Digitalizarea devine unul dintre principalele instrumente prin care statul încearcă să răspundă mai rapid cerințelor unei economii tot mai conectate la tehnologie.
Într-un interviu comun pentru Forbes România, Mironel Panțuroiu, secretar general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, și Alex Lăpușan, CEO Zitec, explică ce presupune această transformare și cum poate digitalizarea administrației să țină pasul cu ritmul pieței.
Astăzi, presiunea pentru modernizare vine nu doar din interiorul instituțiilor, ci și din ritmul accelerat al pieței și din așteptările tot mai mari ale contribuabililor pentru servicii rapide, transparente și accesibile digital. Platforma eLicitatiiANAF devine unul dintre cele mai vizibile exemple ale acestei tranziții. Dincolo de interfața accesibilă publicului, proiectul a presupus integrarea unor sisteme care, până recent, funcționau separat, dar și redefinirea modului în care instituțiile colaborează între ele.
În martie 2026, ANAF și Ministerul Finanțelor au anunțat oficial lansarea platformei prin care bunurile valorificate de stat sunt afișate și licitate online, în cadrul procesului de modernizare a administrației fiscale, finanțat prin PNRR. Pentru Mironel Panțuroiu, principalul coordonator al aplicației eLicitatiiANAF, una dintre cele mai mari provocări ale proiectului a fost găsirea echilibrului dintre presiunea pentru rapiditate și nevoia de rigoare administrativă.
„Într-un proiect public cu miză așa de ridicată, viteza este importantă, pentru că bunurile trebuie valorificate rapid, vizibil și eficient, însă ea nu poate înlocui etapele obligatorii ale unui proiect public: consultare, achiziție publică, aliniere legală, securitate, testare, instruire, integrare cu sisteme critice și definirea unor indicatori clari de performanță. Pentru noi, obiectivul nu a fost să lansăm repede o platformă, ci să construim un mecanism funcțional și credibil. De aceea, rigoarea nu este o frână, ci garanția că viteza produce rezultate corecte și sustenabile.”
Impactul platformei este deja considerabil: în prima lună, aceasta a atras 1,2 milioane de utilizatori unici, ceea ce înseamnă că aproximativ unu din opt români adulți a accesat platforma cel puțin o dată. În același timp, sumele intrate până acum în trezorerie depășesc 11 milioane de lei, iar valoarea totală a bunurilor publicate pe platformă depășește în prezent 230 de milioane de lei.
Relația dintre ANAF și contribuabil s-a mutat din zona locală și fizică într-un model digital, accesibil și verificabil. Contribuabilul devine participant activ: poate vedea bunurile disponibile, le poate compara, se poate înscrie la licitații făcând primul pas prin crearea unui cont în SPV, poate licita online, poate plăti și poate urmări procedura într-un flux clar și trasabil.
„Platforma oferă acces la bunuri și proceduri atât cetățenilor cu domiciliul în România, cât și internațional, fără dependență de proximitatea locală. Licitațiile ANAF trec de la un model cu informații dispersate și vizibilitate limitată, bazat anterior, în principal, pe anunțuri în ziare locale, la un sistem digital centralizat, accesibil publicului larg. Astfel, procesul devine mai vizibil, mai eficient și mai transparent: anunțurile sunt centralizate timp de 30 de zile, participarea se desfășoară digital, regulile sunt uniforme, iar întreaga procedură poate fi urmărită mult mai ușor”, spune secretarul general adjunct al ANAF.
Un exercițiu de transformare instituțională
Această abordare a presupus schimbarea unor moduri de lucru consacrate și introducerea unui nivel mai ridicat de trasabilitate, standardizare și control. În mod firesc, o astfel de schimbare poate genera rezerve la început, pentru că face procesele mai vizibile și mai ușor de verificat. Însă trasabilitatea trebuie privită ca un pas înainte în dezvoltarea încrederii: pentru contribuabil, pentru instituție și pentru angajați.
„Cea mai importantă decizie a fost să tratăm eLicitatiiANAF nu ca pe o simplă platformă tip marketplace online, ci ca pe un proiect de transformare instituțională. Am ales să nu digitalizăm doar interfața vizibilă pentru public, ci întregul flux: publicitatea bunurilor, înscrierea participanților, licitarea, plățile, documentele, activitatea de back-office, raportarea și auditul. Adaptarea internă a fost gestionată prin comunicare, proceduri clare, instruire, suport operațional și explicarea beneficiilor concrete. Platforma nu înlocuiește cunoștințele și implicarea angajaților ANAF, ci le oferă instrumente mai bune, eficientizează munca și permite o coordonare mai eficientă”, spune Mironel Panțuroiu.
Interoperabilitatea a fost abordată ca o problemă de guvernanță și aliniere instituțională. Pentru ca sistemele să „vorbească “ între ele, a fost nevoie mai întâi ca organizațiile implicate să lucreze după un obiectiv operațional comun. Deblocarea colaborării a însemnat armonizarea proceselor, regulilor și responsabilităților, precum și nevoia ca datele să circule corect, la momentul potrivit, între instituții și sisteme, dar și ca fiecare actor să știe exact ce rol are în proces. În ceea ce privește securitatea, responsabilitatea este una partajată, dar clar delimitată. ANAF și Ministerul Finanțelor asigură cadrul instituțional, guvernanța, regulile de utilizare, cerințele de conformitate și controlul asupra procesului.
„Așteptarea de îmbunătățire concretă este ca eLicitatiiANAF să crească vizibilitatea bunurilor scoase la valorificare, să atragă mai mulți participanți, să stimuleze competiția, să îmbunătățească rata de adjudecare și să reducă timpul necesar valorificării. Primele date arată un interes public ridicat și un potențial real de creștere a competiției, dar succesul nu trebuie măsurat doar prin traficul inițial sau prin numărul de accesări din primele zile. Succesul real trebuie evaluat la șase și 12 luni, prin indicatori concreți: câte bunuri au fost valorificate, în cât timp, la ce nivel față de valoarea de evaluare, câți participanți au intrat în competiție și cât de predictibil a devenit procesul pentru public și pentru instituție. Doar așa putem spune dacă platforma a schimbat, efectiv, modul în care statul valorifică bunurile”, completează Panțuroiu.
Parteneriatul public-privat
Zitec, din rolul de partener tehnologic, vine cu responsabilitatea de a livra, opera și menține componentele platformei conform cerințelor stabilite în caietul de sarcini, inclusiv cele privind securitatea, disponibilitatea și protecția datelor. Ceea ce se vede public poate părea doar o platformă de licitații online, un OLX al ANAF-ului, cum a fost numită ea. În realitate, vorbim despre o soluție digitală integrată, care acoperă numeroase fluxuri complexe, într-o zonă foarte strict reglementată, atat la nivel de lege cât și de ordin de ministru.
„Practic, am construit simultan atât un instrument de lucru pentru specialiștii Ministerului Finanțelor și ANAF, cât și o experiență digitală accesibilă publicului larg. Partea vizibilă publicului este considerabil mai complicată decât o platformă de e-commerce uzuală. Aici nu avem bunuri uzuale, aflate într-un stoc al unui comerciant sau la furnizorii lui, ci bunuri provenite din contexte sensibile juridic și fiscal, despre active valorificate în procese de recuperare a creanțelor și despre un cadru care trebuie să fie eficient, dar strict aliniat cerințelor legale. În plus, pentru buna funcționare a unei platforme de interes național, a fost esențial ca platforma să suporte un flux semnificativ de utilizatori, caietul de sarcini solicitând ca ea să suporte 15.000 vizitatori simultan”, ne explică Alex Lăpușan, CEO și cofondator Zitec.
Cea mai mare provocare tehnologică a fost integrarea tuturor componentelor într-un ecosistem sigur, scalabil și auditabil, conectat cu sisteme esențiale precum SPV, e-Factura, portalul intern al Ministerului Finanțelor, arhiva electronică a ministerului, RCNG (Registrul Contribuabililor) sau Trezorerie. Integrarea cu SPV, realizată în conformitate cu cerințele caietului de sarcini, adaugă un nivel suplimentar de securitate prin autentificare de tip 2FA. Accesul utilizatorilor este astfel controlat și validat prin mecanisme instituționale existente, ceea ce reduce riscurile asociate autentificării clasice și consolidează încrederea în platformă. Astfel, aceasta include mecanisme dedicate protejării integrității procesului de licitație care previn manipularea procesului: validarea identității, asigurarea unicității participanților, blocarea ofertelor automate prin boți, anonimizarea ofertanților, trasabilitatea completă a operațiunilor și prelungirea automată a licitațiilor în situații de avarie.
„Tehnologia este esențială, dar nu poate produce singură schimbarea dacă nu există voință și asumare din interiorul organizațiilor și o înțelegere clară a obiectivelor urmărite. Un proiect precum eLicitatiiANAF arată că digitalizarea funcționează atunci când există un mandat instituțional clar, o echipă internă implicată, un partener tehnologic matur și indicatori de succes bine definiți. Este important ca instituția să cunoască ce problemă publică vrea să rezolve concret, iar în acest caz a fost democratizarea accesului la bunuri confiscate, respectiv apropierea statului de cetățean. În cazul eLicitatiiANAF, nu am pornit de la ideea de a copia un model anume dintr-o altă țară sau instituție europeană, ci de la principii europene solide precum accesibilitate, interoperabilitate, securitate, transparență și servicii centrate pe utilizator”, completează Alex Lăpușan.
Provocări importante la competențe digitale de bază
Aceste principii au fost adaptate la realitatea operațională, juridică și instituțională a ANAF și a Ministerului Finanțelor. Și asta este foarte important, pentru că un model nu poate fi preluat mecanic. El trebuie tradus în procese, constrângeri legislative, infrastructură existentă și nevoi reale ale utilizatorilor din România. Ecosistemul tech are o calitate importantă: reacționează repede pentru că lucrează aproape de nevoie. Pleacă de la provocări clare, validează rapid, ajustează și livrează valoare incremental.
„Cred că administrația publică poate prelua această disciplină a execuției: mai puțină planificare abstractă, mai mult contact cu utilizatorii reali, prototipare, feedback și îmbunătățire continuă. Instituțiile publice nu pot și nici nu trebuie să funcționeze ca start-upuri, dar pot împrumuta din cultura lor de lucru: echipe mixte, obiective clare, decizii mai rapide și curajul de a lansa soluții care evoluează în timp. Important este ca această viteză să fie dublată de rigoarea specifică statului. Digitalizarea nu se termină în momentul lansării. O platformă publică trebuie întreținută, îmbunătățită și adaptată permanent la nevoile utilizatorilor, la schimbările legislative și la evoluția infrastructurii digitale”, mai spune Alex Lăpușan.
România a făcut progrese în digitalizarea serviciilor publice și a IMM-urilor, după cum arată Raportul Digital Decade 2024, dar rămâne cu provocări importante la competențe digitale de bază. Iar cel mai recent DESI agregat (Indicele economiei și societății digitale) plasează România pe ultimul loc în UE, ceea ce arată cât de mare este nevoia de recuperare.
Pentru a putea pune vreodată problema de AI la scară largă în administrația publică din România, avem nevoie de fundamente solide: servicii digitale disponibile, date coerente, transparență, utilizare reală de către cetățeni și capacitate instituțională. Și rapoartele recente despre pregătirea administrațiilor pentru AI arată că tehnologia avansată produce valoare doar acolo unde aceste baze există deja. Fără toate acestea, riscăm să rămânem blocați tot în logica dosarului cu șină.
„Licitațiile ANAF trec de la un model cu informații dispersate și vizibilitate limitată, bazat anterior, în principal, pe anunțuri în ziare locale, la un sistem digital centralizat, accesibil publicului larg.”
Mironel Panțuroiu,
secretar general adjunct ANAF
„Practic, am construit simultan atât un instrument de lucru pentru specialiștii Ministerului Finanțelor și ANAF, cât și o experiență digitală accesibilă publicului larg.”
Alex Lăpușan,
CEO și cofondator Zitec
Circa 55 de milioane de accesări în prima lună de la lansare
Valoarea totală a bunurilor publicate pe platformă depășește 230 de milioane de lei
