Piața muncii din România începe să resimtă mai puternic încetinirea economiei, cu aproximativ 65.000 de locuri de muncă mai puține față de anul trecut și cu 51.000 mai mulți șomeri, potrivit unei analize realizate de Coaliția pentru Promovarea Antreprenoriatului și a Creșterii Economice (CPAG).

Reducerea ocupării, echivalentă cu aproximativ 1,3% din numărul total de locuri de muncă, are efecte și asupra bugetului de stat. CPAG estimează că pierderile de venituri fiscale și costurile suplimentare generate de creșterea șomajului ajung la cel puțin 2,5 miliarde de lei anual.

Evoluția este pusă de organizație în legătură cu încetinirea activității economice și cu măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimul an. Economia României a avut o evoluție negativă în ultimele trei trimestre, iar ritmul mediu de creștere din ultimii trei ani a fost de aproximativ 1% pe an.

Sectorul privat resimte presiunea

Cele mai multe dintre locurile de muncă pierdute provin din sectorul privat, potrivit analizei. În același timp, numărul șomerilor a crescut cu aproximativ 10% într-un singur an.

CPAG avertizează că o economie care încetinește și o piață a muncii care începe să piardă din dinamism pot limita inclusiv capacitatea statului de a-și crește veniturile prin taxe și contribuții.

Organizația susține că ajustarea fiscală s-a concentrat în principal pe creșterea taxelor aplicate consumului, muncii și capitalului, în timp ce reducerea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării ar trebui să aibă un rol mai important.

Soluțiile propuse de antreprenori

CPAG recomandă reducerea deficitului de încasare a TVA și diminuarea costului fiscal al muncii, considerând că o presiune mai mică asupra angajatorilor și angajaților ar putea contribui la menținerea ocupării.

Pentru companii, organizația propune măsuri temporare precum rambursarea mai rapidă a TVA și amortizarea accelerată a investițiilor în producția internă. CPAG susține, de asemenea, că profiturile păstrate și reinvestite ar trebui încurajate prin facilități fiscale.

În ceea ce privește obiectivul de reducere a deficitului bugetar, organizația consideră că acesta trebuie atins printr-un mix de măsuri care să nu afecteze suplimentar investițiile, activitatea companiilor și locurile de muncă.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post România are cu 65.000 mai puține locuri de muncă față de anul trecut, iar costurile generate de creșterea șomajului ajung la 2,5 miliarde de lei anual appeared first on Forbes Romania.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a convocat joi, la sediul Primăriei Municipiului București, constructorii și principalii operatori de utilități, pentru a stabili măsurile necesare înainte de începerea anului școlar. În București sunt în prezent 63 de șantiere deschise, dintre care 35 afectează direct traficul rutier.

Primăria anunță că, în perioada următoare, va fi acordată o atenție specială zonelor în care lucrările se suprapun cu traseele intens circulate și cu proximitatea unităților de învățământ.

45 de intersecții și noduri sensibile, afectate de lucrări

Întâlnirea a fost organizată de Ciprian Ciucu împreună cu reprezentanții Poliției Capitalei și ai Brigăzii Rutiere, în contextul în care începerea școlii este așteptată să ducă la creșterea semnificativă a traficului în oraș.

Potrivit Primăriei Capitalei, din cele 63 de șantiere deschise în București, 35 au un impact direct asupra traficului și afectează 30 de artere de circulație. În același timp, 45 de intersecții și noduri considerate sensibile sunt influențate de lucrări.

Problema este cu atât mai importantă cu cât numeroase unități de învățământ se află în apropierea acestor zone. Primăria precizează că 230 de unități de învățământ sunt situate la mai puțin de 500 de metri de șantierele respective, iar 60 dintre acestea se află la o distanță mai mică de 100 de metri.

„Situațiile speciale au nevoie de măsuri speciale. Facem tot ceea ce putem ca șantierele deschise să afecteze cât mai puțin traficul”, a transmis Primăria Capitalei.

Poliția va dirija traficul în zonele cu șantiere

Una dintre măsurile anunțate vizează prezența unor echipe ale Poliției Capitalei și ale polițiilor locale de sector în intersecțiile unde lucrările de infrastructură afectează circulația. Acestea vor avea rolul de a dirija traficul și de a contribui la fluidizarea circulației, în special în intervalele aglomerate.

În plus, primarul general le-a cerut constructorilor să verifice fiecare șantier și să se asigure că sunt amenajate corespunzător culoarele și punctele de trecere pentru pietoni și pentru ceilalți participanți la trafic. Totodată, zonele de lucru trebuie să fie împrejmuite corespunzător.

Măsurile sunt necesare în condițiile în care reluarea cursurilor va aduce în trafic un număr mai mare de autoturisme și pietoni, inclusiv în zonele în care circulația este deja îngreunată de lucrările de infrastructură.

Lucrările la tramvaie, realizate etapizat

O altă măsură vizează lucrările de amploare la infrastructura de tramvai. Ciprian Ciucu a cerut ca unele dintre loturile care se întind pe mai mulți kilometri să fie realizate etapizat, astfel încât circulația să poată fi reluată pe măsură ce anumite porțiuni sunt finalizate.

„Unele loturi de tramvai au câțiva kilometri, le facem pe bucăți. Cum se finalizează o bucată, redeschidem circulația pe porțiunea respectivă”, a precizat edilul.

Primarul general a subliniat și că lucrările aflate deja în desfășurare nu puteau fi pur și simplu suspendate, întrucât o astfel de decizie ar fi putut genera pierderi financiare sau probleme legate de avize.

„Asta e situația, nu aveam cum să nu deschidem aceste șantiere, se pierdeau avize, bani. Putem să plătim lucrările la timp, rugămintea mea e ca toți constructorii să lucreze cât pot de mult, îi putem plăti”, a declarat Ciprian Ciucu.

Noi șantiere, amânate dacă nu sunt urgente

În cazul lucrărilor care nu au caracter urgent, Primăria Capitalei ia în calcul amânarea deschiderii unor noi șantiere, pentru a evita o presiune suplimentară asupra traficului într-o perioadă deja aglomerată.

Solicitarea se adresează în special operatorilor de utilități care au lucrări programate în perioada următoare.

„În măsura în care se poate, îi rog pe operatorii de utilități să mai stăm un pic cu șantierele pe care le au în plan. Nu vrem să deschidem unele noi, în acest context”, a mai spus primarul general.

Autoritățile urmăresc astfel să limiteze impactul lucrărilor asupra circulației în primele zile de școală, când traficul din București este așteptat să devină mai intens, în special în apropierea celor 230 de unități de învățământ aflate în vecinătatea șantierelor.

 Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Bucureștiul, în fața unei noi provocări la început de an școlar. 35 de șantiere afectează traficul appeared first on Forbes Romania.

Riscurile de fraudă sunt adesea mai puțin vizibile în procesele de verificare a unei companii înainte de o tranzacție de fuziuni și achiziții (M&A), deși problemele de guvernanță, control intern sau conduită necorespunzătoare pot ajunge să fie preluate de cumpărător odată cu afacerea, arată o analiză realizată de Diana Răducanu, Senior Manager, Forensics, EY România.

În mod obișnuit, procesele de due diligence pun accent pe riscurile financiare, fiscale, juridice și operaționale. Riscurile de fraudă beneficiază însă de mai puțină atenție, în special atunci când raționamentul economic din spatele tranzacției este unul convingător.

Potrivit analizei, această abordare poate lăsa neexaminate anumite aspecte legate de cultura organizațională, guvernanță și controalele interne. În cazul unei achiziții, cumpărătorul poate prelua astfel nu doar activitatea și activele companiei, ci și practici sau riscuri frauduloase existente înainte de tranzacție.

Presiunea tranzacției poate amplifica riscurile

Riscurile de fraudă pot fi analizate prin „diamantul fraudei”, un model care include patru elemente: presiunea, oportunitatea, raționalizarea și capacitatea de a exploata oportunitatea.

Într-o tranzacție M&A, presiunea poate apărea din nevoia de a atinge anumite ținte financiare sau de a încheia tranzacția în condiții avantajoase. Procesele accelerate de verificare și controalele interne slabe pot crea oportunități, în timp ce obiectivele comerciale pot fi folosite pentru justificarea unor practici neetice. Implicarea conducerii în eludarea controalelor poate amplifica, la rândul său, riscul.

Un risc important este că due diligence-ul surprinde compania într-un anumit moment, în timp ce unele fraude devin vizibile abia după schimbarea condițiilor de piață. După o achiziție, presiunea de a menține marjele sau de a justifica rezultatele poate favoriza apariția unor fraude în achiziții, conflicte de interese, furturi de stocuri, delapidări sau aranjamente nedeclarate cu părți afiliate.

Există și situații în care practicile frauduloase sunt preexistente și pot fi ascunse în timpul procesului de vânzare. În aceste cazuri, cumpărătorul riscă să preia o problemă care nu a fost reflectată în evaluarea inițială a companiei.

Ce semnale pot ridica semne de întrebare

Analiza EY prezintă mai multe exemple de indicatori care pot justifica o investigație suplimentară. Printre aceștia se numără existența unor furnizori mici care prestează servicii similare fără o justificare clară, furnizori nou-înființați care depășesc prin contracte capacitatea sau experiența lor, relații comerciale preferențiale ori furnizori care au legături cu persoane aflate în poziții de decizie.

Și sistemele interne de avertizare pot oferi indicii. Lipsa totală a sesizărilor, deși există o fluctuație ridicată a personalului, închiderea neobișnuit de rapidă a unor investigații sau existența unor suspiciuni de represalii împotriva angajaților care raportează nereguli pot indica probleme în mecanismele de control ale companiei.

Tehnologia poate fi utilizată, de asemenea, pentru identificarea unor astfel de riscuri. Analiza automată a documentelor și a relațiilor dintre angajați, furnizori și alte entități poate scoate la iveală conflicte de interese, relații ascunse sau indicii privind modificarea unor documente.

EY oferă ca exemplu o analiză post-achiziție în care au fost identificate indicii că un contract fusese antedatat pentru a susține o creștere artificială a veniturilor prin tranzacții cu părți afiliate. Analiza documentului electronic a evidențiat inclusiv neconcordanțe privind momentul generării fișierului și echipamentul utilizat pentru scanarea acestuia, ceea ce a dus ulterior la o investigație cu implicații juridice.

Un alt exemplu prezentat în analiză vizează un joint venture în care un investitor străin a intrat într-un proiect de dezvoltare a unei facilități de producție alături de un partener local. Procesul de autorizare a proiectului s-a desfășurat neobișnuit de rapid, iar o analiză ulterioară a identificat legături de rudenie între o parte dintre angajații companiei și factori de decizie din administrația locală. Aceste legături nu reprezintă, în sine, dovada unei fraude sau a unor acte de corupție, însă, coroborate cu alte indicii, au determinat aprofundarea verificărilor.

Un exemplu internațional este achiziția companiei Autonomy de către HP, tranzacție anunțată în 2011 și urmată de acuzații privind nereguli contabile care ar fi contribuit la supraevaluarea cu aproape 700 de milioane de lire sterline a prețului tranzacției.

Potrivit analizei, aceste cazuri arată că verificarea unei companii înaintea unei tranzacții nu ar trebui să se limiteze la întrebarea dacă există fraude identificate, ci și la capacitatea organizației de a preveni și detecta astfel de practici.

În acest context, due diligence-ul anti-fraudă poate completa verificările financiare, juridice, fiscale și operaționale prin analizarea factorilor comportamentali, culturali și de guvernanță care pot favoriza apariția fraudelor.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Frauda poate scăpa analizelor clasice de due diligence și afecta tranzacțiile M&A. EY explică riscurile appeared first on Forbes Romania.

Vânzările de automobile electrice în Germania au fost semnificativ mai mari şi în luna august a acestui an comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, după reluarea programului de subvenţii guvernamentale.

Datele furnizate de Autoritatea Federală de Transport Rutier din Germania (KBA) arată că aproape 69.000 de automobile complet electrice au fost înmatriculate luna trecută, o creştere de 75,1% în ritm anual. Asta înseamnă că vehiculele electrice au reprezentat 32,4% din piaţă, arată Agerpres.

Programul de subvenţii guvernamentale la achiziţionarea de vehicule electrice, reintrodus în acest an, este cel mai probabil factorul decisiv pentru această tendinţă. În prima jumătate a anului, au fost înmatriculate cu aproape 50% mai multe vehicule electrice decât în aceeaşi perioadă din 2025.

Vânzările de vehicule electrice au scăzut semnificativ în Germania în anul 2025, după ce a fost pus pe pauză programul de subvenţii lansat în urmă cu un deceniu, astfel încât ratele de creştere din acest an sunt relativ mari şi pentru că baza de comparaţie este una scăzută.

Guvernul de la Berlin a introdus, prima dată, un program de subvenţii în anul 2016, pentru a stimula vânzările de vehicule electrice, dar a întrerupt schema la sfârşitul anului 2023 din cauza constrângerilor bugetare. Pentru a relansa vânzările în scădere, Berlinul a lansat o versiune modificată programului, la începutul acestui an.

Observatorii din industrie spun că actuala creştere a cererii de automobile electrice va dura probabil atâta timp cât vor fi oferite şi subvenţii pentru vehicule electrice.

Un total de aproximativ 212.500 de maşini noi au început să circule pe drumurile din Germania în luna august, cu 2,6% mai multe decât în aceeaşi lună a anului trecut. Un total de 40,5% dintre noile înmatriculări au fost făcute de către persoane fizice, în timp ce 59,4% au fost făcute de către operatori comerciali.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Germania: Ritmul accelerat al vânzărilor de autovehicule electrice s-a menținut și în august appeared first on Forbes Romania.

În august 2026, Leapmotor a înregistrat un nou record, cu 103.129 de vehicule livrate la nivel global, depășind pragul de 100.000 de unități pentru a doua lună consecutivă și marcând, totodată, a cincea lună consecutivă de creștere a recordului de livrări.

Livrările din august au crescut cu 80,72% față de aceeași lună a anului trecut. Leapmotor s-a clasat în Top 4 la nivel global în rândul mărcilor de autoturisme NEV și în Top 3 în clasamentul constructorilor auto chinezi.

Performanța continuă recordul înregistrat în iulie, când Leapmotor a atins 101.267 de livrări și a devenit primul start-up NEV din China care a depășit pragul de 100.000 de unități livrate într-o singură lună.

Cererea susținută pentru întreaga gamă de modele Leapmotor s-a reflectat în rezultatele din primele opt luni ale anului 2026, perioadă în care compania a livrat 560.883 de vehicule, în creștere cu 70,55% față de aceeași perioadă a anului trecut, consolidându-și poziția de lider în rândul start-up-urilor NEV din China.

De la debutul vânzărilor, în 2020, livrările cumulative Leapmotor au ajuns la 1.759.320 de unități, reflectând ritmul accelerat de expansiune al companiei. După ce, la începutul acestui an, a depășit 1,5 milioane de vehicule livrate, Leapmotor a adăugat, în doar câteva luni, peste 250.000 de unități la volumul total.

Rezultatele confirmă ritmul accelerat de creștere al companiei și interesul tot mai mare al clienților pentru modelele Leapmotor la nivel global.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Nou record de vânzări pentru Leapmotor: 103.129 de vehicule livrate în luna august appeared first on Forbes Romania.

Roxana Hidan, bancher cu peste 25 de ani de experiență în România și pe piețe internaționale, preia funcția de director general al Intesa Sanpaolo Bank România și poziția de președinte al Comitetului de Management, după obținerea aprobărilor necesare.

Hidan va coordona următoarea etapă de dezvoltare a băncii, într-un moment în care grupul italian își consolidează prezența pe piața românească. Printre obiectivele noului CEO se numără accelerarea creșterii, consolidarea relației cu clienții și valorificarea expertizei și resurselor Grupului Intesa Sanpaolo.

Noul director general are o experiență de peste două decenii și jumătate în sectorul financiar-bancar și a ocupat funcții de conducere în România și în străinătate. Parcursul său profesional include responsabilități în retail banking, dezvoltare comercială, strategie, transformare și digitalizare.

Înainte de venirea la Intesa Sanpaolo Bank România, Hidan a fost Consultant în Management la ProCredit Bank România. Anterior, a ocupat mai multe poziții executive în cadrul OTP Group, printre care membră a Directoratului și director general adjunct, Divizia de Afaceri, la OTP Bank România, precum și director general și președinte al Comitetului de Direcție al Millennium Bank, parte a OTP Group. Ulterior, și-a continuat activitatea în cadrul OTP Bank Albania, într-o funcție de conducere.

„Intesa Sanpaolo Bank România are un potențial puternic de creștere continuă, iar eu sunt mândră că am ocazia să conduc banca în această etapă importantă a dezvoltării sale. Prioritatea mea este să valorific acest potențial prin crearea unei bănci mai apropiate de clienți: simplă, modernă și axată pe nevoile acestora”, a declarat Roxana Hidan.

Paola Papanicolaou, Chief of International Banks Division în cadrul Grupului Intesa Sanpaolo, a spus că experiența lui Hidan în leadership, cunoașterea pieței românești și capacitatea de a conduce procese de transformare vor fi importante pentru consolidarea poziției băncii în România.

„România este o piață importantă pentru Grupul Intesa Sanpaolo, iar Roxana va beneficia de sprijinul nostru deplin în eforturile sale de a conduce banca spre viitor”, a declarat Papanicolaou.

Intesa Sanpaolo Bank România face parte din Grupul Intesa Sanpaolo, unul dintre principalele grupuri bancare din Italia.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Roxana Hidan preia conducerea Intesa Sanpaolo Bank România appeared first on Forbes Romania.

Șase din zece români sunt preocupați de veniturile pe care le vor avea după retragerea din activitate, iar 54% spun că nu sunt pregătiți financiar pentru perioada pensiei, arată un studiu realizat de compania de cercetare de piață și consultanță de marketing Quantix pentru Banca Transilvania în august 2026, în rândul populației urbane.

În același timp, 75% dintre respondenți consideră că pensia de stat nu le va asigura un trai decent, ceea ce îi determină să ia în calcul surse suplimentare de venit și soluții de economisire pentru perioada de după pensionare.

Rezultatele studiului indică o schimbare în modul în care este privită pensionarea. Dacă în trecut era asociată în principal cu retragerea din activitate, tot mai mulți români o văd ca pe o etapă în care vor să rămână activi și să își păstreze stilul de viață. În același timp, apare un decalaj între această perspectivă și nivelul de pregătire financiară pentru perioada respectivă.

Pensia privată, printre soluțiile luate în calcul

Pilonul 2 este principala sursă suplimentară de venit menționată de respondenți. 55% spun că vor lua în calcul pensia privată obligatorie pentru veniturile de la pensie. Alte surse menționate sunt veniturile obținute din servicii pe care le vor presta după pensionare, indicate de 25% dintre respondenți, Pilonul 3, menționat de 22%, și depozitele bancare, cu 20%.

Interesul pentru pensii este relativ ridicat, însă nivelul de informare este mai redus. Aproape jumătate dintre respondenți spun că sunt interesați de informații despre pensii, 47% au discutat despre acest subiect în ultimul an, iar 32% au citit despre sistemul de pensii.

În ceea ce privește nivelul de informare, 41% se consideră bine informați despre Pilonul 2, în timp ce procentul scade la 20% în cazul Pilonului 3.

Cum își imaginează românii viața după pensionare

Cei chestionați asociază perioada de după pensionare cu activități precum călătoriile în România și în străinătate, timpul petrecut cu familia și prietenii sau gătitul. Răspunsurile sugerează că românii își doresc nu doar siguranță financiară, ci și posibilitatea de a rămâne activi și de a-și păstra un stil de viață apropiat de cel pe care îl au în prezent.

Studiul „Sistemul de pensii din România. Percepții ale populației urbane” a fost realizat de Quantix pentru Banca Transilvania în august 2026.

Grupul Banca Transilvania este prezent pe piața pensiilor private prin BT Pensii, pentru Pilonul 3, și BT Pensia Noastră, pentru Pilonul 2. Prin companiile specializate, grupul administrează economii de aproape 13 miliarde de lei pentru pensie și are peste 900.000 de participanți.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Șase din zece români sunt preocupați de veniturile de la pensie. Peste jumătate spun că nu sunt pregătiți financiar appeared first on Forbes Romania.

Depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina sunt cele mai probabile surse ale mirosului reclamat de mii de bucureșteni în urmă cu câteva zile, potrivit concluziilor unui control al Gărzii Naționale de Mediu. Autoritățile au verificat 55 de operatori economici și au aplicat amenzi de 795 de mii de lei.

Controlul Gărzii de Mediu a fost declanșat în urma miilor de sesizări privind mirosul puternic resimțit în București și zonele limitrofe. Potrivit Dianei Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, verificările au identificat depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina drept cele mai probabile surse.

În urma controalelor, autoritățile au aplicat amenzi în valoare totală de 795 de mii de lei, au dispus sistarea a trei activități ale unor operatori găsiți în situații de neconformitate și au depus o sesizare penală.

Pentru depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina au fost stabilite 22 de măsuri de conformare. Garda Națională de Mediu urmează să verifice în mod repetat respectarea acestor măsuri.

„Depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina sunt cele mai probabile surse pentru mirosul oribil semnalat acum câteva zile de mii de bucureșteni. Aceasta e concluzia controlului desfășurat de Garda de Mediu”, a transmis Diana Buzoianu.

O altă verificare vizează capacitatea de ocupare a depozitului de deșeuri de la Vidra. Garda Națională de Mediu și-a asumat realizarea unei măsurători obiective, date pe care Ministerul Mediului le consideră relevante pentru București și Ilfov.

Verificarea capacității depozitului poate avea implicații și din perspectiva administrării infrastructurii de deșeuri din regiune, în condițiile în care gradul de ocupare al unui depozit influențează necesarul de capacități de tratare și eliminare a deșeurilor.

Controlul arată amploarea verificărilor derulate după sesizările populației: 55 de operatori economici au fost verificați, iar o parte dintre activități au fost oprite până la remedierea neconformităților.

Autoritățile nu au prezentat, deocamdată, detalii privind valoarea individuală a amenzilor, natura exactă a celor trei activități sistate sau conținutul sesizării penale.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Garda de Mediu indică Vidra și Glina drept surse probabile ale mirosului din București appeared first on Forbes Romania.

Netopia Payments își extinde activitatea în zona serviciilor financiare după ce Banca Națională a României (BNR) a autorizat, începând cu 1 septembrie, extinderea licenței de instituție de plată a companiei pentru includerea serviciului de remitere de bani.

Compania, care procesează anual peste 10 miliarde de lei și are un portofoliu de peste 25.000 de comercianți, pregătește în paralel noi servicii financiare și extinderea metodelor de plată disponibile pentru clienții săi.

Noua autorizare permite Netopia să își diversifice activitatea dincolo de procesarea tradițională a plăților online și să dezvolte servicii financiare destinate comercianților. Compania intenționează să introducă soluții de tip embedded finance și să intre în noi verticale de business, inclusiv prin parteneriate cu jucători locali.

Printre direcțiile de dezvoltare se numără integrarea unor metode de plată de tip account-to-account (A2A), precum RoPay, dar și extinderea opțiunilor de finanțare disponibile prin parteneri. Printre produsele avute în vedere se află soluții de tip merchant cash advance, prin care comercianții pot avea acces la finanțare în funcție de fluxurile generate prin activitatea lor.

„Obținerea licenței din partea BNR este o validare a standardelor noastre de securitate și conformitate, dar, mai important, reprezintă fundația pe care construim viitorul Netopia. Viziunea noastră este să devenim un partener complet de creștere pentru antreprenorii din România”, a declarat Raluca Micu, CEO Netopia.

Pe termen mediu, compania urmărește să dezvolte o platformă financiară integrată de tip one-stop-shop pentru comercianți. Aceasta ar urma să reunească într-un singur sistem acceptarea mai multor metode de plată, colectarea fondurilor, reconcilierea automată a tranzacțiilor și servicii financiare complementare.

Pentru comercianții din ecosistemul Netopia, compania spune că noua platformă ar urma să ofere mai multe opțiuni de încasare, de la plăți cu cardul și numerar până la plăți instant A2A, precum și automatizarea unor procese administrative.

Netopia continuă în paralel investițiile în infrastructura tehnologică, cu accent pe securitatea și reziliența tranzacțiilor, automatizarea proceselor de conformitate și raportare, integrarea cu infrastructura bancară și dezvoltarea sistemelor de prevenire a fraudei. Implementarea noilor servicii va avea loc etapizat, după finalizarea și aprobarea infrastructurii tehnice și operaționale necesare. Compania urmează să anunțe separat calendarul de lansare pentru fiecare dintre noile servicii.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post BNR extinde licența Netopia, care va putea oferi și servicii de transfer de bani appeared first on Forbes Romania.

Guvernul a aprobat alocarea a peste 14,7 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru acoperirea cheltuielilor de personal ale Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), care a avertizat că se află în imposibilitatea de a mai plăti salariile până la finalul acestui an.

În plus, DNSC atenţionează că numărul incidentelor de securitate cibernetică din acest an este aproape dublu faţă de incidentele din tot anul 2025 şi că are nevoie urgentă de experţi, în condiţiile în care pe anumite domenii lucrează cu studenţi.

„Ca urmare a analizei execuţiei bugetare la data de 31 iulie 2026, este imperios necesară suplimentarea cu peste 14,7 milioane de lei astfel încât să poată fi asigurată plata drepturilor salariale ale angajaţilor Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică până la sfârşitul acestui an”, se arată în nota de fundamentare la proiectul de hotărâre aprobat de Guvern. Din suma totală alocată, 14,450 milioane de lei sunt destinate salariilor de bază, iar 325.000 de lei reprezintă contribuţia asiguratorie pentru muncă.

Cu această sumă de 14.775.000 de lei aprobată de Guvern, DNSC atinge un total de 42.977.000 de lei pentru bugetul privind salariile, doar 71,56% din bugetul solicitat la finele anului trecut pentru anul 2026.

Directoratul are nevoie stringentă să continue procesul de recrutare de personal calificat şi înalt specializat în domeniul securităţii cibernetice, atât în funcţii de conducere, cât în special pe funcţii de execuţie, în condiţiile în care numărul atacurilor cibernetice este în continuă creştere, acestea fiind din ce în ce mai sofisticate, fiind iniţiate atât din spaţiul UE, cât şi din afara acestuia. Actori cibernetici afiliaţi intereselor Federaţiei Ruse au executat şi iniţiază în continuare atacuri cibernetice intense, repetate şi de amploare asupra infrastructurilor cibernetice din ţara noastră, precum şi a statelor aliate şi partenere, activitatea operaţională a Directoratului fiind derulată inclusiv din perspectiva securităţii naţionale.

Atacurile au vizat şi vizează în continuare cu precădere infrastructuri informatice critice din sectoare esenţiale, precum sănătate, transporturi, energie sau cel financiar-bancar. „Amintim inclusiv atacurile cibernetice recente de mare amploare şi cu impact societal ridicat executate de actori cibernetici maliţioşi, împotriva infrastructurilor TIC de la nivelul Apelor Române, Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi de la nivelul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene. În aceste cazuri, DNSC a asigurat prin specialişti proprii răspunsul la incidentele de securitate cibernetică, asistenţa tehnică, informarea interinstituţională, precum şi sprijin pentru restabilirea infrastructurilor şi serviciilor impactate. (…) În plus, atragem atenţia asupra faptului că numărul total al incidentelor de securitate cibernetică înregistrate de la începutul anului 2026 şi până în prezent este aproape dublu (23.500 de incidente) faţă de cel înregistrat pe tot parcursul anului 2025 (13.739 de incidente)”, se precizează în document.

De asemenea, numărul total al entităţilor notificate cu privire la vulnerabilităţile critice descoperite la nivelul infrastructurilor acestora (aproximativ 46.000) este de 3.178 de entităţi din toate sectoarele de activitate, inclusiv consilii judeţene, primării, spitale, comparativ cu numărul celor notificate în anul 2025 (2.020).

DNSC mai atenţionează că este insuficient încadrat cu experţi raportat la nivelul de responsabilităţi şi activitate prevăzut de lege, întregul personal al Directoratului fiind de doar 209 angajaţi cu normă întreagă, inclusiv membrii Conducerii, adică aproximativ 20% din maximul total de 1.063 de angajaţi, conform Hotărârii CSAT nr. S-241/2023, prin care au fost aprobate organigrama şi statul de funcţii ale DNSC.

„Pentru exemplificare, menţionăm că începând cu septembrie 2025 şi până în prezent, Serviciul de Evidenţă şi Sprijin al DNSC, ce desfăşoară activităţile de înregistrare a entităţilor care fac obiectul Directivei NIS 2, îşi desfăşoară activitatea cu numai 6 persoane, gestionând până în prezent peste 3.500 de entităţi”, se arată în notă. Direcţia de Verificare şi Control a DNSC îşi desfăşoară activitatea cu 3 persoane, dintre care una iniţial încadrată cu studii medii, ca student, în format part-time, identificând şi analizând până în prezent peste 2.500 de entităţi şi transmiţând 900 de notificări privind obligaţia de înregistrare pentru entităţile care intră sub incidenţa OUG nr. 155/2024.

În mod similar, Direcţia Reglementare a DNSC funcţionează cu doar 3 persoane, dintre care una încadrată tot cu studii medii, ca student, în condiţiile în care are în lucru, printre altele, un proiect de act normativ de aproximativ 323 de pagini, referitor la măsurile de gestionare a riscurilor de securitate cibernetică.

DNSC subliniază că, în vederea obţinerii unui nivel adecvat de personal calificat, până la data de 31 decembrie 2027, prevederile art. 67 alin. (3) din cadrul OUG nr. 155/2024 dispun ocuparea prin concurs a posturilor vacante şi temporar vacante prevăzute. Actul adoptat acum de Guvern nu face însă decât să asigure plata salariilor actualilor angajaţi până la finalul acestui an.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post DNSC funcţionează cu 20% din personalul prevăzut de lege, în timp ce atacurile cibernetice s-au dublat în 2026 appeared first on Forbes Romania.