FacebookTwitterLinkedIn

Fermierii sunt nevoiți să utilizeze mai puține îngrășăminte ca în anii trecuți, din cauza prețurilor ridicate la azot. De asemenea, aceștia au anunțat că aceste costuri ridicate le vor transfera mai departe de-a lungul lanțului alimentar.

Potrivit analiștilor de la VTB Capital, din cauza costurilor ridicate la îngrășămintele necesare pentru culturile de iarnă, fermierii ar putea să planteze mai puține culturi de primăvară, care sunt responsabile pentru o treime din producţia de cereale a Europei, transmite Bloomberg.

Astfel, specialiștii estimează că Europa ar putea să se confrunte cu un deficit de aproximativ 9% din necesarul său anual de îngrăşăminte pe bază de azot în primul semestru. Alimentele ar putea să se scumpească dacă culturile agricole vor avea de suferit sau dacă preţul produselor agricole va creşte.

În Ungaria, de exemplu, utilizarea îngrăşămintelor pe bază de azot ar putea scădea cu 30 până la 40% în acest sezon, ceea ce va afecta randamentul culturilor, susţine economistul Gyorgy Rasko.

„Dacă vom avea o seceta la finele lunii aprilie sau mai, efectele ar putea fi chiar mai devastatoare pentru că azotul ajută plantele să supravieţuiască unor zile secetoase”, subliniază Gyorgy Rasko.

Piaţa europeană a îngrăşămintelor se confruntă şi cu ameninţări mai ample, susțin specialiștii, precum restricţiile la export introduse de Rusia şi China şi sancţiunile impuse pentru livrările de potasiu din Belarus.

În aceste condiţii, analiştii de la firma franceză de consultanţă Agritel estimează că fermierii din Franţa şi Germania şi-au asigurat aproximativ 70% din necesarul lor de îngrăşăminte pe bază de azot pentru acest an.

În ţările din bazinul Mării Negre precum Ucraina şi România, gradul de acoperire este chiar mai mic. În contextul preţurilor ridicate la cereale, este atractiv în continuare să cultivi grâu şi porumb, însă folosind mai puţine îngrăşăminte ridică unele riscuri.

Analistul Agritel, Isaure Perrot, estimează că reducerea cu 15% a cantităţilor de îngrăşăminte aplicate culturilor de grâu duce la diminuarea randamentelor cu 5% şi ar putea afecta şi conţinutul de proteine al grâului.

Specialiștii atrag însă atenția că o producţie mai mică de cereale ar fi o veste proastă pentru securitatea alimentară, în condiţiile în care preţurile record la nivel mondial afectează deja consumatorii şi ar contribui la o inflaţie şi mai mare.