Fondul Social pentru Climă (FSC), cu sume provenite de la statele-membre mai bogate ale UE şi din taxarea emisiilor de carbon în sectoarele clădirilor şi transporturilor (ETS2), oferă României oportunitatea de a reduce impactul costurilor ridicate ale energiei şi transportului asupra gospodăriilor vulnerabile.
Specialiştii EPG afirmă că lansarea Planului Național Social pentru Climă ar trebui să fie o prioritate pentru România, întrucât ar crește accesibilitatea energiei pentru consumatorii vulnerabili. Planul ar include măsuri de sprijin imediat și investiții în renovarea clădirilor, sisteme de încălzire cu emisii reduse și achiziția de vehicule electrice, contribuind totodată la stimularea economiei prin dezvoltarea serviciilor de renovare și a tehnologiilor verzi.
„România este unul dintre principalii beneficiari ai Fondului Social pentru Climă, cu o alocare de circa 6 miliarde de euro. La acestea se adaugă venituri estimate la încă aproximativ 9 miliarde de euro din ETS2 până în 2030. Pregătirile tehnice ale PNSC sunt aproape finalizate. Ceea ce lipseşte pentru a aduce banii în ţară este decizia politică de a trece la implementare”, susţine Daniel Duma, unul dintre specialiştii EPG, într-o analiză.
Odată direcţionate prin Planul Naţional Social pentru Climă (PNSC), banii din FSC devin sprijin financiar concret pentru renovarea clădirilor, instalarea de sisteme de încălzire cu emisii reduse de carbon şi achiziţia de vehicule electrice.
Analiza semnată de experții EPG, Daniel Duma, Ana-Maria Niculicea și Mihnea Cătuți, mai arată că decizia României de a amâna ETS2 până în 2031 ar elimina beneficiile redistributive care ar putea proteja gospodăriile de creșterea prețurilor. Aceștia susțin că, deși măsura urmărește protejarea consumatorilor de scumpirea combustibililor, ea ar avea consecințe mai ample, expunând România riscului de infringement, afectând accesul la miliardele de euro din FSC și capacitatea de implementare a măsurilor de sprijin. În contextul creșterii prețurilor la combustibili provocate de criza din strâmtoarea Hormuz, lipsa veniturilor redistributive ar amplifica efectele negative.
Prin implementarea anticipată a măsurilor finanţate de FSC, ţările pot reduce vulnerabilitatea înainte ca preţurile să crească, iar amânarea până în 2031 echivalează cu renunţarea la această posibilitate într-un moment în care ar fi cu adevărat necesară.
Energy Policy Group este un think-tank independent şi non-profit din Bucureşti, înfiinţat în anul 2014, specializat în politici energetice şi climatice, analize de piaţă şi strategii de tranziţie energetică.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
