Fondul de investiții Early Game Ventures dispune de fonduri de câteva milioane de euro pentru investiții în start-upuri din România în acest an, după un an 2022 atipic și sărac în oportunități. Compania intenționează să ajungă la 30 de companii în portofoliu, de la 28 în prezent.
”Până acum am investit circa 20 milioane de euro și avem milioane la dispoziție să investim. În decursul anilor, cecurile noastre au crescut ca mărime. Acum patru ani, primele noastre investiții erau mici, de 100-200.000 de euro, dar ultimele 3-4 investiții au fost toate de peste 1-1,5 milioane”, a declarat Cristian Munteanu, fondator și manageing partener la Early Game Ventures, pentru Forbes România.
În primele trei luni ale anului curent, compania a avut deja discuții cu mai multe start-upuri, dar rata de de investiții a fondului este mai mică de 0,7%, adică Early Game Ventures decide să investească în mai puțin de 1% din firmele pe care le analizează.
”Peisajul investițional din 2023 arată promițător dacă ne comparăm cu 2022, care a fost un an foarte ciudat și foarte sărac din punct de vedere investițional. Cred că vom închide anul cu un număr semnificativ mai mare de investiții decât în 2022”, a spus Munteanu.
Early Game Ventures caută să investească în companii cu miză, care să ofere soluții tehnice la probleme reale, nu ”aplicații de mobil prin care să-ți cauți loc de parcare în oraș”.
”Investitorii profesioniști nu sunt atât de derutați sau confuzați de mode și caută cam același tip de start-upuri și anume foarte solide din punct de vedere tehnic, care vin cu o soluție tehnică la o problemă reală. Nu e suficient să facem lucrurile doar puțin altfel și gata, ne consisderăm un start-up inovativ. Ne interesează extrem de mult problema pe care o rezolvă start-upul și ne uităm la problemă în termeni de intensitate și frecvență a ei. Investitorii neprofesioniști, turiști, cum îi numim noi, se lasă păcăliți de aceste mode”, a spus Munteanu.
Anul 2022 a fost un an atipic din cauza unui cumul de factori.
În primul rând, anul trecut piața muncii a fost ”complet dezechilibrată în favoarea angajatului”. Foarte mulți programatori lucrează de acasă pentru companii din afara țării pe salarii foarte mari, unii dintre ei având două sau chiar mai multe joburi, dar această situație demotivează oamenii să înceapă propriile afaceri.
Totodată, în cea mai mare parte a anului trecut, dobânzile pentru creditele bancare au fost foarte mici, ceea ce a stimulat oamenii să investească banii pe care îi aveau la dispoziție în imobiliare.
”În mintea mea, principalul inamic al antreprenoriatului în România îl reprezintă creditele imobiliare. Când oamenii intră datori la bancă pentru 30 de ani, nu mai vor să își pună pielea la saramură și să riște să își facă o afacere și rămân angajați pe undeva. Toți acești factori au făcut ca anul trecut să nu fie foarte multe start-upuri în piață”, a explicat Munteanu.
Dar, Munteanu speră ca anul acesta să fie mult mai bun pentru că deja condițiile macroeconomice s-au schimbat și accesul la credite este îngreunat de majorarea dobânzilor, astfel că numărul celor dispuși să înceapă propria afacere ar putea să crească.
El a adăugat că disponibilizările masive de angajați din companiile americane de tehnologie a avut un efect și pe piața din România.
Dacă în America, inginerii concediați au putut să fie absorbiți rapid de către alte firme, deși pe salarii mai mici, specialiștii IT din România sau alte țări nu au avut aceleași oportunități precum ingierii de software din San Francisco, de exemplu.
”Impactul concedierilor din firmele de tehnologie din SUA a existat și în România și acesta poate fi un lucru pozitiv pentru numărul de start-upuri care vor apărea în 2023”, a mai spus Munteanu.
