Cautare




, Contributor

Beauty Contributor

Beauty |
|

Evoluția fondului de ten

De la primele forme de manifestare ale machiajului și până la formulele complexe din prezent, fondul de ten a devenit, fără îndoială, cel mai important produs din trusa de machiaj.  
shutterstock_492884125

Obsesia noastră pentru tenul impecabil are, incontestabil, legătură cu social media, însă ea a existat încă din Antichitate, pe când romanii și grecii își acopereau fețele cu un strat de cretă albă, considerând aspectul tenului un semn al abundenței. Așa-zisa formulă s-a îmbogățit apoi cu ingrediente periculoase (oțet și plumb), alimentare (albuș), a trecut printr-o perioadă de prohibiție în perioada reginei Victoria, pentru ca în 1914 să ajungă la un amestec de grăsimi și pigmenți folosit în teatru, care crăpa însă la cea mai subtilă expresie facială.

Apariția primului fond de ten, așa cum îl știm noi astăzi, i se datorează antreprenorului-inventator de origine poloneză Maksymilian Faktorowicz, fondatorul Max Factor, cel care a popularizat în anii ’20 termenul „make-up”. Lansat în 1940, celebrul „pan-cake” comercializat și astăzi sub sigla brandului, creat de acesta din necesitatea de a rezolva problema aspectului pielii actorilor în era Technicolor, consta în talc și se aplica cu ajutorul unui burete umed, acoperind imperfecțiunile relativ natural.

Din aproximativ aceeași perioadă datează și apariția primelor formule lichide, menite să acopere, atenție, imperfecțiunile pielii… picioarelor, motiv pentru care produsul era denumit frecvent „ciorapi lichizi”. Succesul său răsunător s-a datorat în special rezistenței formulei la transfer – un aspect extrem de important în machiaj, ceea ce a încurajat producătorii să meargă și mai departe. Apar formule din ce în ce mai fine, potrivite pentru a face ca fondul de ten să arate cât mai natural pe piele, să facă față provocărilor de peste zi și, într-un final, să aducă tenului beneficii pe termen lung, precum produsele hibrid (formule îmbogățite cu ingrediente folosite în produsele de îngrijire) din zilele noastre, care, alături de celelalte produse din categoria „machiaj facial” (pudră, creme BB/CC, corectoare), însumau în 2019 o cifră globală de 32,02 miliarde de dolari.

O formulă pentru fiecare
Lichid, spray, spumă, cremă, baton solid, fondul de ten a bifat aproape toate „stările de agregare” posibile, astfel încât fiecare femeie (și, mai nou, bărbat) să-și poată satisface o nevoie importantă în cel mai personalizat mod cu putință. Iar dacă inițial existau doar câteva nuanțe, gamele comercializate în zilele noastre includ zeci de coduri de culoare, reducând considerabil șansele (nu și procesul, însă) de identificare a celei mai potrivite. O vreme a fost pe val fondul de ten a cărui nuanță se adaptează oricărui ton de piele, o descoperire bazată pe două tehnologii: un proces folosit în chimie – încapsularea pigmenților, care face ca produsul să-și arate adevărata culoare în momentul aplicării – și un efect de blurare optică datorat unor microparticule care reflectă lumina. Dacă până aici totul pare genial, partea cu „adaptarea” e mai degrabă o găselniță de marketing; în realitate, cantitatea redusă de pigment face ca nuanța finală a produsului să nu fie atât de intensă după dizolvare, cât să fie vizibilă odată aplicată pe piele, având un grad de acoperire mic spre mediu. Astăzi însă, personalizarea fondului de ten cunoaște o nouă dimensiune, odată cu opțiunea de a-ți procura un produs „custom-made”, atât ca nuanță, cât și din punct de vedere al formulei, texturii și finisajului, ținând cont de tipul de piele.

Dar până când această tehnologie va fi disponibilă la scară largă (în prezent, doar câteva branduri, precum Lancôme, Bare Minerals, Motives, oferă acest serviciu), ne revine tot nouă dificila misiune de a găsi acel fond de ten care să ofere cu adevărat acea senzație de „a doua piele” pe care producătorii o promovează, cu tot ce implică ea: nuanță fidelă, finisaj impecabil și luminozitate naturală. Ușor de zis. Pentru că te afli în fața a zeci de branduri a câte „n” game cu „x” produse fiecare, disponibile în „y” coduri a câte „z” nuanțe… o ecuație imposibil de rezolvat chiar și cu ajutor personalizat, poate cea mai complexă căutare de produs din toate câte există. Și chiar dacă are un final fericit, e mereu loc de mai bine. Punct și de la capăt.

Subtonul dă tonul
Indiferent de culoare, pielea umană prezintă un subton, predominat rece sau cald, un indiciu la fel de important precum tonul pielii (deschis, mediu, închis), atunci când alegi nuanța de fond de ten. Ignorând subtonul, șansa de a identifica nuanța potrivită scade dramatic, mai ales dacă mediul în care testezi produsul nu este cel ideal (adică lumină naturală). Sigur, nu e deloc complicat să-l afli, luând în calcul câteva semne specifice fiecărui subton. În cazul subtonului rece, nuanța albăstruie/mov a venelor la încheieturi, înroșirea imediată a pielii în urma expunerii la soare sau faptul că bijuteriile argintii par mai potrivite decât altele sunt indicii suficiente. În cazul acesta, codul de culoare al fondului de ten va conține termeni precum „cool”, „pink”, „bronze” sau litera „C”. Subtonul cald este caracterizat prin nuanța verzuie a vaselor de sânge, bronzarea pielii în scurt timp după expunerea la soare sau compatibilitatea vizibilă cu aurul galben. Fondul de ten ideal va putea fi identificat după coduri ce conțin litera „W” sau cuvinte precum „yellow”, „gold”, „peach”, „honey” ori „caramel”. Iar dacă nu pari să te situezi în niciuna din „taberele” de mai sus, cel mai probabil ai subtonul neutru, ceea ce înseamnă că poți folosi fonduri de ten din subgama neutră, marcate cu „N”, „beige”, „espresso” sau „wallnut”. Sunt doar câteva exemple clasice, producătorii să întrec mai nou în a găsi noi denumiri care să-i diferențieze de concurență.

Chimie pură
Odată identificată acea nuanță de fond de ten care pare că se confundă cu pielea, răsufli ușurată. Dar mai e ceva. Dacă nu ai luat în calcul și celelalte produse pe care le vei aplica împreună cu fondul de ten, s-ar putea să ai o surpriză neplăcută mai târziu, după achiziționarea produsului. Un motiv al modificării nuanței poate fi oxidarea formulei (din cauza alterării pigmenților la contactul cu aerul și/sau grăsimea proprie pielii), dar care poate fi prevenit prin aplicarea unei baze de machiaj (primer). Crema cu factor de protecție solară, de asemenea, poate face ca nuanța aleasă să devină mai deschisă, ceea ce înseamnă că nu trebuie să testezi niciodată fondul de ten pe pielea „goală”, ci în urma rutinei zilnice de îngrijire matinală, aplicându-l pe mandibulă sau pe gât, și nu pe mână, așa cum se întâmplă de obicei. Iar în condițiile actuale, când măsurile de siguranță impuse de pandemie vizează direct testerele din magazinele de cosmetice, treaba asta devine mult mai dificilă. Dar nu imposibilă.

Capsula timpului
Te întrebi cum va arăta fondul de ten peste câțiva ani? După succesul monodozelor de serum, am aflat că fondul de ten ar putea fi foarte curând ambalat în capsule care furnizează doza ideală pentru o singură aplicare, având avantajul suplimentar de a proteja formula de factori care i-ar putea periclita integritatea (lumina soarelui care face ca anumiți compuși să oxideze la contactul cu aerul, contaminarea formulei cu mâinile sau aplicatoarele).

 

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii