Un raport al Curţii Europene de Conturi, care vizează şase ţări, printre care şi România, arată că nerespectarea statului de drept ar putea avea, până la sfârşitul deceniului, un impact bugetar de zeci şi sute de miliarde de euro asupra unor state membre ale Uniunii Europene, precum Ungaria şi Polonia.
Comisia Europeană nu poate demonstra, în mod transparent, că interesele financiare ale Uniunii Europene sunt protejate în mod adecvat în toate statele membre – este concluzia auditului realizat de Curtea Europeană de Conturi.
Potrivit auditorilor, nerespectarea statului de drept ar putea avea, pe termen lung, un impact bugetar de 22 de miliarde de euro asupra Ungariei şi de 134 de miliarde de euro asupra Poloniei.
Annemie Turtelboom, care a condus auditul, a explicat de ce au fost alese România şi Bulgaria între cele şase ţări auditate:
„Să luăm de exemplu cazul României şi al Bulgariei. Când au aderat la Uniunea Europeană în 2007, li s-au făcut evaluări pentru a demonstra progresul privind problema statului de drept. Între timp, comisia a ridicată mecanismul de cooperare şi verificare în 2023, deşi era nevoie în continuare de mai multe reforme în ambele ţări, dar nu s-au iniţiat alte proceduri. Întrebarea către Comisie este: De ce nu?”, conform RRA.
Auditorii afirmă că prin blocarea fondurilor Uniunii Europene pot fi subminate programe precum Erasmus Plus. Curtea apreciază că este posibil ca aplicarea regulamentului privind condiţionalitatea să nu ducă la mai mult de un exerciţiu birocratic, fără o schimbare reală a situaţiei pe teren.