Cotroceniul este unul din cartierele cele mai frumoase și mai bine păstrate ale Bucureștiului, iar evenimentul dedicat acestuia, Bazar de Cotroceni, a devenit un reper cultural care adună laolaltă comunitatea locală, dar și vizitatorii dornici să descopere farmecul zonei.
Organizat la inițiativa Asociației Încotroceni – Oameni, Idei, Povești, din 2018, este un eveniment făcut de comunitate, pentru comunitate, gândit nu în scopuri comerciale, ci pentru ca vizitatorii să descopere frumusețea și autenticitatea cartierului și să-i cunoască oamenii așa cum sunt ei. După cum explică Dinu Drog în emisiunea Forbes Power Breakfast, ”este un eveniment care nu ar putea exista fără implicarea vecinilor sau a micilor afaceri din cartier. E un eveniment autentic care aduce plusvaloare comunității și este făcut de comunitate, pentru comunitate. Inițiativa implică timp și energie, însă nimic nu este dat și nu poți inventa un festival cum este Bazar de Cotroceni fără sprijinul comunității. E un eveniment co-creat cu comunitatea, fără sprijinul vecinilor nu l-am putea realiza”.
Cum s-a născut Asociația? ”Ca orice idee bună, ea se naște de la un pahar de vin. În 2014 m-am plimbat destul de mult cu un prieten, ne plimbam pe străzi și ne surprindea neplăcut haosul urbanistic care exista și ne gândeam ce putem face ca să schimbăm oarecum lucrurile. Tot plângându-ne la un pahar de vin, ne-am decis să facem un grup de inițiativă civică, știam că există, am luat legătura cu un alt ONG mai mare și am început să ne căutăm aliați în comunitate. Am strâns o mică masă civică și am început să ne gândim ce să facem pentru a dezvolta proiecte cu sens, care să aducă plusvaloare comunității. S-a dezvoltat spiritul civic și cred că e și meritul nostru, al Asociației”, povestește Dinu. Asociația a fost printre primele grupuri de inițiativă civice înființate în București, iar tot mai mulți devin interesați de viața comunității și conștientizează că la nivel mic se pot mișca lucrurile și își concentrează energia pe zona de microcomunități, ceea ce e mai fezabil și mai satisfăcător, pentru că se văd rezultatele, remarcă Dinu.
Primul proiect al Asociației a fost Proiectul ENEL. ENEL Distribuție câștigase un pachet de finanțare și a început să monteze contoare smart pe străzi, însă efectul asupra cartierului risca să devină dezastruos, după cum afirmă Dinu. ”A fost făcut mai pe stilul românesc, pe genunchi, fără autorizație și ne-am trezit cu străzile distruse. Am lansat petiția ENEL, și, cu 200 de semnături am mers în audiență la ENEL. Le-am spus că sunt în aer cu autorizațiile, că este un șantier ilegal, exista o singură autorizație de la primăria mare. Am făcut o comisie comună și am mers din ușă în ușă la vecini să îi convingem să nu își pună contoarele pe garduri. I-am convins să lase ENEL să intre în curte și să le pună pe case cumva în lateral. A fost un succes, am avut o rată foarte mare de succes. Așa a început să ne cunoască lumea, mergând din ușă în ușă”.
După cum explică el, evenimentul Bazar de Cotroceni, emblematic pentru cartier și ajuns deja la a șaptea ediție, a crescut organic. ”Prima ediție a fost făcută în decurs de trei zile, s-a numit Little Garden Sale și ne-am dat seama de potențialul pe care îl are un astfel de eveniment. La următoarea au fost 20 de curți, iar acum sunt peste 150. Numărul vecinilor care se alătură crește. Au început să colaboreze chiar între ele business-urile, s-au cunoscut cu ocazia bazarului și s-au creat niște mici sinergii acolo. E un eveniment extrem de vizibil, deși alocăm un buget redus în zona de social media, el a crescut organic. Anul acesta am dezvoltat o zonă educativă, una de patrimoniu, de promovare și de awareness pentru ce înseamnă bogăția arhitecturală din Cotroceni. Foarte importantă a fost și zona de entertainment. Am vrut să creăm un eveniment care să aibă toate elementele acestea, dar care să nu fie scorțos. Avem o zonă de entertainment care se dezvoltă de la ediție la ediție”.
Dinu povestește despre un alt proiect lansat de Iulian Ungureanu, colegul său, care se cheamă Casa din Cotroceni și este un ghid de bune practici de construire. ”Trebuie să existe un document clar și explicit despre ce poți să faci în Cotroceni, deoarece există multă lipsă de informare la nivelul comunității. Un astfel de master document cred că răspunde la foarte multe întrebări și ar trebui la un moment dat, cu un lobby pe măsură, să fie asumat de autorități. Când soliciți un certificat de urbanism, ar trebui să primești la pachet și acest document. E zonă de patrimoniu, cu o reglementare foarte strictă, dar care este necunoscută și, din cauza dificultăților administrative și birocratice, nu este respectată”, încheie el.