România se află într-un moment de tranziție în ceea ce privește dezvoltarea urbană, în care discuțiile despre „orașele viitorului” încep să fie dublate de proiecte concrete. Mihai Toader-Pasti, fondator Enhance.CITY și Între Vecini, a subliniat că principala provocare rămâne trecerea de la teorie la implementare.
La Forbes România Business Fest București, Mihai Toader-Pasti a fost unul dintre speakerii prezenți. Evenimentul a reunit antreprenori, lideri și profesioniști din business, într-un cadru dedicat ideilor, inovației și networkingului, completat de dezbateri, intervenții și momente interactive.
„Atunci, când vorbim de orașe sustenabile, de orașe ale viitorului, întrebarea este încotro ne ducem. Pentru că, de cele mai multe ori, cetățenii nu-și dau seama că orice decizie are o consecință implicită: vrei spații de parcare, înseamnă că n-o să ai la fel de multe spații verzi”, a declarat el pentru Forbes România.
România este implicată în inițiative de transformare urbană, inclusiv prin colaborarea cu Primăria Sectorului 2, parte din programul „Misiunea 100” al Comisiei Europene, care urmărește dezvoltarea de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic. „M-aș bucura să văd oamenii din comunitate și oamenii care vin la conferințe implicându-se în schimbări locale, la bloc”, a sugerat el.
Discuția despre orașele sustenabile este influențată și de datele privind calitatea vieții. Potrivit unui studiu Eurostat din 2024, România se situează surprinzător de sus în clasamentul satisfacției față de condițiile de trai, fiind comparabilă cu țări precum Elveția și depășită doar de Finlanda. Totuși, Mihai Toader-Pasti atrage atenția asupra diferenței dintre percepție și realitate: „Oamenii în studii și sondaje declară cât ar vrea să fie, nu neapărat ce fac concret”, a afirmat el.
Dezvoltarea urbană reală presupune compromisuri și colaborare între actori diverși: administrație, companii și comunități. Exemplele de orașe dezvoltate din Europa sunt rezultatul unor strategii de zeci de ani, nu soluții rapide.
O altă direcție importantă evidențiată este nevoia de colaborare între companii, inclusiv între competitori, în proiecte de responsabilitate urbană și socială. „Oportunitatea majoră pe care o ratează companiile este zona de parteneriate variate, inclusiv cu ONG-uri sau chiar competitori. Într-o industrie în care doar concurezi, toată lumea pierde pe termen lung”, a menționat Mihai Toader-Pasti.
Acesta consideră că schimbarea reală în orașe vine din implicare directă la nivel local: „Chiar și un copăcel plantat la bloc poate duce în mai multe ramuri care schimbă lucruri în comunitate. Dacă așteptăm, șansele sunt mici; dacă ne implicăm, lucrurile chiar se schimbă”, a remarcat el.
Companiile sunt pregătite pentru ESG, fiind o mai mare responsabilitate a unei companii, mergând în zona de mediu, socială, guvernanță. În esență, ESG înseamnă responsabilitate.
„Din punctul meu de vedere, oportunitatea majoră pe care o ratează companiile e în zona asta de parteneriate cu ONG-uri, cu alte companii, eventual și competitoare, pentru că aici este o problemă. Multe dintre companii au această percepție: ne băgăm noi, nu se mai bagă niciun competitor. Sigur sunt excepții, cred că e important ca oamenii să știe că atunci când crești o industrie în care tu activezi cu competitorii tăi, o să câștige toată lumea. Dacă tu ești mai bun decât competitorii tăi, o să câștigi mai mult”, a mai adăugat Mihai Toader-Pasti.
Schimbarea de mentalitate vizează trecerea de la o logică de tip „câștig individual în detrimentul celorlalți” la una de tip „câștig comun”, în care toate părțile implicate pot obține beneficii, nu doar un singur actor pe seama pierderii celorlalți.
Declarațiile au fost făcute în panelul SUSTAINABILITY – SEEDS OF CHANGE powered by Nespresso, în cadrul Forbes România Business Fest.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
