Statul ajunge să se împrumute pentru a plăti costul datoriilor acumulate în anii anteriori, în timp ce reduce alocările pentru alte categorii de cheltuieli, inclusiv investiții, susține economistul Adrian Negrescu.
„Cea mai importantă cifră din rectificare nu este suplimentarea pentru Sănătate, ci cea pentru dobânzi. Statul are nevoie de încă 3,5 miliarde de lei ca să-și plătească datoriile. Exact cu aceeași sumă crește și deficitul, până la 130,3 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, toată creșterea deficitului din această rectificare se duce la creditori”, a declarat Adrian Negrescu, potrivit Agerpres.
Economistul atrage atenția că banii suplimentari nu finanțează investiții noi, ci acoperă costul împrumuturilor contractate de stat. „Nu pe autostrăzi, nu pe spitale noi, nu pe școli, ci pe costul banilor împrumutați în anii în care am cheltuit mai mult decât ne permiteam”, a afirmat acesta.
Potrivit lui Negrescu, cheltuielile cu dobânzile depășiseră deja 50 de miliarde de lei după primele nouă luni ale anului, iar în 2027 ar urma să treacă de 70 de miliarde de lei. „Ne împrumutăm ca să plătim dobânzile la împrumuturile vechi”, a explicat economistul.
Veniturile bugetare, revizuite în scădere
Prima rectificare bugetară din acest an menține ținta de deficit la 6,2% din PIB, dar modifică estimările privind veniturile și cheltuielile bugetului general consolidat. Veniturile sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, potrivit Ministerului Finanțelor.
Negrescu consideră că reducerea veniturilor arată dificultățile de colectare și problemele legate de absorbția fondurilor europene. El menționează diminuarea încasărilor din accize și faptul că veniturile din fonduri europene sunt estimate cu aproximativ 4,6 miliarde de lei sub nivelul prevăzut inițial.
În același timp, peste 5 miliarde de lei sunt reduse din alocările pentru proiectele finanțate din fonduri europene care înregistrează întârzieri. În opinia economistului, rectificarea acoperă astfel cheltuielile urgente ale statului prin diminuarea sumelor destinate unor investiții care nu au avansat conform planului.
Rectificarea bugetară prevede suplimentări pentru sănătate, pensii și autoritățile locale, în timp ce mai multe ministere, între care cele ale Dezvoltării și Transporturilor, primesc bugete mai mici. Guvernul urmează să adopte prima rectificare bugetară din 2026 cu menținerea țintei de deficit de 6,2% din PIB.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
