- Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?
Transformare. Contextul generat de pandemie a forțat reconfigurarea companiilor din punct de vedere operațional. Digitalizarea, folosirea tehnologiei și noul mod de a lucra au creat oportunitatea pentru o transformare care era oricum iminentă, dar s-ar fi desfășurat într-un ritm mai lent.
- Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Octavic este un start-up românesc care a dezvoltat un produs original, ce aduce configurații unice în piața globală de Industry 4.0 și care e suficient de flexibil să se plieze pe orice tip de producție din orice industrie. Clienții noștri sunt atât companii internaționale, cât și producători din România.
La începutul anului 2021, am observat în România o oarecare reținere in rândul fabricilor cu privire la investiția in soluții noi de automatizare, iar acesta reținere a fost de multe ori motivată ca fiind o reacție la consecințele generate de pandemie (restricții de budget, creșterea prețurilor materiei prime, fluctuații în materie de cerere, probleme legate de personal, fabrici cu secții întregi închise din cauza pandemiei). Dezechilibrul creat de pandemie a avut in mod cert un efect și asupra noastră și a modului în care am putut relaționa cu mediul de producție din Romania. Cu toate acestea, în a doua jumătate a anului s-au finalizat o serie de contracte care ne-au ajutat sa avem o creștere a veniturilor cu 50% pe parcursul anului față de anul anterior. În plus, am reușit să atragem proiecte cu fonduri europene de peste 600.000 de euro din afara țării, care să ne asigure anul acesta un pipeline consistent de proiecte de cercetare și dezvoltare, în contextul în care, în ce privește inovația, recurgem la tehnologii de ultimă oră – cum ar fi Deep AI și 5G.
- Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?
În special în a doua jumătate a anului, a apărut o mai mare deschidere înspre soluții IIOT pe piața românească. Mai mult decât atât, am remarcat și o diversificare mai mare a industriilor care vor să adopte astfel de soluții la noi în țară. Dacă înainte de 2021, majoritatea clienților noștri erau din zona pharma, anul trecut am reușit să ne consolidăm portofoliul de clienți din industriile de automotive, materiale de construcții, industria tutunului și mase plastice.
Apoi, dezvoltarea de noi funcționalități prin granturi europene. De exemplu, în prezent lucrăm la un nou modul de mentenanță predictivă, în cadrul proiectului EFPF, care este un proiect de inovare co-fondat de programul Horizon 2020 al Comisiei Europene. Scopul acestei colaborări este de a pune la dispoziția clienților noștri o funcționalitate care permite o abordare proactivă a activităților de mentenanță, folosind date în timp real, date istorice legate de performanța echipamentelor și advanced analytics pentru a prognoza când va avea loc o defecțiune a echipamentelor monitorizate. Rezultatul va fi integrat în planificarea de producție bazată pe riscuri, care permite adaptarea în timp real a operațiunilor dintr-o fabrică și permite agilitate în procesele de producție.
- Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.
Senzația generală e că mediul de afaceri din România a dat dovadă de reziliență și adaptabilitate. Indiferent de industrie, de dimensiunea sau stadiul de dezvoltare al business-urilor, a existat dorința de a schimba, de a optimiza, de a face lucrurile mai bine – și asta s-a văzut și în rândul celor cu care interacționăm noi. După anul 2020, care a forțat schimbări fundamentale în interiorul companiilor, în 2021, aceste schimbări au fost controlate și calculate. Cred ca anul trecut ne-a învățat pe toți să fim mai flexibili și să acceptăm, practic, o nouă normalitate și la provocările cu care acesta a venit „la pachet”, fie că a fost vorba despre restructurare operațională, de adoptarea de noi sisteme digitale sau de noi abordări de business.
- Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?
În principiu, în fruntea deciziilor bune aș pune faptul că nu a generat dificultăți suplimentare cu schimbările legislative, cum se întâmpla în alte cazuri. În rest, ar ajuta să avem un calendar mai clar de implementare în privința inițiativelor de digitalizare și a programelor de sprijin al industriei.
- Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?
Creșterea costurilor cu materiile prime, angajați, utilități, precum și întârzierile legate de aprovizionare. Aceste provocări prelungesc senzația de incertitudine în piață și amână o serie de decizii-cheie la nivelul companiilor; vestea bună e că ne-am obișnuit cu imprevizibilul și cu instabilitatea generată de contextul pandemic și suntem ceva mai bine echipați pentru a face față acestor provocări.
