Cel mai puternic executiv din România are motive să zâmbească. Christina Verchere conduce OMV Petrom către cel mai important moment din istoria sa. Obiectivul său este pe cât de simplu de enunțat, pe atât de greu de realizat: „razor sharp focus”.
Într-un context economic și geopolitic încărcat de incertitudini, OMV Petrom accelerează investițiile în proiectul Neptun Deep, marcând una dintre cele mai mari inițiative energetice ale României. Cu un buget de patru miliarde de euro, compania, alături de partenerul său de stat Romgaz, se pregătește să înceapă extragerea gazelor naturale din perimetrul Mării Negre începând cu 2027.
„În 2025 trebuie să ne concentrăm puternic pentru a livra ceea ce ne-am propus, iar întreaga echipă lucrează la acest obiectiv”, declară Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, subliniind necesitatea unui „razor sharp focus” (concentrare absolută, în limba engleză) pentru realizarea proiectului.
„Mereu am crezut că logica va învinge în cazul acestui proiect, chiar și atunci când a fost amânat, iar logica a învins până la urmă. Neptun Deep nu este doar despre OMV Petrom, ci și despre toate companiile și autoritățile care reușesc să se alinieze pentru a finaliza proiectul. Ne bucurăm foarte mult că putem vedea un astfel de focus în România atunci când toată lumea este aliniată pe un proiect mare”, spune cea care a lucrat timp de mai bine de 20 de ani în cadrul gigantului BP înainte de a fi numită în urmă cu șapte ani CEO al OMV Petrom.
„Când am venit, birourile erau acolo (arată spre clădirea cunoscută sub numele Petrom Tower, din cadrul proiectului imobiliar Petrom City care a implicat investiții de peste 100 de milioane de euro în urmă cu un deceniu și jumătate. Între timp, clădirea a fost închiriată către școala privată Genesis College – n.red.). Iar oamenii îmi tot spuneau «doamna Verchere», iar eu tot insistam că sunt Christina și așa voi fi mereu. Și nu spuneam asta pentru a sfida cultura respectului din România, ci pentru a sublinia că vreau să putem comunica deschis. Un mod prin care putem face asta este să-mi spui, pur și simplu, Christina și să mă vezi ca pe un om, nu doar ca pe un titlu sau o funcție, pentru că, sincer, acestea pot intimida”, adaugă liderul celei mai mari companii din țară, care oferă și un alt motiv important pentru care liderii trebuie umanizați. „Îi ajută pe oameni să-și imagineze că, într-o zi, ar putea ajunge și ei în locul liderilor. Dacă liderii par inaccesibili, distanța pare imposibil de parcurs. Dar dacă angajații văd că și tu ești un om ca oricare altul, atunci pot gândi: «Poate într-o zi și eu voi ajunge acolo».”
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
Revenim însă la discuția despre cel mai important proiect din istoria Petrom și, în același timp, unul dintre cele mai importante din istoria României, mai ales în contextul actual. După mai mulți ani de întârzieri generate de factori politici, proiectul Neptun Deep a intrat într-o etapă accelerată de implementare. În 2022, Romgaz a achiziționat participația ExxonMobil pentru peste un miliard de dolari, iar în prezent proiectul este realizat în proporție de 30%, respectând calendarul stabilit pentru 2027.
„Din perspectiva calendarului de implementare, suntem la aproximativ o treime din proiect. Am început lucrul la platformă, atât la partea superioară, cât și la structura de bază, care sunt construite în Indonezia și în Italia. Am început și lucrările pentru stația de măsurare a gazelor naturale din Tuzla și au început lucrările pentru nava de suport, care este construită aici, în Europa”, povestește Verchere.
Unitatea de foraj a ajuns deja la Marea Neagră, întrucât compania plănuiește să se concentreze pe foraj în 2025 și 2026. Infrastructura va include 10 sonde care vor ajunge la adâncimi cuprinse între 120 și 1.000 de metri. În paralel, OMV Petrom are oportunități suplimentare în sectorul bulgăresc al Mării Negre, în apropierea Neptun Deep, vizând noi investiții și extinderea resurselor exploatabile.
Deși laudă deschiderea și alinierea de care au dat dovadă toate părțile implicate în proiectul Neptun Deep, Christina Verchere atrage atenția că întotdeauna investitorii sunt sensibili sau cel puțin atenți la context, fie el economic sau geopolitic.
„Când ne uităm la contextul general de piață, ne așteptăm din nou la prețuri mai mici în 2025, ceea ce va influența rezultatele companiei. În plus, avem și o incertitudine politică și geopolitică în creștere. Și asta va face mereu investitorii să fie mai atenți cu privire la nivelul investițiilor și ritmul în care le implementează. Planul nostru este să investim, dar mereu urmărim ce se întâmplă.”
OMV Petrom a semnalat această precauție față de context și prin politica de dividend anunțată în luna februarie, odată cu rezultatele financiare ale companiei. După trei ani consecutivi în care a acordat pe lângă dividendul de bază și un dividend special, în 2025, compania a anunțat că va amâna decizia asupra acordării unui dividend special pentru jumătatea anului, pentru a vedea cum evoluează riscurile și contextul.
Producătorul de petrol și gaze a încheiat anul 2024 cu vânzări de 35,8 miliarde de lei, în scădere cu 8% față de anul precedent, și un profit net de 4,2 miliarde de lei, în creștere cu 4%. Rezultatul din exploatare, la costuri curente de aprovizionare excluzând elementele speciale a scăzut la 5,7 miliarde de lei, pe fondul unor prețuri mai mici și al unor noi reglementări introduse pe parcursul anului 2024.
„Producția noastră de hidrocarburi a fost peste așteptări, având cel mai mic declin din ultimii șapte ani, iar rafinăria și centrala electrică au funcționat la capacitate ridicată. Dacă ne uităm la condițiile de piață de anul trecut, am văzut o scădere pe aproape toate categoriile de preț, ceea ce ne-a afectat rezultatele. Pe segmentul de gaz și cel de energie, din cauza reglementărilor, am înregistrat un rezultat negativ în trimestrul al doilea și al patrulea, ceea ce este foarte neobișnuit. Avem nevoie de o piață liberă funcțională, mai ales pentru energia electrică.”
În linie cu Strategia 2030, OMV Petrom a dat, anul trecut, startul celei mai ample perioade de investiții din istoria companiei. În 2024, compania a investit 7,2 miliarde de lei pentru Neptun Deep, pentru proiecte de energie regenerabilă și pentru extinderea rețelei de electro-mobilitate, iar pentru anul 2025 are în plan investiții totale de opt miliarde de lei, dacă evoluția contextului general se va menține optimă pentru investiții.
Investițiile pentru 2025 vizează, în primul rând, proiectul Neptun Deep, dar și proiecte cu emisii de carbon reduse sau zero. OMV Petrom a anunțat anul trecut că investește 750 de milioane de euro la Petrobrazi pentru a transforma rafinăria în primul producător major de combustibili sustenabili din regiune. Va construi o instalație de combustibil sustenabil pentru aviație și două instalații pentru producția de hidrogen verde.
Tot în 2025, OMV Petrom va investi în producția de energie din surse regenerabile și în infrastructura de electro-mobilitate, în contextul în care are un portofoliu de proiecte solare și eoliene de 2,4 GW pe care începe să îl execute, iar în 2024 a cumpărat integral Renovatio Asset Management, proprietarul celei mai extinse rețele de stații de încărcare pentru vehicule electrice din România.
„Suntem însă influențați de contextul geopolitic și de evoluția prețurilor și, mai ales acum când avem aceste investiții masive în derulare, avem nevoie ca guvernul să nu vină cu surprize fiscale. În acest moment, cea mai mare contribuție pe care o putem aduce stă în investițiile masive pe care le avem în derulare.”
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
Competitivitatea României
Pe parcursul duratei de viață a proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, statul român ar trebui să obțină venituri de aproximativ 20 de miliarde de euro, estimează OMV Petrom, însă pe lângă impactul pozitiv direct pe care îl poate avea la nivelul bugetului de stat, un astfel de proiect ar putea cântări în tranziția energetică, în independența energetică și în competitivitatea economiei românești.
Implementarea accelerată a tranziției energetice prin intermediul Green Deal alături de efectele războiului din Ucraina început în 2022 au influențat semnificativ competitivitatea industriei europene, inclusiv cea a României. În prezent, se discută despre o posibilă ajustare a calendarului de implementare a tranziției energetice.
„Tranziția energetică are o logică clară pentru Uniunea Europeană, în primul rând pentru că sporește independența energetică. UE este un importator net de energie fosilă, iar accelerarea implementării surselor regenerabile reduce această dependență. Provocarea principală pentru Comisia Europeană este găsirea unui echilibru între susținerea tranziției și reducerea reglementărilor excesive și a birocrației.”
Obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 are sens atât din perspectiva sustenabilității, cât și a independenței energetice, dar trebuie să fie fezabil și din punct de vedere economic. „Există oportunități solide de investiții, însă reglementările și birocrația îngreunează progresul.”
Chiar dacă traiectoria este clară, OMV Petrom adoptă o abordare diversificată a tranziției energetice. Dintr-un buget de investiții de aproximativ 11 miliarde de euro alocat pentru perioada 2022-2030, 35% sunt destinate proiectelor cu emisii reduse sau zero, iar 65% sunt orientate către combustibili fosili, în principal gaze naturale.
„Menținem un echilibru între ritmul tranziției și actualizarea strategiei noastre, accelerând unele segmente și ajustând altele în funcție de contextul pieței. Flexibilitatea este esențială pentru o tranziție eficientă”, a adăugat Christina Verchere.
România beneficiază de un mix energetic divers, fiind într-o poziție favorabilă pe harta energetică a Europei. Deși importă aproape 70% din necesarul de petrol, deține capacități semnificative de producție pentru gaze naturale și energie electrică.
„România poate fi un punct strategic pe tabla de șah regională prin mixul energetic divers, care include energie nucleară, hidro, gaze naturale și surse regenerabile. Această diversitate trebuie valorificată pentru a susține atât cererea internă, cât și pentru a-și consolida poziția pe piața europeană. Într-un context în care securitatea energetică este o prioritate, România va deveni brusc un vecin bun de avut (râde!), iar România ar trebui să se poziționeze bine în această direcție.”
Dar pentru a atrage capital și a dezvolta marile proiecte din sectorul energetic, România trebuie să asigure o piață liberă de energie și să reducă taxarea asupra producției de gaze onshore.
„Competitivitatea României ar putea fi îmbunătățită prin dezvoltarea sectorului de gaze onshore și prin liberalizarea pieței. Aceste măsuri ar stimula oferta, ceea ce ar conduce la prețuri mai competitive. În acest sens, este necesară o revizuire a regimului fiscal pentru gazele onshore și implementarea unui mecanism de protecție pentru consumatorii vulnerabili.”
Christina Verchere a subliniat importanța unui astfel de mecanism, menționând că acesta trebuie să fie bine structurat pentru a sprijini exclusiv consumatorii care au cu adevărat nevoie de ajutor. „Dacă acest sistem nu este bine calibrat, riscă să ofere subvenții și celor care nu au nevoie de sprijin financiar.”
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
Un mecanism de protecție eficient pentru consumatorii vulnerabili ar permite funcționarea unei piețe libere și ar stimula investițiile necesare pentru creșterea ofertei energetice și este cu atât mai important în contextul în care România se confruntă cu tensiuni la nivel social și incertitudine la nivel politic, după ce primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, ulterior anulat de Curtea Constituțională a României, a scos la iveală un val de nemulțumire la nivelul populației, capitalizat de partidele extremiste.
Aceste evenimente au evidențiat și necesitatea ca organizațiile să acorde o atenție mai mare angajaților și comunităților în care operează, în completarea atitudinii începute în pandemie, de a se apleca spre noțiuni precum wellbeing. „Vedem o evoluție la nivel de leadership. Acum un deceniu, conceptul de wellbeing al angajaților nu era o prioritate pentru un CEO. Astăzi, acesta devine tot mai important, iar companiile încep să își asume responsabilitatea pentru bunăstarea psihologică a echipelor lor”, spune Christina Verchere, care împărtășește o lecție valoroasă pe care a învățat-o pe parcursul său profesional de la un fost membru al boardului. În timpul unei vizite la operațiunile din Canada, aceasta a subliniat un principiu esențial: „Într-o industrie cu risc ridicat, trebuie să știi ce se întâmplă în prima linie și trebuie să te asiguri că veștile proaste circulă rapid – în sensul în care, dacă ceva nu merge cum trebuie, vrei, ca lider, să poți afla asta cât se poate de repede”.
Astfel, pentru un lider executiv într-o mare corporație, este esențial să înțeleagă realitățile din organizație și să creeze mecanisme care facilitează accesul la informațiile relevante. Acest lucru poate fi realizat printr-o combinație de instrumente precum sondaje, discuții informale („coffee talks”), vizite pe teren și conversații la nivel intermediar („skip-level conversations”).
Un exemplu concret vine chiar din experiența recentă a OMV Petrom. „Anul trecut, echipa de resurse umane a organizat întâlniri în toate locațiile în care suntem prezenți pentru a explica structura de recompensare a angajaților. Deși acest sistem era implementat de ani de zile, aceste sesiuni au oferit o oportunitate importantă de a înțelege care sunt preocupările oamenilor și problemele reale cu care se confruntă aceștia”, explică Christina Verchere, care consideră esențială conectarea continuă între angajați și lideri, mai ales în perioade de incertitudine. „Oamenii se uită în sus, caută îndrumare și claritate, nu neapărat instrucțiuni detaliate, ci o direcție clară și sentimentul de siguranță pe care compania îl poate oferi.”
„Producția noastră de hidrocarburi a fost peste așteptări, având cel mai mic declin din ultimii șapte ani, iar rafinăria și centrala electrică au funcționat la capacitate ridicată. Dacă ne uităm la condițiile de piață de anul trecut, am văzut o scădere pe aproape toate categoriile de preț, ceea ce ne-a afectat rezultatele. Pe segmentul de gaz și cel de energie, din cauza reglementărilor, am înregistrat un rezultat negativ în trimestrul al doilea și al patrulea, ceea ce este foarte neobișnuit. Avem nevoie de o piață liberă funcțională, mai ales pentru energia electrică.”
Christina Verchere, CEO OMV Petrom