Gigantul american ExxonMobil contestă în instanță reglementările Uniunii Europene care obligă marii producători de petrol și gaze să contribuie la dezvoltarea infrastructurii de captare și stocare a dioxidului de carbon.
Disputa juridică ar putea pune sub semnul întrebării planurile Bruxellesului de a transfera o parte din costurile tranziției energetice către companiile din industria combustibililor fosili.
Potrivit unui document oficial al Comisiei Europene, trei companii din grupul ExxonMobil au inițiat o procedură de arbitraj în baza Tratatului privind Carta Energiei (ECT), utilizând regulile Comisiei Națiunilor Unite pentru Dreptul Comercial Internațional.
Este vorba despre ExxonMobil Petroleum & Chemical, înregistrată în Belgia, ExxonMobil Luxembourg și ExxonMobil Netherlands.
Obligația de a contribui la stocarea a 50 de milioane de tone de CO₂
Contestația vizează prevederile Actului privind industria cu zero emisii nete (Net-Zero Industry Act), prin care Uniunea Europeană urmărește să dezvolte capacități de injectare subterană a dioxidului de carbon de cel puțin 50 de milioane de tone anual până la sfârșitul anului 2030.
Reglementările obligă producătorii autorizați de petrol și gaze să contribuie la atingerea acestui obiectiv, prin dezvoltarea sau finanțarea infrastructurii necesare stocării permanente a emisiilor de CO₂.
ExxonMobil susține că cerințele europene sunt dificil de îndeplinit din cauza procedurilor îndelungate de autorizare și a costurilor ridicate. Companiile reclamă încălcarea unor prevederi ale Tratatului privind Carta Energiei referitoare la tratamentul echitabil, nediscriminare și protecția investițiilor împotriva exproprierii.
44 de mari producători sunt obligați să participe
Normele europene stabilesc și pragurile de producție în funcție de care companiile intră sub incidența obligațiilor. Sunt exceptate societățile care produc mai puțin de 610.000 de tone echivalent petrol sau care reprezintă sub 5% din producția totală a Uniunii Europene.
În total, 44 de mari producători de petrol și gaze trebuie să contribuie la obiectivul stabilit de Bruxelles.
Litigiul ar putea deveni un test important pentru capacitatea Uniunii Europene de a impune industriei petroliere și gazelor naturale o parte din costurile tranziției energetice.
O dispută cu implicații pentru politica climatică europeană
Tratatul privind Carta Energiei a fost conceput după încheierea Războiului Rece, pentru a proteja investițiile în sectorul energetic, în special în statele fostului bloc comunist. În timp, acordul a devenit controversat, deoarece permite companiilor să solicite despăgubiri de la guverne pentru măsuri care le-ar putea afecta investițiile și profiturile anticipate.
Comisia Europeană analizează în prezent notificarea de arbitraj și pregătește un răspuns. Executivul comunitar nu comentează cazurile juridice aflate în desfășurare. Documentul nu precizează valoarea despăgubirilor solicitate de ExxonMobil și nici expunerea financiară potențială a Uniunii Europene.
Bruxellesul consideră că dezvoltarea capacităților de captare și stocare a carbonului este importantă pentru reducerea emisiilor în sectoarele industriale în care decarbonizarea este dificilă. Tehnologia este însă contestată de unele organizații de analiză energetică, care îi critică prețurile ridicate și eficiența încă insuficient demonstrată la scară largă.
Disputa dintre ExxonMobil și Comisia Europeană intervine într-un moment în care Bruxellesul întârzie și elaborarea unor noi reguli privind transportul și piețele de CO₂. Rezultatul procedurii de arbitraj ar putea influența modul în care Uniunea Europeană va impune, în viitor, responsabilități financiare companiilor din industria combustibililor fosili.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
