi prezent într-un moment, punctual. Un parcurs profesional presupune formare, mentorat, expunere, acces la resurse, competiții intermediare, feedback și comunitate. În cazul Bocuse d’Or, miza reală nu este doar participarea la o etapă europeană, ci crearea unei generații de bucătari care pot performa constant la nivel internațional.

Dacă ar fi să definiți acest moment într-o singură frază, care ar fi aceea?

Cezar Munteanu: Participarea României la Bocuse d’Or Europe este momentul în care gastronomia noastră trece de la statutul de spectator la cel de jucător pe scena internațională. Ne-am ridicat din fața televizorului și am trecut de partea cealaltă, ca protagoniști.

România ajunge pentru prima dată la Bocuse d’Or Europe. Ce înseamnă acest „prim pas” în termeni reali, dincolo de simbol?

Cezar Munteanu:Pentru noi, acest prim pas înseamnă intrarea într-un sistem profesional extrem de riguros, în care performanța se construiește în timp. Bocuse d’Or funcționează ca un reper pentru întreaga industrie, iar participarea la etapa europeană presupune luni de pregătire intensă și o disciplină foarte strictă.

Echipa lucrează zilnic la detalii care, în mod obișnuit, rămân invizibile pentru public: organizarea fiecărei etape din preparat, consistența gusturilor, controlul timpului și coordonarea perfectă dintre chef și commis. În competiție, totul este atent analizat, iar fiecare farfurie trebuie să reflecte același nivel de precizie.

Pentru România, acest moment marchează începutul unui parcurs care va influența evoluția gastronomiei profesionale în anii următori.

Care este diferența dintre o competiție națională și etapa europeană? Ce se schimbă la nivel de standarde, presiune și infrastructură?

Cezar Munteanu: La nivel european intri într-un context în care fiecare echipă vine cu ani de experiență și cu un sistem solid de pregătire în spate. Standardele sunt foarte clare, iar nivelul de exigență este mult mai ridicat.

Presiunea este mare pentru că totul se desfășoară sub ochii unui juriu format din chefi cu o reputație internațională puternică. Fiecare detaliu este observat, de la tehnică și organizare,  până la prezentare și coerența conceptuală a preparatelor.

În multe dintre țările participante există și o infrastructură bine dezvoltată în jurul competiției (centre de antrenament dedicate, echipe extinse de suport și un istoric consistent de participări). Tocmai de aceea, pentru România această etapă reprezintă și o oportunitate de a înțelege direct standardele și modul în care se construiește performanța la un astfel de nivel.

În țările cu tradiție, pregătirea pentru Bocuse presupune centre dedicate și investiții consistente. Unde se află România astăzi în acest ecosistem?

Cezar Munteanu: România se află într-o etapă de început. Așa cum spuneam, țări precum Franța, Danemarca sau Norvegia au dezvoltat în jurul Bocuse d’Or structuri foarte bine organizate: academii culinare, spații dedicate antrenamentelor, mentori care au trecut deja prin competiție și programe de pregătire care se desfășoară pe parcursul mai multor ani.

În multe dintre aceste țări, participarea la Bocuse este susținută prin bugete foarte consistente, care pot ajunge la milioane de euro pentru un ciclu competițional. În jurul echipelor există infrastructură dedicată și un ecosistem solid de parteneri care investesc constant în pregătire.

România este la începutul acestui parcurs, iar participarea actuală este posibilă datorită efortului ANBCT și sprijinului partenerilor din mediul privat. Fără implicarea companiilor care cred în acest proiect, așa cum este METRO, ar fi imposibil să susținem un nivel de pregătire comparabil cu cel al țărilor care au deja tradiție în competiție.

În același timp, există talent și o generație tânără foarte motivată, iar experiența directă a competiției oferă o perspectivă clară asupra standardelor și asupra pașilor necesari pentru a deveni competitivi pe termen lung.

Ce înseamnă, concret, pregătirea pentru echipă? Câte ore de antrenament, ce tip de testări, ce nivel de detaliu?

Cezar Munteanu:Pregătirea pentru Bocuse d’Or este intensă și foarte disciplinată. Antrenamentele sunt aproape zilnice, se lucrează până noaptea târziu, iar fiecare etapă a preparatelor este repetată și ajustată până când devine complet controlată.

Se testează constant combinațiile de ingrediente, echilibrul gusturilor, platingul și timpii de execuție. În competiție există un cronometru strict, iar fiecare mișcare trebuie să fie perfect sincronizată între chef și commis.

Nivelul de detaliu este impresionant. Organizarea spațiului de lucru, ordinea etapelor, modul în care sunt pregătite ingredientele… toate sunt calibrate astfel încât echipa să poată performa cu precizie în timpul competiției.

Ce ar însemna pentru România să transforme această participare într-un parcurs constant, nu într-un episod singular?

Cezar Munteanu: Continuitatea este unul dintre factorii care fac diferența în Bocuse d’Or. Țările care obțin rezultate constante au construit în timp un sistem de pregătire și o cultură profesională în jurul competiției.

Pentru România, următorul pas este dezvoltarea acestei continuități. E nevoie de formarea unor generații noi de competitori, de crearea unor programe de antrenament dedicate și consolidarea parteneriatelor care pot susține acest efort.

The post Începe numărătoarea inversă până la Bocuse d’Or Europe 2026 appeared first on Forbes Romania.

Primul festival gastronomic românesc care se extinde peste hotare prinde contur: Taste of Transylvania anunță oficial primul eveniment organizat în afara României.

Pentru 2026, organizatorii pregătesc cinci festivaluri culinare, dintre care unul va avea loc în Ungaria, marcând o etapă importantă în internaționalizarea proiectului și în promovarea gastronomiei transilvănene către publicul european. Programul din acest an va include atât evenimente ample, cât și formate boutique, dedicate unui public cunoscător și pasionat de cultura culinară a regiunii. Ambiția echipei Taste of Transylvania este ca, prin această serie de festivaluri, Transilvania și județul Harghita să devină una dintre destinațiile gastronomice de referință ale Europei.

Transilvania – o potențială destinație Michelin

Mónika Kozma, reprezentanta Fundației Pro Economica, a atras atenția asupra faptului că România nu beneficiază încă de evaluări Michelin, deși nivelul profesional al multor chefi români este deja comparabil cu standardele internaționale.
„Evenimente de tipul Taste of Transylvania pun România și Transilvania pe harta Gastronomică a Europei. Anul trecut, 74 de maeștri bucătari au participat la Taste of Transylvania, printre care și chefi români care, în opinia noastră, sunt deja la nivel de stea Michelin din punct de vedere profesional. Dacă putem ajuta statul român să inițieze acest proces, ar putea fi o piatră de hotar pentru gastronomia din România și Transilvania”, a declarat ea.

Cinci festivaluri și un concept boutique itinerant

Fondatorul Taste of Transylvania, Adorján Trucza, a explicat că un studiu realizat împreună cu Universitatea Sapientia arată că 95% dintre cei aproximativ 13.000 de vizitatori ai ediției precedente ar reveni cu plăcere. Pentru organizatori, acest rezultat a reprezentat un „mandat” clar de a extinde proiectul.
„De acum înainte brandul nostru devine internațional și anul acesta vom organiza cinci festivaluri”, a spus Adorján Trucza. „Festivalul din Ghimeș va rămâne cel mai elaborat și cel mai complex eveniment al nostru, dar prin festivalurile noastre de tip boutique vom duce acest conținut mai aproape de marile orașe.”

Calendarul propus pentru 2026

• Szentendre (Skanzen) – 27–29 martie, în cel mai mare muzeu în aer liber din Ungaria, unde zona transilvăneană va găzdui cel mai amplu eveniment tematic al anului.
• Castelul Gilău – 29–31 mai, într-un cadru renovat, ideal pentru un festival gastronomic.
• Târgu Mureș – 19–21 iunie, în interiorul zidurilor cetății medievale.
• Lunca de Jos (Gyimesközéplok) – 3–6 septembrie, evenimentul cel mai complex și cu cea mai puternică componentă profesională.
• București – 16–18 octombrie, festival boutique care va închide seria.

Evenimentele boutique vor avea identități culturale și gastronomice distincte, cu restaurante, chefi, formații și artiști diferiți.
„Scopul nostru nu este de a dilua festivalul, ci de a arăta conținutul nostru unui public cât mai avizat”, a subliniat Trucza. „Deseori comparăm Taste of Transylvania cu un autobuz în mișcare: oricine se poate urca, poate merge cu noi o vreme, apoi poate coborî. Nu este vorba doar de gastronomie, ci despre o comunitate mai largă, sensibilă la calitate.”

Chefi internaționali, stele Michelin și branduri premium

Pentru 2026, Taste of Transylvania își propune să își consolideze statutul european. Organizatorii estimează aproximativ 40.000 de vizitatori, peste 100.000 de preparate servite și participarea a peste 200 de chefi din România, Ungaria și alte țări europene. În plus, festivalurile vor reuni restaurante și bucătari care însumează cel puțin 20 de stele Michelin.
„Acestea sunt estimări prudente, dar suntem încrezători că le vom depăși”, a spus Adorján Trucza. „În ultimii patru ani am obținut o creștere de 600%; acum condensăm această creștere practic într-un singur an.”

La evenimente vor participa și nume importante din gastronomia maghiară, precum Jenő Rácz, Kornél Kaszás și Szilárd Tóth.
„O mare parte a elitei gastronomiei maghiare, precum și jucători cheie ai gastronomiei din România vor fi prezenți la unul sau chiar la toate festivalurile noastre”, a subliniat Mónika Kozma.

Harghita – viitoare destinație gastronomică europeană

În colaborare cu Visit Harghita, organizatorii își propun să transforme județul într-un reper culinar european, prin programe, tururi și parteneriate internaționale.
„Primim o mulțime de impulsuri internaționale, iar Transilvania începe să devină o destinație foarte atractivă pentru pasionații de gastronomie și pentru chefi”, a declarat Adorján Trucza. „Nu mai căutăm noi activ chefi-vedetă, ci ei ne caută pe noi, pentru că văd că avem conținut, avem o viziune și planificăm pe termen lung.”

Academia Gastronomică – investiție în viitor

Academia Gastronomică, dezvoltată de grupul Páva și Fundația Pro Economica, își propune să devină un pilon al formării profesionale în domeniu. „Ne dorim să organizăm cursuri într-o locație bine echipată și bine gândită, cu participarea unor instructori care pot forma viitorii maeștri bucătari”, a precizat Mónika Kozma. „Dacă vorbim despre gastronomie la nivel înalt, atunci trebuie să formăm și noile generații.”

Biletele pentru Szentendre și Ghimeș sunt deja disponibile, iar cele pentru Cluj și Târgu Mureș au intrat în vânzare pe 6 martie. Capacitatea limitată face ca organizatorii să se aștepte la epuizarea rapidă a locurilor. „Nici acasă nu poți găti fără să știi câți invitați vor veni”, a spus Adorján Trucza. „Așa lucrăm și noi: stabilim cadrul în avans și, odată ce s-a umplut, nu mai putem primi alți oaspeți. Cei care vor să fie siguri ar trebui să își cumpere biletul în avans care sunt disponibile pe tasteoftransylvania.eu sau pe platforma Entertix”.

The post Taste of Transylvania, pentru prima oară în afara României appeared first on Forbes Romania.

Renumitul patiser Cédric Grolet, considerat de mulți drept cel mai influent patiser al generației sale, își continuă expansiunea internațională alegând Veneția ca nouă destinație pentru creațiile sale iconice.

După ce a cucerit Parisul și Londra, orașe în care cozile se formează încă de la primele ore ale dimineții, Grolet își îndreaptă atenția către unul dintre cele mai emblematice locuri din lume, un oraș în care arta, luxul și tradiția gastronomică se împletesc natural.

Renumit pentru deserturile sale hiperrealiste în formă de fructe — mere, piersici, citrice sau nuci — Grolet a transformat estetica patiseriei moderne. Fiecare creație este sculptată manual, glazurată cu precizie și construită în straturi perfect echilibrate, combinând tehnica franceză cu o sensibilitate artistică rar întâlnită în gastronomie.

În 2018, Grolet a fost desemnat „Cel mai bun patiser din lume„ de către „World’s 50 Best Restaurants„, o recunoaștere care i-a consolidat statutul de inovator global. De asemenea, a fost distins cu titlul de „Meilleur Chef Pâtissier” de către „Relais Desserts”, una dintre cele mai prestigioase organizații din domeniu. Aceste distincții au contribuit la transformarea numelui său într-un adevărat brand internațional.

Boutique-urile sale din Paris — Opéra și Le Meurice — au devenit repere turistice în sine, atrăgând vizitatori din întreaga lume. La Londra, deschiderea spațiului din Knightsbridge a generat un fenomen similar, cu sute de persoane așteptând zilnic pentru a gusta croissantele sale arhitecturale sau faimoasele „cookies” cu miez fondant.

Alegerea Veneției nu este întâmplătoare. Orașul lagunar este un simbol al rafinamentului european, un loc în care tradiția culinară italiană se îmbină cu influențele internaționale. Pentru Grolet, Veneția reprezintă o scenă ideală pentru a-și prezenta creațiile într-un context cultural puternic, unde estetica și gustul sunt apreciate la cel mai înalt nivel.

Noua locație Cédric Grolet Venice: Pastry at Airelles Palladio – care se deschide înaprile 2026 – va aduce în Italia conceptul său unic de „pastry counter”, unde deserturile sunt pregătite în fața clienților, într-un spectacol culinar care pune în valoare transparența și măiestria tehnică. Această abordare, deja celebră în Paris și Londra, transformă fiecare vizită într-o experiență multisenzorială.

Pe lângă deserturile-fruct, meniul va include și „viennoiseries” reinterpretate, precum croissantul cu vanilie, „pain au chocolat” cu straturi perfect definite sau „flan”-ul cremos devenit viral pe rețelele sociale. Grolet este cunoscut pentru capacitatea de a transforma produse tradiționale în opere de artă contemporană, fără a compromite gustul autentic.

Prezența lui Grolet în Veneția marchează și un moment important pentru scena gastronomică italiană, care în ultimii ani a început să îmbrățișeze tot mai mult influențele internaționale în zona de patiserie de lux. Italia, deși renumită pentru tradițiile sale dulci, nu a avut până acum un număr mare de spații dedicate „haute pâtisserie” în stil francez.

Foto: ProfimediaImages

Dincolo de aspectul comercial, extinderea lui Grolet în Veneția este și o declarație culturală: patiseria modernă poate fi o formă de artă la fel de valoroasă ca pictura, sculptura sau arhitectura. Într-un oraș în care estetica domină fiecare colț, deserturile sale sculpturale se integrează perfect în peisaj.

Cu această nouă deschidere, Cédric Grolet își consolidează poziția de lider global în patiseria contemporană și își continuă misiunea de a redefini modul în care lumea percepe deserturile. Veneția devine astfel nu doar o destinație turistică, ci și un nou templu al gustului, unde creațiile sale vor scrie un nou capitol în istoria gastronomiei de lux.

The post Cédric Grolet duce arta patiseriei de lux la Veneția appeared first on Forbes Romania.

Pentru chef Daniel Bârsan, Eastern Europe Culinary Manager,  bucătăria nu a început ca o misiune, ci ca o întâmplare cu sens. De la primul job într-un fast-food până la fine dining și experiențe construite cu rigoare, mentori și respect pentru ingrediente, povestea lui este despre disciplină, curiozitate și emoție servită în farfurie.

Daniel, cum a început pentru tine relația cu mâncarea și când ai realizat că devine profesie?
Aveam 17 ani și era perioada când începuseră să apară telefoanele mobile. Îmi doream și eu unul, așa că am decis să muncesc în vacanța de vară. Unchiul meu cunoștea pe cineva care avea un fast-food și am lucrat acolo. Inițial a servit un scop, dar am realizat că îmi place ce fac și că vreau mai mult.

Ce elemente din copilăria ta au rămas cu tine în felul în care gătești astăzi?
Pasiunea pentru bucătărie și respectul pentru oameni și pentru ingrediente. Perseverența și dorința de a reuși.

Ce te-a format ca chef: oamenii, locurile sau experiențele?
În primul rând oamenii. Este foarte important să ai un mentor bun și un om care să te ghideze. Locurile și experiențele își pun și ele amprenta asupra a ceea ce ești și vei fi. Consider că este important să înveți din toate experiențele, indiferent că sunt bune sau rele.

Ce te-a atras la Yarzin Sella și ce ai simțit că poți exprima acolo?
Chef Orlando Zaharia m-a atras la Yarzin Sella. Mi-a plăcut proiectul și am considerat că mă va ajuta enorm, mai ales în zona de management și nu doar culinar.

Cum ai descrie identitatea culinară Yarzin Sella cuiva care nu a trecut încă pragul bucătăriei?
Servicii high-end dedicate. Pasiune și respect pentru meserie. La Yarzin Sella nu servim doar mâncare. Oferim o experiență adaptată nevoilor și bugetelor partenerilor noștri.

Când creezi un preparat nou, de unde pornești: din produs, din tehnică sau din poveste?
Când creez un preparat nou pornesc de la ingredient sau de la povestea pe care vreau să o spun. Tehnica doar perfecționează ideea de la care am plecat și ceea ce vreau să transmit.

În ultimii ani, ai observat o schimbare în gustul clientului român? În ce direcție merge?
Da. Sunt mult mai atenți la ce consumă. Se interesează de calitatea ingredientelor și de valorile nutriționale, dar totuși primordial este gustul.

Ce ingrediente simți că au nevoie de „avocați” în România pentru a fi înțelese și apreciate?
Tofu, coriandrul, sfecla…

Ce rol joacă emoția într-un preparat și cum se împarte scena cu tehnica?
Un rol foarte mare. Gustul și rezultatul unui produs sunt influențate de starea de spirit a bucătarului. Când ești pozitiv și gătești din plăcere, rezultatele se văd.

Care este cel mai frumos compliment culinar pe care l-ai primit de la un oaspete?
Să văd farfuria goală la sfârșit și clientul fericit.

Ce te inspiră în afara bucătăriei și cum se traduce asta în farfurie?
Sunt fascinat de științele exacte și asta se reflectă în organizare și în meticulozitatea cu care îmi desfășor activitatea. Îmi place ca și în farfuriile mele să văd organizare, curățenie, sens, logică.

Dacă ar exista o aromă care te reprezintă, care ar fi și de ce?
Aroma de pâine proaspăt coaptă. Să faci o pâine bună necesită o planificare riguroasă și să fii foarte meticulos. Acestea sunt valori foarte importante pentru mine și cred că de aceea mă reprezintă.

Pentru chef Daniel Bârsan, ingredientele bune nu sunt suficiente. Au nevoie de poveste, de logică, de ordine și de emoție. Așa se construiește un preparat, dar și o carieră. Iar până la urmă, poate că adevăratul compliment nu sunt aplauzele, ci farfuria curată și un oaspete mulțumit.

The post Gustul se învață, dar emoția se simte: drumul lui chef Daniel Bârsan în bucătărie appeared first on Forbes Romania.

Pentru prima dată în istorie, România intră în circuitul mondial Bocuse d’Or, simbolul excelenței gastronomice internaționale. Cinci echipe de bucătari profesioniști vor concura pe 27 noiembrie 2025, în cadrul Selecției Naționale Bocuse d’Or România, competiția care va desemna o singură echipă ce va reprezenta țara noastră la Bocuse d’Or Europe 2026, la Marsilia.

Finaliștii sunt bucătari români, cu un palmares impresionant în competiții internaționale. Prin stiluri și parcursuri diferite, fiecare dintre ei reprezintă o generație de profesioniști care duc gastronomia românească mai aproape de excelența în arta culinară.

Ce înseamnă „echipa perfectă” la Bocuse d’Or (condiții-cheie)

Fiecare echipă este formată dintr-un Chef, bucătar profesionist român, cu experiență demonstrată în competiții culinare, responsabil de concept și execuție; un Commis, tânăr bucătar născut după 24 ianuarie 2004, reprezentant al noii generații; și un Antrenor (Coach), profesionist cu rol de coordonare strategică și comunicare cu juriul, fără implicare directă în gătit. Toate cele trei roluri sunt obligatorii și rămân neschimbate pe tot parcursul competiției, de la etapa națională până la cea europeană, inclusiv și mondială.

Echipele selectate pentru faza națională a Bocuse d’Or sunt oameni care vin din bucătării din toată țara și din restaurante de top din străinătate, care au învățat ce înseamnă rigoarea, lucrul în echipă și respectul pentru gust. Această primă ediție Bocuse este reprezentată de o generație care a crescut prin competiții, prin muncă și cu mândria de a duce gastronomia românească acolo unde îi este locul – spune Chef Cezar Munteanu, președinte ANBCT, organizatorul oficial al evenimentului.

Echipele finaliste Bocuse d’Or România 2025:

• Chef Vasilică-Marinică Bejenaru
• Antrenor Liviu Preda
• Commis Andrei Fabian Lupoi

Chef Vasilică Bejenaru, medaliat cu argint și bronz la IKA Culinary Olympics 2024, câștigător Arena Bucătarilor și laureat GastroPan, este coordonat de antrenorul Liviu Preda, cu peste 30 de ani de experiență și multiple distincții internaționale, medaliat la Salonul Mondial de Gastronomie și Global Chef Challenge. Alături de ei, tânărul commis Lupoi Fabian Andrei, elev al Liceului Tehnologic „Maria Baiulescu” din Brașov și ajutor de bucătar la Restaurant Belvedere, aduce entuziasmul și rigoarea noii generații în arta culinară.

• Chef Bogdan Cozma
• Antrenor Dadiana Munteanu
• Commis Andrei Nicolae Miron

Echipa lui Chef Bogdan Cozma aduce împreună experiența și inovația generațiilor culinare. Chef Bogdan Cozma este premiat la IKA Culinary Olympics (locul 3), Cupa Mondială Villeroy & Boch (locul 3) și este antrenor al Echipei Naționale de Juniori, ce a obținut dublu bronz mondial. Echipa este coordonată de antrenoarea Dadiana Munteanu, dublu medaliată cu bronz la IKA 2024 și argint la Global Young Chefs Challenge 2023. Commis: Miron Andrei Nicolae, Head Chef la D.A.R Events Restaurant & Barn din Botoșani, cu peste cinci ani de experiență în gastronomie și distincții internaționale (aur la Croatian Culinary Cup 2025, argint la Rimini Vegan Chef 2025, bronz la IKA Culinary Olympics 2024 – echipa de juniori).

• Chef Emanuel Mocan
• Antrenor Dragoș Bercea
• Commis Alexia Stan

Echipa lui Chef Emanuel Mocan aduce împreună performanța și viziunea culinară la cel mai înalt nivel. Chef Emanuel Mocan, câștigător Arena Bucătarilor 2017, „Les Chefs en Or” Paris (locul 1 junior, locul 3 senior), medaliat cu argint la Global Chef 2023 și dublu argint la IKA 2024. Este coordonată de antrenorul Dragoș Bercea, multiplu medaliat la competiții internaționale, cele mai recente rezultate fiind la IKA Culinary Olympics 2024 (cu 2 medalii de argint). Commis-ul este Stan Alexia, absolventă a Manchester Metropolitan University în Culinary Business Management, în prezent Sous Chef la One Soul Brașov, cu experiență internațională în Cipru și premii la competiții pentru tineri bucătari, precum Junior Chef’s Arena.

• Chef Laurențiu Neamțu
• Antrenor Daniel Nistor
• Commis Mihai Pușcalău

Chef Laurențiu Neamțu îmbină fine dining contemporan cu spiritul competițional al noii generații. Cu experiență în restaurante cu stele Michelin și finalist „Chefi la Cuțite”, propune o abordare rafinată, echilibrată și modernă a gastronomiei, alături de antrenorul Daniel Nistor, dublu medaliat cu argint la IKA 2024, bronz la IKA 2020, multiplu laureat GastroPan și Arena Bucătarilor. Commis Mihai Pușcalău este cel mai tânăr membru al echipei, student în primul an la American Hotel Academy din Brașov, pasionat de gastronomie și de perfecționarea tehnicilor culinare, cu ambiția de a deveni chef cu stea Michelin.

• Chef Mihai Ciprian Necula
• Antrenor Cristian George Mihali
• Commis Andra Maria Huțanu

Echipa lui Chef Mihai Ciprian Necula aduce împreună rigoarea internațională și pasiunea pentru bucătăria mediteraneană. Mihai are peste 25 de ani de carieră internațională, formare în Italia și Germania și participant la IKA 2024, promovează un stil culinar bazat pe simplitate, echilibru și rafinament. Antrenorul echipei este Cristian George Mihali, chef român stabilit în Franța, cu experiență în restaurante cu stea Michelin, inclus în Top 100 Români de Pretutindeni (2024), membru al Asociației Internaționale a Discipolilor lui Auguste Escoffier și promotor al gastronomiei românești în diaspora. Huțanu Andra Maria este commis-ul, încă elevă la Liceul Tehnologic Economic de Turism din Iași și ajutor de bucătar la Hotel Unirea Iași, o tânără implicată și autodidactă, aflată la început de drum în cariera culinară.

Un pas înainte pentru gastronomia românească

Selecția Națională Bocuse d’Or România marchează un pas important pentru gastronomia românească și confirmă ambiția unei generații de profesioniști de a se alinia standardelor mondiale. Pe 27 noiembrie 2025, cele cinci echipe vor concura într-o probă de 6 ore, la finalul căreia se va decide cine va reprezenta România la Bocuse d’Or Europe 2026, la Marsilia.

Competiția din acest an are o semnificație istorică: este prima dată din 1987 când România face parte oficial din circuitul Bocuse d’Or. Evaluarea va fi realizată de un juriu internațional format din chefi de renume, un gest de recunoaștere a excelenței bucătăriei românești pe scena mondială.

.

The post Gastronomia românească, în competiția pentru Bocuse d’Or Europe 2026 appeared first on Forbes Romania.

Fiecare chef are rețetele lui secrete, dar există una pe care nu toți o cunosc: aceea a succesului. Cu o doză generoasă de ambiție, o cantitate strașnică de imaginație, un „praf” de modestie și pasiune cât cuprinde, Radu Darie face papilele gustative să se simtă ca și cum s-ar afla într-o galerie de artă – nu de alta, dar mai degrabă ai înrăma tartele acelea, decât să le „deranjezi” cu furculița – sau și mai bine, la un spectaculos show de artificii pe bolta palatină.

Trăiește și respiră gastronomie și fiecare subiect pe care l-am abordat a ajuns, inevitabil, în bucătărie. Ai zice că s-a născut în tunică, dar alta era uniforma la care visa în copilărie: „voiam să mă fac polițist. Dar la un moment dat, ținând cont de vremurile pe care le trăiam atunci, imediat după Revoluție, s-a descoperit că am dioptrii. Și dioptriile astea, la un moment dat, mi-au răpit ocazia de a mă afirma în acea uniformă. M-am și pregătit pentru a da examen la liceul de poliție, dar nu am ajuns să-mi văd visul cu ochii, ca să zic așa.” M-am văzut nevoit să mă reorientez și m-am pregătit pentru Academia de Studii Economice”. Cu domeniul ospitalității a cochetat încă din liceu, în perioada în care părinții săi dețineau, împreună cu niște prieteni, un local în orașul său natal, Bârlad… Așa începe povestea lui, pe care vă invit s-o savurați în cele ce urmează.

FORBES LIFE: Radu, chef-ii din filme au mereu istorii savuroase în spate: povestește-ne puțin despre backgroundul tău profesional și în ce moment ai decis că locul tău este în bucătărie.

RADU DARIE: Filmele sunt filme. Reprezintă un pilon de bază al promovării industriei, ospitalității, promovării gastronomiei în general, alături de acest nou concept al show-urilor culinare pe care tot le vedem în ultimii ani la TV. Background-ul profesional în teorie nu are nicio legătură cu ceea ce fac eu acum, dar în esență stă la baza businessului pe care-l conduc. Am absolvit cursurile facultății de management din cadrul ASE. Partea cu bucătăria a survenit tot undeva în perioada facultății, când am lucrat într-unul dintre cele mai avangardiste localuri din București, la acea vreme: restaurantul lui Dan Chișu și al lui Victor Melian, numit Esperanto, un concept mai atipic în București în anii 2003. Acolo a încolțit de fapt această sămânță a bucătăriei și a ospitalității. Am avut de la cine învăța, mai bine zis de la cine fura meserie pentru că atât Dan Chișu cât și Victor Melian au știut să își împărtășească know-how-ul în domeniu către copiii care lucrau pentru ei. În acea categorie eram și eu. Am învățat foarte multe lucruri despre asocierea dintre ingrediente, despre lupta asta continuă pe care un chef, un proprietar de restaurant o duce în găsirea echilibrul perfect în farfurie. Și când mă refer la echilibrul perfect nu mă gândesc doar la gust, ci mă gândesc la imagine, la prezentare, la atmosferă, la povestea din spatele fiecărui preparat.

„Dacă m-aș întoarce cu câțiva ani în urmă, probabil că aș face altfel două lucruri: odată, aș fi mult mai curajos în explorarea ideilor pe care le am, legat de tot ce înseamnă meniu, tot ce înseamnă echilibru gustului, și doi… probabil că aș fi mult mai disciplinat în organizarea business-ului.”

Există vreun alt personaj din peisajul gastronomic local sau internațional care ți-a influențat parcursul în bucătărie?

Există două persoane ce m-au influențat foarte mult în evoluția în această industrie. Pe plan internațional mi-a plăcut și îmi place enorm Raimond Blanc, pe care l-am descoperit accidental, pe YouTube. La un moment dat am cumpărat cartea în care îmbină poveștile din copilărie, influența bunicii asupra conceptului lui de bucătărie, și în care a reușit să consemneze niște rețete fabuloase, pe care le-am încercat și care m-au inspirat să fac două farfurii clasice franțuzești pe care din când în când le includ și eu în meniul atelierului, în special în sezonul de toamnă-iarnă: un bouillabaisse, o tocană de fructe de mare făcută în stil provensal și clasica rețetă de supă de ceapă.
Pe plan local, cum spuneam, îi datorez foarte mult Victor Melian, cu care am lucrat acum 21 de ani. Am avut șansa să pot învăța din experiența de peste 40 de ani a unui profesionist ce a lucrat atât în România cât și în străinătate. Și mă bucur enorm ca astăzi să fim din nou colegi, ca brand ambasadori ai unui concern elvețian, și din când în când mai facem împreună niște rețete.

Cum descrii filosofia ta culinară și ce anume te inspiră atunci când creezi un preparat, fie că vorbim de „comfort food” sau faimoasele tale tarte? Cum decurge procesul prin care ajungi la „formula” perfectă și cine îți este „juriu”?

Teoria mea este super simplă. Nu-mi place să mă complic. Drept urmare, merg pe lucruri simple. Încerc să folosesc cele mai bune ingrediente pe care le pot găsi pe piață. Întotdeauna îmi doresc să creez un preparat echilibrat. Și cel mai important lucru este că fiecare farfurie are nevoie de o vedetă. Nimic mai mult. Nu cred că e o filozofie extrem de laborioasă, dar această strategie m-a ajutat în cei 8 ani de când există Atelierul de Tarte. Inspirația de obicei îmi vine în vacanță. Merg în locuri unde mâncarea este gustoasă. Caut locații pitorești cunoscute pentru autenticitatea locală. Încerc întotdeauna să transpun ceea ce văd la condițiile pe care le am în bucătăria mea și întotdeauna iau în considerare care sunt preferințele clienților noștri. De la idee la farfurie e o cale destul de lungă, nu toate ideile se pot transforma într-un preparat de succes. De asta, de cele mai multe ori, mă ajută în elaborarea finală a farfuriei pe care vreau să o prezentăm clienților noștri, ei sunt cei mai aspri critici ai mei. Întotdeauna, înainte de a le prezenta o farfurie, le povestesc istoria din spartele ei, ce vreau să scot în evidență și, desigur, contextul la care mă gândesc.

Există vreun ingredient fără de care n-ai putea găti?

Fie că e vorba de „comfort food” sau fie că e vorba de tarte, folosim foarte mult unt în pregătirea preparatelor noastre. Drept urmare, ca să-ți răspund direct la întrebare, ar trebui să zic „unt”. Consider că mâncarea e gustoasă și savuroasă întotdeauna dacă ai o grăsime de bună calitate, fie că e vorba de unt, fie de un ulei de măsline extra virgin. Asta este și esența bucătăriei franceze sau a patiseriei franțuzești.

Din punct de vedere geografic, ce tip de bucătărie îți încântă cel mai mult papilele gustative? Ce n-ai mânca nici „plătit”?

Deși avem un concept inspirat din bucătăria franțuzească, pot să mă declar fanul numărul unu al bucătăriei italienești. E o bucătărie pe cât de simplă, pe atât de complexă. E o bucătărie bazată pe ingrediente de cea mai multă calitate și e o bucătărie în care savoarea gustului, a bunului gust, te dă întotdeauna pe spate. Ce n-aș mânca nici plătit? Probabil că n-aș mânca niciodată insecte. Am fost în Asia, dar niciodată nu am fost atras de zona asta extremistă a gastronomiei.

Ce destinații culinare ai pe radar în viitorul apropiat și de ce?

Pentru 2025 mi-am propus sa ajung in Japonia si in Peru; îmi doresc foarte mult sa încerc niște experiențe culinare mai exotice si consider ca următoare două călătorii gastronomice pe care le voi face anul viitor mă vor ajuta foarte mult în îndeplinirea misiunii mele în proiectele în care sunt implicat.

Atunci când călătorești, intri în restaurante cu un „ochi critic”? Cum privești mâncarea din postura clientului și cum anume folosești aceste experiențe în bucătăria ta?

Sunt foarte atent la modul de organizare al oricărui restaurant pe care îl vizitez. Sunt foarte atent la service. Încerc să nu îmi scape nimic când privesc o farfurie, să fiu atent și să înțeleg ceea ce își dorește să exprime un concept. Niciodată nu am fost critic pentru că întotdeauna știu motivele pentru care poate exista o întârziere a unei comenzi, de exemplu.

Într-o lume condusă de social media, cum te adaptezi tendințelor actuale în gastronomie și cum le integrezi în meniurile tale? Cum îți propui să te adresezi generației foarte tinere, care are deja o altă concepție formată față de mâncare?

Un element de bază al strategiei pe care o abordăm este comunicarea în social media. E foarte important pentru noi să arătăm oamenilor ceea ce facem noi zi de zi, să le povestim ideea din spatele fiecărui produs. Și cel mai important lucru este ca oamenii trebuie sa la curent cu fiecare dată când avem un produs nou. Totodată trebuie să fim superi atenți la ce înseamnă „hype”-uri în gastronomie în zona asta de social media pentru că eu consider că dacă nu reușești să te adaptezi cumva la noile trenduri – chiar dacă ele nu au de fiecare dată legătură cu conceptul tău – e posibil să pierzi clienți. De la noi, generația Z ar trebui să afle că avem o bucătărie fabuloasă, o istorie spectaculoasă, cu tot felul de povești, cu tot felul de evoluții care au depins mai mult sau mai puțin, și de cei care ne-au vizitat mai prietenos sau mai puțin prietenos acest spațiu Danubiano-Pontic. Cred că e în misiunea noastră a celor ce lucrează de mai mult timp în această industrie să încercăm să promovăm rețetele clasice românești comunicându-le fix pe aceleași canale de comunicare pe care le folosesc tinerii în ziua de azi.

Mai e loc de bucătărie tradițională – fie ea și reinterpretată și actualizată – în contextul în care oamenii sunt atrași de „fenomene” virale gen ciocolată Dubai și alte preparate la care oamenii râvnesc doar pentru că „se poartă?”

Cred că e loc sub soare pentru toată lumea. Piața este foarte mare, aici mă refer în special la București, unde sunt peste 2 milioane de oameni. Asta înseamnă că e loc pentru orice concept sănătos de gastronomie. Oamenii se întorc către tradițional ușor pentru că avem niște valori pe baza cărora am fost crescuți, moștenim niște tradiții fabuloase…

Fenomene de tip ciocolata Dubai vor mai apărea cu siguranță. Dar asta nu înseamnă că noi ar trebui să ne abatem de la drumul nostru în această industrie. Evoluția bucătăriei românești din ultimii ani este spectaculoasă. Sunt din ce în ce mai multe restaurante ale unor bucătari extrem de tineri, talentați și curajoși ce promovează tradițiile românești într-o nouă manieră. Acest lucru mi se pare că ajută din ce în ce mai mult dezvoltarea industriei, pentru că de obicei aceste concepte se adresează în primul rând tinerilor. Și nu avem cum să-i întoarcem pe tineri către tradiții decât dacă reușim să le prezentăm într-o formulă modernă pe care să o înțeleagă, mai bine zis, să vorbim pe limba lor.

Oamenii te știu nu doar din social media sau de la bistro-ul pe care-l conduci împreună cu asociatul tău, ci și de la matinalul Antenei 1. Cum te poziționezi într-o piață atât de abundentă în chefi-vedetă?

E o întrebare foarte pertinentă. Prefer ca oamenii să mă cunoască, în special, din restaurant. Dar este o onoare să fiu recunoscut și ca unul din oamenii ce fac entertainment culinar împreună cu ceilalți colegi de la Neața cu Răzvan și Dani. Eu am rămas același om, nu consider că sunt o vedetă, îmi place să stau de vorbă cu clienții mei de fiecare dată când am ocazia să o fac, îmi place să simt pulsul oamenilor ce ne trec pragul și cu siguranță așa voi rămâne…

Care este următorul nivel pentru tine, ce ne poți dezvălui despre planurile tale de viitor și ce ți-ai dori să lași în urmă?

Proiecte sunt întotdeauna multe, dar pentru 2025 mi-am propus să duc la capăt încă două proiecte media. Unul este legat de un podcast pe care îl fac împreună cu unul dintre partenerii noștri ,legat de poveștile de succes ale antreprenorilor din HoReCa, iar cel de-al doilea este un proiect de suflet. Ca să revin la o întrebare de la începutul dialogului nostru, mai există un nume pe are nu l-am rostit când m-ai întrebat de oameni pe care-i admir în domeniu și întâmplător coincide cu al meu (poate că e un semn, ca să nu mai spun și sunt și născut în aceeași zi cu dânsul). Este vorba de o legendă a gastronomiei: Radu Anton Roman. Cu implicarea unor oameni pasionați și, desigur, cu ajutorul lui Dumnezeu, ne-am propus să readucem în prezent rețetele lui Radu Anton Roman, dar să le așternem într-un nou format, inclusiv digital, și să încercăm să povestim tinerilor despre complexitatea căutărilor lui Radu, ambiția lui continuă în a găsi poveștile din spatele unor farfurii clasice românești. Misiunea lui Radu de a demonstra că avem o bucătărie românească autentică, extrem de valoroasă, ar putea fi astfel dusă mai departe și va fi lăsată celor tineri și sper ca prin acest proiect să reușim să le sper ca prin acest proiect să atragem generația tânără și cei care vin după ei să privească bucătăria românească cu alți ochii.

The post Radu Darie și Atelierul de (T)arte appeared first on Forbes Romania.

Dacă în anii trecuți domina minimalismul, iar accentele erau date de elemente de inspirație Art Deco, marțipan cu aspect de marmură, detalii aurii și modele geometrice, anul acesta colecția de torturi de nuntă lansată de atelierul couture de cofetărie are ca punct central estetica victoriană.

Torturile Lambeth

„Torturile Lambeth, inspirate de designul clasic popularizat de faimosul Joseph Lambert în Londra la începutul secolului XX, au revenit puternic în tendințe, și le vom regăsi cu siguranță în evenimentele speciale ale anului. Învelite în cremă fină albă sau în nuanțe pastelate, acestea au un decor bogat, cu detalii elegante, cu panglici și margini 3D șprițate (poșate), care arată măiestria artizanilor.”, spune Alina Sudriu, fondator Grace Couture Cakes.

Torturi Peach Fuzz

Culoarea Pantone a anului 2024, 13-1023 Peach Fuzz se regăsește în noua colecție, atât  în tortul de nuntă Catherine, cu un design sofisticat, monocrom, decorat cu elemente de hârtie din vafă de orez și dantelă delicată de marțipan, sau în elementele de decor spectaculoase, aplicate pe torturi de nuntă învelite în clasicul marțipan alb.

Dantelă, perle și panglici supradimensionate

Sezonul acesta, artizanii atelierului de cofetărie aduc împreună în decorul torturilor de nuntă câteva elemente din designul rochiilor couture de mireasă. Vom vedea astfel la nunțile anului 2024 torturi cu panglici 3D spectaculoase, lucrate manual, dar și adevărate broderii create din dantelă delicată și perle de marțipan. Nu lipsesc nici torturile cu flori naturale sau flori minuțios create din marțipan, foiță de vafă sau petale de ciocolată.

„Dacă trendul în materie de decor este o estetică vintage, atunci când vorbim de gust, lucrurile stau diferit. Rețetele preferate în anul 2024 sunt moderne, haute-patisserie, cu un mix de arome și texturi care vor cuceri fiecare invitat și vor completa perfect meniul ales.”, completează Alina Sudriu.

Atelierul couture propune pentru torturile de nuntă 14 rețete proprii din gama Signature Cakes. Acestea combină mousse-uri cremoase, precum cele de ciocolată belgiană, meringue de cocos, vanilie de Madagascar sau caramel, cu mousse-uri cu arome proaspete, light, de cireșe, fructe de pădure, fistic sau mango și blaturi amaretto cu migdale. 

Torturile de nuntă din colecția Vintage Vibes pot fi personalizate online, alegând compoziția dorită,  numărul de porții, dimensiunea și numărul de etaje, folosind configuratorul online disponibil pe www.gracecc.ro/events.

Despre GRACE COUTURE CAKES

Lansat în anul 2012, Grace Couture Cakes este primul atelier de cofetărie couture, recunoscut pentru lansarea tendințelor din domeniul haute patisserie în România. Gamele proprii de prăjituri includ: Signature Collection, prăjiturile Essential Cakes, tartele din colecția Tartes Bar, eclerele din colecția Éclair Affair și Craquelin Choux, alături de macarons, praline artizanale și alte dulciuri și prăjituri în ediții speciale dedicate sărbătorilor: Crăciun, Revelion, Valentine’s Day, Dragobete, 1 și 8 martie, Paște, Halloween.

În anul 2021, Grace Couture Cakes a lansat, în premieră în România, prima platformă online dedicată comenzilor de torturi și candy bars personalizate pentru evenimente.

www.gracecc.ro

https://www.facebook.com/GraceCoutureCakes

office@gracecc.ro

The post Grace Couture Cakes lansează Vintage Vibes, noua colecție de torturi de nuntă în tendințele anului 2024 appeared first on Forbes Romania.

Toți cei care sunt fascinați de ciocolată știu deja că a fi ciocolatier este o artă subtilă. A fi ciocolatier în topul mondial este o artă și mai complexă, iar anul aceasta ciocolatierii de la noi se aventurează pentru prima dată în cea mai mare competiție de acest gen, World Chocolate Masters. Vlad Niculescu este cel mai tânăr ciocolatier român și se pregătește intens pentru marele concurs în care s-a înscris; „echipă“ și ajutor îi este Elena Pavel, creatoarea dulciurilor fără zahăr Sweeteria.

Ciocolata este unul dintre cele mai iubite alimente de pe glob. S-a spus despre ea că deține secretul fericirii și iubirii – și asta chiar de la început, de când a fost descoperită la azteci. Aztecii consumau și venerau ciocolata în același timp – ea trecea drept dar al zeilor și suprem afrodiziac. Numai că darul acesta de la azteci era o băutură neagră, foarte picantă și amară și nu prea corespundea ideii europene de paradis. Așa că europenii s-au întrecut în a-i adăuga ingrediente dulci care au făcut-o cu adevărat irezistibilă… așa a început aventura ciocolatei-desert care în zilele noastre îmbracă mai multe forme ca niciodată! 

S-a demonstrat științific că produsele din cacao aduc beneficii întregului organism: tinerețe, forță, creativitate, energie. Aventura ciocolatei a continuat până în zilele noastre, câteodată în pofida eforturilor nutriționiștilor de a ne pune să reducem consumul de zahăr – pentru că, da, ciocolata a fost mereu asociată cu dulcele păcat. Dar câteodată aventura ciocolatei vine chiar în sprijinul celor care doresc eliminarea zahărului rafinat, așa cum o face prima ciocolata creată la noi, în România, de Elena Pavel, sub brandul Sweeteria.

Acum imaginați-vă un campionat mondial al ciocolatierilor, în care cei mai buni dintre ciocolatierii din toată lumea se întrec în a propune diferite consistențe, arome, surprinzătoare combinații în praline, forme neobișnuite, culori apetisante, care spun povești pentru toate simțurile și mai ales se bucură de cel mai mare dar natural al arborelui de cacao: capacitatea de a ne aduce într-o stare de fericire.

Ei bine, da, o astfel de competiție există: WORLD CHOCOLATE MASTERS este cea mai importantă competiție dedicata ciocolatei la nivel mondial, care de 20 ani descoperă măiestria celor mai buni ciocolatieri din lume. Se spune că este „polul ciocolatei“, adică este locul in care se prezintă cele mai noi idei si cele mai îndrăznețe arome și forme, care dau apoi naștere trendurilor mondiale în ciocolaterie.

Elena Pavel (Sweeteria) și Vlad Niculescu (Atelier Boem)

Anul acesta, România va fi reprezentată pentru prima oară la competiția WORLD CHOCOLATE MASTERS pentru Europa de Sud Est, ce se va desfășura la finalul lunii martie la Belgrad, Serbia. Simpla participare aici plasează competitorii în rândul celor mai buni ciocolatieri din lume. Finaliștii maratonului de probe de la Belgrad, ce se va desfășura pe parcursul a 9 ore, vor concura în finala World Chocolate Masters din 2025.

Trebuie să ai multă știință și artă, mult talent, dar și mult curaj pentru aventura WORLD CHOCOLATE MASTER – și toate acestea sunt atuurile lui Vlad Niculescu, cel mai tânăr ciocolatier din România, creatorul Boem Atelier (https://boematelier.ro/).

Vlad este inginer în chimie alimentară și de când se știe este pasionat de ciocolată, pasiune pe care și-a urmat-o studiind la Paris și apoi in Bruges/Belgia, unde a deprins tainele celor mai noi tehnici de lucru cu ciocolata, devenind șeful echipei de producțe a unei fabrici cu vechime de peste 30 ani.

Acum 2 ani, Vlad a revenit în țară și a pus bazele Boem Atelier – o ciocolaterie care îmbină clasicul ciocolatei belgiene cu noi arome îndrăznețe. În creațiile sale, Vlad folosește fructe, legume și plante aromatice cultivate în propria grădină, dar și miere, ceară sau propolis din stupina proprie.

Creațiile sale înflăcărează imaginația și simțurile iubitorilor și iubitoarelor de ciocolată, care șțiu să aprecieze atât bogăția de nuanțe ale gustului, care te învăluie de când începe să se topească minunata ciocolată pe limbă, cât și puritatea consistenței, care creează cea mai plăcută senzație în gură chiar și după ce pralina s-a topit deja.

Cele 12 praline-inimă de la Boem Atelier sunt cele mai savurate în acest sezon, fiind cadoul ideal pentru persoana iubită. Delicatele inimioare glazurate conțin fie un ganache de mango și portocală, învăluit în ciocolată neagră, fie un caramel săraț înfășurat în ciocolată cu lapte, fie o suprapunere de ganache de șampanie și confit de zmeură, totul în ciocolată albă.

Da, sunt minunat de dulci, da, conțin zahăr. Însă pentru cei care nu-și pot asuma riscul zahărului, Vlad are creații cel puțin la fel de dulci și de atrăgătoare!

Împreună cu Elena Pavel, creatoarea brandului Sweeteria de dulciuri fără zahăr adăugat, Vlad Niculescu a dezvoltat prima gamă de praline fără zahăr adăugat din România.

Sweeteria (https://sweeteria.com.ro/) este primul laborator de dulciuri cu îndulcitori naturali din România. Fondatoarea sa, Elena Pavel, este la rându-i ciocolatier și cofetar, iar acest brand românesc împlinește în curând 8 ani într-un domeniu complet nou, de nișă. Misiunea asumată de Elena, cu pasiune și tenacitate, este aceea de a înlocui zahărul din cele mai iubite dulciuri ale românilor – și în special din ciocolată – cu îndulcitori naturali, oferind un “dulce sănătos” persoanelor care nu pot sau nu doresc să consume zahăr. Având de fiecare dată prima confirmare din partea propriilor copii, Elena a realizat de-a lungul timpului diferite tipuri de ciocolată cu îndulcitori naturali – în condițiile în care acest gen de produse abia face astăzi primii pași, timizi, în Europa.

Pralina-perlă Sweeteria este cea mai recent sosită în prima gamă de praline fără zahăr adăugat din România! Este o bijuterie din ciocolată albă, ganache de lămâie și spirulină cruncky, care a fost prezentată – și a primit premiul de originalitate – în cadrul Black Sea Fish Festival 2023. Ca element inovator, ciocolatierul a ales să folosească spirulină – o microalgă care crește atât în ape dulci, cât și în ape sărate, și este o sursă de fitonutrienți.

Am zice: dacă poți acomoda atât de delicios o algă verde într-o pralină dulce fără zahăr, practic poți crea orice în ciocolată!

Provocarea lui Vlad Niculescu – prin participarea lui la WORLD CHOCOLATE MASTER – adună tot ce a învățat și a experimentat în ciocolaterie – cu și fără zahăr – împreună cu Elena Pavel, în ultimii 10 ani de când au parcurs împreună primul curs de ciocolaterie.

Noi, iubitorii de ciocolată din România, le ținem pumnii și îi dorim mult succes lui Vlad în acest concurs! Suntem gata să gustăm din noile trenduri în ciocolată!

The post Ciocolatieri români în aventura competiției la World Chocolate Masters appeared first on Forbes Romania.