Economia mondială înregistrează pierderi de aproximativ 25,4 trilioane de euro anual, echivalentul a aproape 31% din PIB-ul global de 82,6 trilioane de euro, ca urmare a modelului liniar de utilizare a resurselor, potrivit raportului Circularity Gap 2026, realizat de Deloitte și Circle Economy.
Practic, pentru fiecare trei euro generați în economie, un euro este pierdut prin ineficiențe structurale ale lanțurilor de producție și consum.
Raportul introduce conceptul de decalaj de valoare (Value Gap), definit ca pierderea monetară totală generată de utilizarea ineficientă a resurselor la nivel global, dar și potențialul economic care ar putea fi recuperat prin tranziția către economia circulară.
Analiza grupează pierderile în cinci categorii majore. Cea mai mare componentă este reprezentată de deșeurile la final de viață (end-of-life waste), estimate la peste 10 trilioane de euro, generate de produse și active eliminate înainte de epuizarea valorii lor funcționale.
Pe locul al doilea se află ineficiențele energetice, cu pierderi de 8,7 trilioane de euro, urmate de consumul accelerat al capitalului fix – inclusiv infrastructură, clădiri și echipamente – estimat la 5,2 trilioane de euro. Pierderile de procesare sunt evaluate la 904,2 miliarde de euro.
Un segment distinct al pierderilor globale este risipa alimentară, estimată la 650,7 mld. de euro anual. Aceasta include alimentele care ies din lanțul de aprovizionare fără a fi consumate, de-a lungul etapelor de producție, depozitare, transport, retail și consum final.
Sectoare precum fast fashion și electronicele consumabile prematur contribuie semnificativ la pierderile economice, prin cicluri scurte de utilizare și depreciere accelerată a produselor.
Modelul liniar de consum generează costuri care se acumulează de-a lungul întregului lanț valoric, fiind în final suportate de economie și societate. Economia circulară urmărește prelungirea duratei de viață a produselor, creșterea ratei de reutilizare și recuperarea materialelor, reducând pierderile de valoare.
Tranziția către un model circular poate transforma aceste pierderi în oportunități economice prin eficientizarea utilizării resurselor.
La nivel european, noul Regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR), aplicabil din august 2026, introduce cerințe mai stricte privind reciclabilitatea, reducerea volumului ambalajelor și conținutul minim reciclat.
„Reciclabilitatea, reducerea greutății și a volumului ambalajelor, precum și utilizarea unui conținut minim reciclat devin standarde care pot reduce costurile și optimiza lanțurile logistice”, a declarat Adrian Teampău, Director, Consultanță în economie circulară, Deloitte România.
Reducerea decalajului de valoare depinde de o coordonare între companii, sectorul financiar și factorii de decizie. Companiile sunt încurajate să identifice ineficiențele de resurse și să-și adapteze modelele de business pentru a recupera valoare economică pierdută.
Sectorul financiar este vizat prin integrarea riscurilor legate de resurse și lanțuri de aprovizionare în deciziile de creditare și investiții.
„Liniaritatea nu este doar o problemă de mediu, ci o vulnerabilitate economică structurală”, a declarat Ovidiu Popescu, Partener Deloitte România, lider al practicilor de energie și sustenabilitate.
Economia globală funcționează cu pierderi sistemice semnificative, estimate la aproape o treime din valoarea totală generată anual. Tranziția către un model circular este prezentată ca o soluție pentru reducerea pierderilor și creșterea eficienței economice pe termen lung.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
