Găsirea echilibrului între fondatori, investitori și echipa de management este crucială pentru succesul unei investiții într-o companie antreprenorială. Care sunt cele mai eficiente strategii pentru a-l atinge?
Simona și Andrei Gemeneanu intuiau nevoia de a găsi omul potrivit în compania potrivită în 2018, atunci când și-au asumat misiunea „private equity with a human touch”, alături de Gabriela Dumitru și Dragoș Petre, prin lansarea primului fond Morphosis Capital.
Fondul I a investit 50 de milioane de euro în șase companii antreprenoriale și plănuiește să finalizeze etapa de exit până la finalul anului 2026, cu perspectiva de a tripla valoarea investită.
Acum, când au obținut deja peste 105 milioane de euro pentru cel de-al doilea fond, lansat în 2024, fondatorii au decis să transforme căutarea omului potrivit în compania potrivită într-un proces structurat. Astfel a luat naștere procesul de human due diligence.
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
„Din experiența pe care am avut-o în private equity, pot să spun că cel mai important este să găsești echilibrul în dinamica dintre fondator, investitor și management. De aceea am instituționalizat începând cu fondul al doilea ceea ce se cheamă human due diligence”, a explicat Simona Gemeneanu, partner Morphosis Capital.
Procesul de human due diligence este realizat cu ajutorul unei firme externe și măsoară potrivirea dintre investitor și fondatorul unei companii pe baza a trei criterii principale.
„Testăm abilitatea de a crește o echipă și de a o reține, pentru că sunt unii lupi singuratici care nu reușesc să creeze un nivel adecvat de management, dar este esențial să te bazezi pe oameni pentru următoarea etapă de creștere. Al doilea criteriu este barometrul față de etică, iar al treilea este abilitatea de a asculta opinia altor oameni și de a primi feedback, de a fi capabil la a renunța uneori la modul în care vezi lucrurile.”
Nevoia pentru a introduce un astfel de proces a apărut după ce fondatorii au descoperit că sunt o serie de aspecte esențiale pentru dezvoltarea companiei care nu apar într‑un proces de due diligence obișnuit.
„Am intrat câteodată orbește într-un parteneriat care nu a funcționat, deși văzusem niște semnale încă de la procesul de negociere. Și de acolo am analizat ce merge bine, acolo unde merge, și ce nu merge bine. La nivelul acesta de companii mici și IMM, stilul personal al fondatorului este impregnat foarte mult în cultura organizațională.”
Strategia de investiții a Morphosis Capital se bazează pe parteneriate cu antreprenorii, în sensul în care fondatorul businessului trebuie să rămână măcar cu 30% din acțiuni și să fie implicat în continuare în dezvoltarea companiei.
Dacă primul fond administrat de Morphosis a venit cu tichete investiționale cuprinse între cinci și 10 milioane de euro, cel de-al doilea fond vine cu tichete cuprinse între 10 și 15 milioane de euro. Fondul a semnat până acum trei investiții, în care a plasat aproximativ 30% din cele peste 105 milioane de euro atrase de la investitori, având în plan încă una-două tranzacții în 2025.
Prima tranzacție din fondul II a venit la începutul anului 2024, când Morphosis Capital și fondul belgian Vybros Capital Partners au preluat pachetul majoritar de acțiuni în școala privată Mark Twain International School, înființată de Anca și Dan Macovei Vlăsceanu. Compania are în plan investiții de 15 milioane de euro pentru extindere și dezvoltarea unei platforme sub care să adune mai multe instituții private de învățământ.
„Încercăm să creăm Romania Education Alliance, unde încercăm prin buy and build să punem sub aceeași umbrelă mai multe școli care au curriculumuri diferite și să creăm un brand de țară pe educație, la un nivel de preț care să fie accesibil pentru majoritatea românilor care își doresc o alternativă la sistemul de stat.”
În vara anului 2024, fondul a anunțat a doua tranzacție: Morphosis Capital, BERD (Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare) și fondul regional CEECAT Capital Fund au preluat pachetul majoritar de acțiuni în retailerul alimentar La Cocoș, înființat de antreprenorii Iulian și Gianina Nica, cu scopul de a duce compania de la vânzări de un miliard de lei la vânzări de un miliard de euro în cinci ani.
„La Cocoș a deschis al patrulea hipermarket la începutul anului, la Brașov, și avem încă patru magazine noi pentru 2025, dintre care două chiar în primul trimestru. Primele zile de vânzări au fost mult peste estimări. În 2024, cu trei magazine, La Cocoș a însemnat venituri de peste 230 de milioane de euro și EBITDA (profit operațional – n.red.) de 12,8 milioane de euro. Cu patru deschideri noi, vom dubla businessul în 2025.”
Pentru al doilea fond, Morphosis se uită în principal la companii din domeniul sănătății, al producției de nișă, serviciilor B2B, produselor de consum și comerțului cu amănuntul. În același timp, strategia presupune ca 30% din banii fondului să fie investiți dincolo de România, în companii din regiunea Europei Centrale și de Est. De aceea, fondul a investit la începutul anului 2025 în EnduroSat, un producător aerospațial bulgar, care proiectează, construiește și operează CubeSat-uri și nanosateliți pentru misiuni comerciale și științifice.
Morphosis Capital a ridicat până acum peste 105 milioane de euro de la investitori pentru al doilea fond și ar putea atinge limita de 120 de milioane de euro până la jumătatea anului 2025, când se încheie procesul de atragere de bani din piață.
Pentru acest fond, compania a atras bani din partea mai multor investitori instituționali, dar și din partea investitorilor de tip family office. BERD a anunțat anul trecut un angajament de până la 15 milioane de euro pentru noul fond Morphosis, la care se adaugă un angajament de 15 milioane de euro de la Fondul European de Investiții (FEI), prin facilitatea InvestEU, respectiv 25 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
În plus, Morphosis a atras o investiție din partea International Finance Corporation (IFC), o divizie a Băncii Mondiale, fiind primul fond de private equity din România care a atras finanțare în același timp de la FEI, BERD și IFC.
Însă elementul de noutate în tabloul banilor ridicați pentru fond este reprezentat de antreprenorii și investitorii din România care au început să își plaseze banii în astfel de fonduri de investiții. Un exemplu este Iulian Stanciu, președintele grupului eMAG, care a investit în fondul al doilea al Morphosis, dar și în alte fonduri din piață.
„Este un moment de inflexiune. E greu pentru generațiile de antreprenori care au suficient capital să investească în private equity, pentru că sunt mai multe lucruri care nu sunt pe placul lor. În primul rând, vorbim de o delimitare clară între investitori și managementul fondului. Controlul nu este la investitor, iar ei sunt obișnuiți să controleze businessurile în care sunt implicați. O altă problemă este lichiditatea: e pe termen ceva mai lung, nu e ca la Bursă unde poți lichida poziția când vrei tu. A treia provocare ar fi că nu știu să compare performanța fondurilor, pentru că există în piață diferite metode de raportare.”
Apetitul antreprenorilor români care au acumulat capital pentru a investi în private equity este totuși o dovadă de maturizare a pieței și a economiei românești, în contextul în care în urmă cu zece ani nu exista această latură a pieței.
O piață în creștere
Simona și Andrei Gemeneanu s-au întors în România în 2015, după ce fiecare dintre ei a lucrat mai bine de un deceniu în companii globale de top. Simona avea experiență în M&A și finanțări, după ce a lucrat pentru Thomson Reuters și IMS Health, în timp ce Andrei avea experiență în segmentul operațional, strategie și comercial, după ce a lucrat în Unilever.
„Am pornit în private equity din naivitate, nu am știut în ce mă bag. Ne-am întors în țară în septembrie 2015 și am lansat Morphosis Capital Advisory Firm. Am observat că există o lipsă de finanțare pe segmentul IMM. La momentul acela era greu chiar și în bancar dacă nu aveai garanții.”
În peisajul pieței locale de atunci se remarcau pe de o parte oportunitățile de finanțare generate prin inițiativa JEREMIE a Comisiei Europene în parteneriat cu FEI, respectiv fonduri care făceau tranzacții mari, precum Innova Capital, Abris Capital sau Enterprise Investors.
„Pentru tichete investiționale cuprinse între cinci și 20 de milioane de euro nu era nimic. Ne‑am gândit să ridicăm un fond pentru România, dar nu aveam network, nu știam de unde să o apucăm. Mai știam doi oameni de business în România când m-am întors după 12 ani de lucrat în afară.”
Neavând rețeaua de contacte pentru a reuși să lanseze în 2015 un fond de investiții, Simona și Andrei Gemeneanu au început să ofere servicii pentru fondurile de investiții. Au sfătuit punctual fonduri mari, precum KKR sau Ardian, dar activitatea a avut un succes limitat.
La finalul anului 2017, Fondul European de Investiții a lansat un apel pentru a sprijini managerii de fonduri interesați de growth equity. Procesul de selecție a durat un an, iar din cele peste 30 de fonduri interesate au fost selectate două, printre care și Morphosis Capital. În același an, Simona și Andrei Gemeneanu i-au atras în echipă pe Dragoș Petre și Gabriela Dumitru, care au devenit parteneri.
„Practic, am lansat primul fond la începutul lui 2019, cu FEI, Banca Transilvania și câteva family offices din Belgia și din Orientul Mijlociu. Aceștia au fost investitorii noștri în primul fond.”
Cele 50 de milioane de euro din primul fond au fost investite în șase companii antreprenoriale: DocProcess, Medima Health, EMI, Cronos Med, Stay Fit Gym și Clinicile Dentare Dr. Leahu.
Morphosis Capital a realizat primul exit parțial în 2022, când fondul de private equity Integral Venture Partners a venit în acționariatul Medima, lanț de clinici de imagistică medicală înființat de Gheorghe Iana și Vlad Ardeleanu. Al doilea exit parțial a apărut în 2023, când fondul polonez Innova Capital a preluat 51% din acțiunile furnizorului de servicii și produse industriale EMI, companie înființată de Jérôme France.
În 2023 a venit și primul exit integral, când rețeaua Regina Maria a preluat 51% din Clinicile Dr. Leahu, într-o tranzacție în care medicul Ionuț Leahu a rămas cu 49% din acțiuni.
„Suntem pe care să ieșim din companiile din fondul I și cele mai multe exit-uri vor fi anul viitor, probabil. Urmărim climatul, nu avem o presiune să ieșim rapid și dacă ne confruntăm cu un climat indecis, asta poate afecta orice tranzacție de M&A.”
Modelul de dezvoltare aplicat de Morphosis în companiile în care a intrat este cel de buy and build, pe care îl are în vedere pentru fondul II. Spre exemplu, Medima avea o singură clinică în 2020, la momentul intrării fondului și a terminat anul 2024 cu 22 de clinici.
Un alt exemplu este rețeaua de săli de fitness Stay Fit Gym, care avea șapte săli în 2021, la momentul intrării fondului și a terminat anul 2024 cu aproximativ 50 de săli, prin creștere organică și tranzacții de M&A.
The year of disruption
Simona Gemeneanu cataloghează anul 2025 drept „the year of disruption” (anul perturbării), din cauza intersectării unor macrotendințe precum democratizarea AI, avântul partidelor extremiste la nivel global, acumularea de conflicte în contextul geopolitic, combinate cu o încetinire economică, o orientare spre regimuri fiscale protecționiste și deficite în creștere.
„Modul în care navigăm și în care răspundem la această nouă realitate va defini succesul nostru în următorii cinci ani. Europa are o criză de identitate din punctul meu de vedere și trebuie să ne concentrăm pe ceea ce suntem și să nu încercăm să fim altceva. Trebuie să ne recuperăm identitatea europeană și să ne concentrăm pe superputerile noastre, cum ar fi complementaritatea, tradițiile sau diversitatea.”
Europa a promovat mediocritatea în educație în ultimii ani, în detrimentul inovației, crede Simona Gemeneanu, în timp ce educația ca sector în sens larg a fost neglijat.
„E vorba de mediocritate și educație la scară largă în care se spune că nu trebuie să sari peste și să fii prea ambițios. Educația a fost neglijată timp de mulți ani și chiar în școlile din vestul Europei a ajuns să se predea modalități de integrare mai degrabă decât rețete pentru performanță.”
Pe lângă educație, o altă preocupare importantă pe termen scurt, în care gradul de implicare și de investiții va dicta rezultate semnificative pe termen lung, este avansul inteligenței artificiale și efectele acestui avans la nivel economic și social.
„AI va avea un impact în două direcții. Pe de o parte, productivitatea va crește prin AI, iar pe de altă parte, vedem avansul industriei de healthcare, care rezolvă preventiv foarte multe probleme de sănătate. Speranța de viață se va prelungi și problemele de sănătate care apăreau la 60 de ani vor apărea poate mai spre 80 de ani, ceea ce creează o presiune și mai mare pe sistemele de pensii.”
Simona Gemeneanu se implică și în advocacy, întrucât face parte din organizații precum ROPEA (Romanian Private Equity and Venture Capital), Level20 și Romanian Business Leaders. Ea lucrează pentru a dezvolta o rețea informală de growth private equity sub identitatea PEGA (Private Equity Growth Alliance).
„PEGA nu va fi o asociație de private equity, ci o platformă pentru schimb de cunoștințe între fonduri care activează în piețe emergente de private equity. Ceea ce înseamnă că te duci către țări precum Spania, Italia, Portugalia, te uiți la America Latină sau la Asia de Sud‑Est și creezi această rețea informală de fonduri care se confruntă cu provocări similare.”
O astfel de ințiativă aduce, pe de o parte, o platformă de schimb de cunoștințe și experiență, iar pe de altă parte, poate da acces investitorilor cu care colaborează în România să intre și în alte piețe.
Dincolo de piața de private equity, Simona Gemeneanu vrea să se implice în dezvoltarea unui proiect prin care să încurajeze gândirea critică pentru copii. „Vrem să construim un knowledge society în România pentru copii cu vârste de peste 13 ani, un proiect bazat pe cursuri online și acces la resurse de nivel internațional pentru a încuraja rezolvarea marilor probleme mondiale, de la leacul pentru cancer, până la conflictul din Orientul Mijlociu. Vreau să merg cât mai departe cu acest proiect de educație.”
„Vrem să construim un knowledge society în România pentru copii cu vârste de peste 13 ani, un proiect bazat pe cursuri online și acces la resurse de nivel internațional pentru a încuraja rezolvarea marilor probleme mondiale, de la leacul pentru cancer, până la conflictul din Orientul Mijlociu. Vreau să merg cât mai departe cu acest proiect de educație.”
Simona Gemeneanu, fondator Morphosis Capital