Banca Transilvania a anunțat promovarea lui Cosmin Călin în funcția de Director General Adjunct pentru segmentul Large Corporate, Finanțări Structurate și Factoring. Numirea vine în contextul consolidării uneia dintre cele mai importante linii de business ale băncii, aflăm din comunicatul companiei

Începând din 2018, acesta a ocupat poziția de Director Executiv Senior pentru segmentul Companii Mari, Finanțări Structurate și Factoring în cadrul Băncii Transilvania. Anterior, a acumulat experiență timp de 13 ani în cadrul Banca Românească, Bancpost și EFG Bank, unde a gestionat proiecte complexe de finanțare și operațiuni corporate.

Pe lângă noul rol, Cosmin Călin este și membru al Consiliului de Administrație al BT Pensii, companie din cadrul Grupului Financiar Banca Transilvania.

Numirea are loc într-un context de creștere a activității pe segmentul Large Corporate. În primul trimestru al anului, portofoliul de credite brute al BT pe acest segment a ajuns la 36,6 miliarde de lei, în creștere cu 1,8% față de decembrie 2025. În paralel, resursele atrase au înregistrat o creștere de 24%, semnalând un avans al activității de finanțare corporate.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Banca Transilvania îl promovează pe Cosmin Călin în funcția de Director General Adjunct appeared first on Forbes Romania.

ING Bank România a anunțat numirea lui Tuğçe Bora Kiliç în funcția de Chief Operations Officer (COO) și membru al Comitetului Executiv, începând cu 1 iunie 2026, potrivit unui comunicat al instituției financiare. Aceasta o va înlocui pe Maria Cristina Matei, care a ocupat poziția în ultimii 12 ani.

Odată cu această schimbare, Maria Cristina Matei își va continua cariera în cadrul grupului ING, fiind numită CoE Lead Data and Analytics în ING Hubs România și Chief Data Officer (CDO) pentru ING Hubs Global.

Tuğçe Bora Kiliç se alătură ING Bank România după o experiență semnificativă în cadrul ING Bank Turcia, unde a ocupat din 2022 funcția de COO. În acest rol, ea a coordonat proiecte menite să îmbunătățească experiența clienților și să accelereze transformarea digitală a băncii. Ulterior, în poziția de Head of Private Individuals, a contribuit la implementarea strategiei de creștere și la consolidarea poziției ING Turcia pe segmentul digital.

Anterior, aceasta a deținut mai multe funcții de conducere în instituții financiare internaționale, inclusiv HSBC, BNP Paribas, Société Générale și compania de consultanță Accenture. ING o descrie ca un lider cu experiență solidă în coordonarea echipelor și în managementul operațional.

Tuğçe Bora Kiliç este absolventă a Facultății de Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Koç din Istanbul și deține o diplomă postuniversitară în Strategii de Comunicare la Universitatea Galatasaray.

Numirea vine într-un context în care ING Bank continuă să își consolideze strategia de digitalizare și eficientizare operațională pe piața din România, una dintre direcțiile cheie ale instituției în ultimii ani.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Schimbare în conducerea ING Bank România: Tuğçe Bora Kiliç preia rolul de COO appeared first on Forbes Romania.

Alphabet a majorat dimensiunea ofertei sale de acțiuni la 84,75 miliarde de dolari, într-un semn al cererii puternice din partea investitorilor pentru companiile de tehnologie care își extind agresiv infrastructura de inteligență artificială.

Compania-mamă a Google a anunțat inițial, luni, un plan de finanțare de aproximativ 80 de miliarde de dolari, însă ulterior a revizuit în creștere structura emisiunii de acțiuni, pe fondul nevoii de capital pentru dezvoltarea centrelor de date și a capacităților de calcul necesare în cursa globală pentru AI, informează Reuters.

Conform unui document depus pe 2 iunie, Alphabet intenționează să obțină 18 miliarde de dolari prin vânzarea de acțiuni de tip Class A și C, la care se adaugă 16,75 miliarde de dolari din acțiuni preferențiale (depository shares). Planul anterior prevedea o strângere de 30 de miliarde de dolari prin oferte publice coordonate de bănci de investiții.

Separat, compania menține neschimbate alte componente ale strategiei de finanțare, inclusiv o investiție privată de 10 miliarde de dolari din partea Berkshire Hathaway și un program de vânzare de acțiuni pe piață în valoare de 40 de miliarde de dolari.

Alphabet a ridicat în aprilie și prognoza anuală de cheltuieli de capital la 180–190 de miliarde de dolari, în creștere cu 5 miliarde față de estimarea anterioară.

Mișcarea face parte dintr-un val mai amplu în sectorul tehnologic, unde marile companii recurg tot mai des la piețele de capital pentru a finanța infrastructura AI, în locul modelelor tradiționale bazate exclusiv pe fluxuri de numerar.

În total, cheltuielile combinate ale giganților tehnologici sunt estimate să depășească 700 de miliarde de dolari în acest an, pe măsură ce competiția pentru dezvoltarea inteligenței artificiale se intensifică la nivel global.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Alphabet majorează oferta de acțiuni la 84,75 miliarde $ pentru finanțarea ambițiilor AI appeared first on Forbes Romania.

Acțiunile Debenhams au înregistrat o creștere puternică după ce retailerul de modă a raportat revenirea la creștere a vânzărilor, semnalând că planul său de redresare începe să dea rezultate după mai mulți ani dificili.

Compania, listată pe piața AIM sub numele Boohoo, a anunțat că vânzările au crescut cu 0,5% în primele trei luni ale anului, ceea ce a determinat o apreciere de 19% a acțiunilor sale în urma actualizării de tranzacționare, precizează cityam.com.

În luna mai, ritmul de creștere s-a accelerat, ajungând la 8% față de anul precedent, pe fondul măsurilor de reducere a costurilor și al eficientizării operațiunilor.

În urma anunțului, acțiunile Debenhams au urcat la peste 22 pence, deși rămân ușor sub nivelul de la începutul anului. Totodată, grupul a raportat o reducere semnificativă a cheltuielilor, costurile excepționale scăzând cu 72% în primul trimestru, iar investițiile de capital fiind reduse cu 54% față de anul precedent.

Un rol important în revenirea vânzărilor l-a avut brandul Pretty Little Thing, relansat anul trecut, precum și scăderea volumului de retururi, un factor care a îmbunătățit eficiența operațională. În același timp, compania a continuat tranziția de la un model bazat exclusiv pe fast-fashion către o platformă de tip marketplace, care include vânzători terți.

Analiștii consideră că această schimbare strategică începe să dea rezultate. Potrivit lui Sarah Streeter, strateg de investiții la Wealth Club, planul de redresare s-a concentrat pe reconstruirea grupului în jurul platformei Debenhams, cu scopul de a contracara declinul vânzărilor din ultimii ani.

La rândul său, directorul de investiții al AJ Bell, Russ Mould, a descris evoluția companiei drept un „efort dificil”, dar a subliniat că rezultatele recente reprezintă un motiv de optimism, mai ales în contextul unei piețe de consum dificile.

Debenhams a trecut în ultimii ani printr-un proces complex de transformare, încercând să treacă de la retailul tradițional de pe stradă la un model complet online. Deși compania a întâmpinat dificultăți, inclusiv o scădere semnificativă a acțiunilor după o majorare de capital în februarie, noile rezultate sugerează o stabilizare treptată a afacerii și o posibilă revenire pe termen mediu.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Acțiunile Debenhams cresc puternic după revenirea la creștere a vânzărilor appeared first on Forbes Romania.

Cheltuielile uriașe ale marilor companii tehnologice pentru dezvoltarea inteligenței artificiale vor atinge niveluri comparabile cu economiile unor state majore ale lumii, potrivit unei analize Goldman Sachs, citată de Business Insider.

Banca estimează că investițiile cumulate ale patru giganți tech — Meta, Microsoft, Amazon și Alphabet — vor ajunge la aproximativ 5,3 trilioane de dlari până la sfârșitul anului 2030.

Suma depășește produsul intern brut al unor economii precum Japonia, Regatul Unit, India sau Franța și, dacă ar fi considerată o economie separată, ar plasa sectorul AI pe locul patru la nivel global. Estimările se bazează pe datele Fondului Monetar Internațional și pe actualizările privind cheltuielile de capital ale companiilor.

Potrivit Goldman Sachs, investițiile vor fi direcționate în principal către centre de date, infrastructură energetică și capacități de calcul necesare pentru dezvoltarea și rularea modelelor de inteligență artificială. În total, cheltuielile din industrie pentru aceste componente ar putea ajunge la 7,6 trilioane de dolari în următorii cinci ani.

Banca notează că această expansiune rapidă marchează un „ciclu investițional de mai mulți ani”, alimentat de cererea tot mai mare pentru servicii AI și de competiția intensă dintre giganții tehnologici. În același timp, Goldman subliniază că finanțarea acestor investiții va proveni din surse diverse, inclusiv piețele private, care vor avea un rol tot mai important în susținerea infrastructurii.

Cheltuielile deja planificate sunt în creștere accelerată. Doar în 2025, cele patru companii sunt așteptate să investească până la 725 de miliarde de dolari în capital, mai mult decât dublul sumei cheltuite în anul anterior.

Investitorii au început însă să exprime îngrijorări legate de amploarea acestor investiții și de randamentele pe termen lung. Meta, de exemplu, a atras atenția piețelor după ce a anunțat extinderea cheltuielilor pentru AI, chiar dacă intenționează să monetizeze noile sale produse, inclusiv prin servicii plătite pentru chatbot-uri.

De asemenea, Alphabet a fost penalizată de investitori după ce a anunțat planuri de a atrage aproximativ 80 de miliarde de dolari prin vânzări de obligațiuni, destinate finanțării infrastructurii AI.

În ciuda acestor preocupări, marile companii tehnologice continuă să accelereze investițiile, semnalând că dezvoltarea inteligenței artificiale rămâne una dintre cele mai importante priorități strategice ale deceniului.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Goldman Sachs: cheltuielile pentru AI ale marilor giganți tech vor depăși PIB-ul Japoniei până în 2030 appeared first on Forbes Romania.

Producătorul auto chinez Chery se află în discuții avansate cu Nissan pentru a produce vehicule în uzina companiei japoneze din Sunderland, Marea Britanie, într-un pas care ar marca prima sa prezență de producție pe piața britanic, anunță cityam.com.

Chery, al treilea cel mai mare constructor auto din China și proprietarul mărcilor Omoda și Jaecoo, a semnat un memorandum de înțelegere neangajant cu Nissan pentru a explora posibilitatea asamblării vehiculelor sale în fabrica din nord-estul Angliei. Dacă planul va fi implementat, producția ar putea începe în anul financiar 2027.

Potrivit unui comunicat comun al celor două companii, Nissan ar urma să producă vehiculele de pasageri ale Chery pe linia de producție numărul unu a uzinei din Sunderland. Inițiativa vine la scurt timp după decizia Nissan de a închide una dintre cele două linii de producție ale fabricii, ceea ce face ca potențiala colaborare să fie văzută ca o soluție de utilizare mai eficientă a capacităților existente.

Mișcarea reflectă tendința tot mai vizibilă a producătorilor auto chinezi de a se extinde agresiv pe piața europeană, în special în segmentul vehiculelor electrice și hibride. În ultimele luni, rivalul BYD a anunțat că analizează posibilitatea construirii unei fabrici de vehicule electrice în Spania, consolidând competiția dintre marii producători din China pentru accesul la piața europeană.

Strategia Chery din Regatul Unit este susținută și de condițiile comerciale favorabile. Spre deosebire de Uniunea Europeană și Statele Unite, Marea Britanie nu impune tarife semnificative asupra importurilor de automobile chinezești, ceea ce face investițiile în producție locală mai atractive pentru companiile din China.

În Spania, Chery a adoptat deja un model similar, relansând o fostă uzină Nissan în parteneriat cu producătorul auto local Ebro, într-un proiect care a readus activitatea industrială în regiune.

Pentru Nissan, potențiala colaborare ar putea reprezenta o soluție pentru menținerea activității la uzina din Sunderland, unul dintre cele mai importante centre de producție auto din Marea Britanie. Decizia vine în contextul unor ajustări recente ale capacității de producție, inclusiv reducerea uneia dintre liniile de asamblare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Producătorul chinez Chery ar putea fabrica mașini în Marea Britanie, la fabrica Nissan appeared first on Forbes Romania.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat mecanismele de implementare a unui program de finanțare în valoare de 300 de milioane de lei, destinat modernizării infrastructurii feroviare și îmbunătățirii serviciilor de transport de pasageri.

Fondurile sunt prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026 și fac parte din reforma sectorului feroviar, precum și din procesul de aliniere la standardele Uniunii Europene, scrie bani.md.

Decizia a fost adoptată în ședința Executivului din 3 iunie și permite încheierea de contracte multianuale pentru administrarea infrastructurii și operarea serviciilor publice de transport feroviar de pasageri. Măsura va fi aplicată inclusiv în perioada de tranziție, înainte de finalizarea reorganizării Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM).

Viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că acest mecanism va permite cofinanțarea lucrărilor de întreținere, reparație și dezvoltare a infrastructurii feroviare, dar și extinderea serviciilor de transport pentru pasageri, în funcție de necesitățile populației.

Reforma sectorului feroviar, inițiată în februarie 2026, prevede separarea administrării infrastructurii de activitatea operațională de transport. Modelul este inspirat din practicile Uniunii Europene și urmărește creșterea eficienței și transparenței în gestionarea domeniului.

Autoritățile susțin că reorganizarea va facilita accesul operatorilor privați la infrastructura feroviară și va contribui la atragerea investițiilor necesare modernizării rețelei naționale. De asemenea, Republica Moldova, inclusă în 2024 în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), va putea beneficia de oportunități suplimentare de finanțare.

În urma reformei, vor fi create două entități distincte: una responsabilă de infrastructură și alta de transportul de pasageri și marfă, cu scopul de a eficientiza funcționarea întregului sector feroviar.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Republica Moldova: Guvernul alocă 300 milioane lei pentru modernizarea căii ferate și a transportului de pasageri appeared first on Forbes Romania.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a Republicii Moldova pentru anul 2026, pe fondul riscurilor generate de război, criza energetică și instabilitatea piețelor internaționale.

Potrivit noului raport „Regional Economic Prospects”, citat de bani.md, economia moldovenească ar urma să crească cu 2,8% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale mai puțin față de estimarea anterioară din februarie. Pentru 2027, instituția menține prognoza de 3,5%.

BERD arată că evoluția economică din 2025 a fost susținută în principal de agricultură, construcții și sectorul IT&C, precum și de investiții solide. Cu toate acestea, creșterea importurilor a dus la adâncirea deficitului de cont curent, semnalând un dezechilibru extern în creștere.

Instituția financiară subliniază că economia Republicii Moldova rămâne vulnerabilă la șocuri externe, în special la cele din sectorul energetic. Războiul din Orientul Mijlociu și volatilitatea piețelor internaționale pot amplifica presiunile asupra prețurilor la energie, ceea ce ar putea alimenta din nou inflația și frâna creșterea economică.

Inflația, de altfel, revine pe un trend ascendent. După ce coborâse la 4,9% în decembrie 2025, rata anuală a urcat la 5,8% în martie 2026. La nivel regional, BERD notează că inflația medie în economiile în care activează a ajuns la 6,4% în aprilie 2026, în principal din cauza scumpirii energiei și alimentelor.

Pe plan fiscal, raportul indică o deteriorare treptată a poziției bugetare a Republicii Moldova. Deficitul este estimat să crească de la 4% din PIB în 2025 la 4,8% în 2026, pe fondul majorării cheltuielilor publice, inclusiv pentru investiții și subvenționarea costurilor energetice. BERD precizează însă că o parte semnificativă a acestor cheltuieli este acoperită prin finanțare externă concesională.

În același timp, Uniunea Europeană continuă să joace un rol important în sprijinirea securității energetice a Republicii Moldova, inclusiv în 2026, contribuind la stabilizarea economiei și la reducerea vulnerabilităților structurale.

BERD include Republica Moldova printre economiile cele mai expuse efectelor conflictelor și crizei energetice, în special din cauza dependenței ridicate de importurile de energie și a constrângerilor bugetare. Instituția avertizează că, fără consolidarea rezilienței economice și energetice, presiunile asupra creșterii economice ar putea persista și în anii următori.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post BERD reduce prognoza de creștere pentru Moldova la 2,8% în 2026 pe fondul crizei energetice appeared first on Forbes Romania.

Guvernul a aprobat miercuri un memorandum prin care Electrocentrale București (ELCEN) este exceptată de la obligația de a distribui minimum 90% din profitul net aferent anului 2025 sub formă de dividende către acționari, inclusiv statul român.

În schimb, compania va putea repartiza doar 50% din profit către dividende, diferența fiind păstrată pentru finanțarea unor investiții strategice în infrastructura energetică a Capitalei, informează stirileprotv.ro.

Decizia vizează susținerea proiectului de racordare directă a CET Vest la Sistemul Național de Transport al Gazelor Naturale operat de Transgaz. Potrivit Executivului, ELCEN a solicitat această derogare pentru a-și asigura resursele financiare necesare implementării investiției, considerată esențială pentru modernizarea și securizarea alimentării cu energie termică.

Memorandumul, adoptat în ședința Guvernului din 16 aprilie 2026, mandatează reprezentanții statului în Adunarea Generală a Acționarilor să aprobe distribuirea a 50% din profitul net pe 2025 sub formă de dividende, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 64/2001.

ELCEN este principalul furnizor de agent termic al Bucureștiului, asigurând încălzirea pentru aproximativ 560.000 de apartamente, adică în jur de 1,5 milioane de locuitori, precum și pentru peste 5.400 de instituții publice, obiective sociale și agenți economici. De asemenea, compania deține aproximativ 4% din energia electrică livrată în Sistemul Energetic Național.

Investiția pentru CET Vest este estimată la 73,2 milioane lei și are un orizont de implementare de 36 de luni, fiind inclusă în programul multianual 2026–2030. Autoritățile susțin că proiectul va contribui la creșterea siguranței în alimentarea cu gaze, reducerea vulnerabilităților în situații de criză, scăderea costurilor de achiziție a combustibilului și creșterea eficienței energetice.

În plus, ELCEN derulează simultan investiții majore în modernizarea capacităților de producție, inclusiv trei proiecte de cogenerare de înaltă eficiență la CTE Grozăvești, CTE Progresul și CTE București Sud, finanțate prin Fondul de Modernizare, cu o valoare totală de peste 4,2 miliarde lei.

În paralel, compania a demarat o investiție de aproximativ 600 milioane lei pentru o nouă unitate de cogenerare la CTE Grozăvești, destinată creșterii eficienței și reducerii impactului asupra mediului.

Executivul susține că măsura privind reducerea dividendelor are rolul de a consolida securitatea energetică a Capitalei și de a sprijini modernizarea sistemului centralizat de termoficare, într-un context în care investițiile în infrastructura energetică sunt considerate prioritare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Guvernul reduce obligația de dividende pentru ELCEN la 50% pentru a susține investițiile în infrastructura energetică appeared first on Forbes Romania.

SpaceX se pregătește să testeze vehicule de reintrare care ar putea fi utilizate pentru producția industrială în orbită, intrând astfel într-un sector cu potențial uriaș de dezvoltare și profit, scrie gizmodo.com.

Administrația Federală a Aviației din Statele Unite (FAA) a aprobat zborurile de test pentru Starfall, o capsulă fără echipaj uman concepută pentru cercetare și dezvoltare în condiții de microgravitație, dar și pentru transportul de marfă dintr-un punct în altul.

Compania lui Elon Musk a oferit până acum puține detalii despre proiectul Starfall, însă documente recente ale FAA dezvăluie informații noi despre această inițiativă aflată în dezvoltare.

Primele detalii despre proiectul Starfall

Publicația Bloomberg a relatat încă de anul trecut despre programul Starfall, menționând că SpaceX intenționează să utilizeze racheta Starship pentru lansarea capsulelor și pentru dezvoltarea unor produse comerciale în spațiu, inclusiv componente farmaceutice.

Potrivit documentelor FAA, capsulele au forma unui disc cu diametrul de aproximativ 3,1 metri și o înălțime de 0,75 metri. Structura este alcătuită dintr-o placă superioară din aluminiu și un scut termic din fibră de carbon, menit să protejeze încărcătura în timpul revenirii în atmosferă.

Fiecare capsulă poate transporta până la 1.000 de kilograme de marfă într-un compartiment cu dimensiunile de aproximativ 2,5 metri lungime, 1,5 metri lățime și 0,5 metri înălțime.

Cum vor reveni capsulele pe Pământ

Capsulele Starfall vor reintra în atmosferă folosind un sistem de parașute format dintr-o parașută principală și parașute auxiliare. Înainte de amerizare, scutul termic va fi desprins de capsulă.

FAA a autorizat două reintrări experimentale în Oceanul Pacific, în largul coastelor Californiei. După amerizare, capsulele vor fi recuperate de echipele SpaceX.

Documentele oficiale nu precizează data exactă a testelor și nici planurile pentru misiunile ulterioare, însă agenția americană descrie Starfall drept „un vehicul de reintrare produs la scară largă”.

Potrivit Bloomberg, SpaceX urmărește ca sistemul să devină operațional până la finalul acestui deceniu.

O industrie aflată la început de drum

Prin Starfall, SpaceX își extinde portofoliul de afaceri către producția în orbită. Conceptul există de zeci de ani și presupune utilizarea condițiilor de microgravitație pentru fabricarea unor materiale imposibil sau foarte dificil de produs pe Pământ.

În prezent, compania americană Varda Space Industries este unul dintre pionierii acestui domeniu. Varda a trimis deja șase capsule de producție în spațiu și a încheiat recent un acord cu o companie farmaceutică pentru dezvoltarea unor versiuni îmbunătățite ale medicamentelor sale în condiții de microgravitație.

Cu toate acestea, industria este încă la început. SpaceX beneficiază însă de un avantaj major față de concurenți: propria flotă de rachete, care îi oferă acces direct și constant la orbită.

Deși proiectul se află încă în primele faze de dezvoltare, Starfall ar putea deveni unul dintre cele mai importante pariuri comerciale ale SpaceX și ar putea accelera apariția unei noi industrii globale: fabricile din spațiu.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post SpaceX pregătește o nouă revoluție: producția industrială în spațiu ar putea deveni următorul său business de miliarde appeared first on Forbes Romania.