După ce Rusia a impus restricţii la importurile de produse armeneşti, mai mulți fermieri din Armenia se plâng că recoltele lor sunt afectate de această situație.
Nemulţumit de îndepărtarea Erevanului de Moscova, Kremlinul a impus interdicţii şi restricţii la importurile de produse armeneşti, inclusiv fructe, legume şi flori, cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din 7 iunie, notează Agerpres.
Rusia susţine că măsura a fost motivată de preocupări sanitare, dar în Armenia, decizia este văzută ca o încercare de a exercita presiuni economice asupra prim-ministrului Nikol Pashinyan pentru a-l face să se întoarcă şi să se apropie de Moscova.
În acest context, fermierul Aramais Kazaryan se plimbă printre rândurile de caişi din livada sa și se teme că nu îşi va mai putea vinde recolta pe piaţa sa principală, Rusia. „Caisa este un simbol al Armeniei. Gustul şi aroma sa sunt regale; este o minune printre minuni”, explică fermierul în vârstă de 75 de ani.
Aramais Kazaryan îşi cultivă pământul de mai bine de trei decenii în satul Vosketap, din Valea Ararat, la aproximativ zece kilometri de graniţa cu Turcia. Kazaryan a plantat primul său pom în 1991, după prăbuşirea Uniunii Sovietice şi redistribuirea terenurilor agricole către proprietari privaţi. Cinci ani mai târziu, a expediat primele sale caise, exclusiv spre piaţa rusă.
Cunoscută de romani drept „mărul armean”, caisa este unul dintre principalele produse agricole ale ţării. Ca şi alte fructe, importurile de caise sunt acum interzise în Rusia, alături de legume şi flori, precum şi de mai multe dintre produsele emblematice ale ţării, inclusiv apa minerală Jermuk, peştele, vinul şi coniac armean.
„Timp de decenii, acest comerţ a funcţionat normal. Şi dintr-o dată, totul s-a schimbat? Este de neiertat”, spune Aramais Kazaryan.
În contextul a ceea ce mulţi observatori au numit un război comercial, autorităţile armene încearcă să atenueze impactul.
La începutul lunii iunie, guvernul de la Erevan a aprobat mai multe măsuri de sprijin pentru fermieri, inclusiv subvenţii pentru exportatorii care operează sere. De asemenea, Erevanul acoperă anumite taxe vamale pentru fructele, legumele şi florile exportate către pieţele europene.
La rândul său, Comisia Europeană a anunţat un ajutor imediat în valoare de peste 50 de milioane de euro, precum şi măsuri care acordă acces scutit de taxe vamale pe piaţa unică pentru aproape 80% din exporturile armeneşti.
„Timpul în care produsele armene erau considerate necompetitive în Europa a apus”, a declarat recent ministrul Economiei, Gevorg Papoyan, în faţa Parlamentului.
Investitorii italieni au plantat deja livezi vaste într-un sat din apropierea oraşului Vosketap şi au început să îşi exporte produsele în Italia. Cu toate acestea, unii economiştii au îndoieli cu privire la succesul acestei reorientări.
Potrivit lui Ashot Aramyan, în 2025, Armenia a exportat fructe, legume şi flori proaspete în valoare de aproape 200 de milioane de dolari. Peste 93% din aceste exporturi au fost direcţionate către Rusia. „Va fi imposibil să redirecţionăm toată această producţie către pieţele europene sau alte destinaţii”, consideră economistul. El susţine că producătorii riscă să se confrunte cu o supraproducţie semnificativă, ceea ce ar putea duce la falimente şi tulburări sociale în zonele rurale.
Guvernatorul Băncii Centrale, Martin Galstyan, a avertizat că economia Armeniei s-ar putea contracta cu până la 2% dacă exportatorii nu reuşesc să găsească rapid noi pieţe de desfacere.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
