Coaliția pentru Dezvoltarea României face un apel ca fondurile din PNRR să fie alocate ținându-se cont de acele criterii de eligibilitate care să asigure utilizarea efectivă a fondurilor, adică selectarea unor beneficiari care să aibă capacitatea de pre-finantare și, eventual, de co-finanțare a proiectelor România se bucură de o alocare financiară europeană masivă – aproximativ 30 de miliarde de euro, reprezentând 12% din PIB-ul țării.
În contextul unui deficit bugetar semnificativ este crucial să cheltuim acești bani publici în mod prudent și să fie urmărite acele criterii de eligibilitate care să asigure utilizarea efectivă a fondurilor, adică selectarea unor beneficiari care să aibă capacitatea de pre-finantare și, eventual, de co-finanțare a proiectelor. Aceștia însă nu sunt majoritar operatori publici, iar această abordare nu este doar una teoretică. Austria este un exemplu în acest sens, unde jumătate dintre top 100 beneficiari ai fondurilor de reziliență sunt operatori privați. În România, în top 100 avem doar 2 companii cu capital privat.
Coaliția pentru Dezvoltarea României:
Suntem la o răscruce istorică. Până în 2026, România se află în fața unei oportunități unice – o fereastră de timp pe care nu ne permitem să o ratăm. Miza este imensă: dacă nu acționăm acum, costurile vor fi extraordinare pentru întreaga noastră economie și societate. Este esențial să utilizăm fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a stimula dezvoltarea infrastructurii, educației, capitalului uman, digitalizării serviciilor publice și modernizării infrastructurii medicale – toate esențiale pentru viitorul României.
Investițiile Strategice: O Necesitate
România se bucură de o alocare financiară europeană masivă – aproximativ 30 de miliarde de euro, reprezentând 12% din PIB-ul țării. În contextul unui deficit bugetar semnificativ este crucial să cheltuim acești bani publici în mod prudent și să fie urmărite acele criterii de eligibilitate care să asigure utilizarea efectivă a fondurilor, adică selectarea unor beneficiari care să aibă capacitatea de pre-finantare și, eventual, de co-finanțare a proiectelor. Aceștia însă nu sunt majoritar operatori publici, iar această abordare nu este doar una teoretică. Austria este un exemplu în acest sens, unde jumătate dintre top 100 beneficiari ai fondurilor de reziliență sunt operatori privați. În România, în top 100 avem doar 2 companii cu capital privat.
Evitarea Capcanelor din Trecut
Analiza anului trecut dezvăluie două tendințe îngrijorătoare: excluderea operatorilor economici profitabili din furnizarea anumitor servicii și o indiferență instituțională față de impactul real al măsurilor adoptate. Aceste greșeli nu trebuie repetate.
Apelul Coaliției pentru Dezvoltarea României
Marius Ștefan, coordonatorul Coaliției pentru Dezvoltarea României: „Fondurile din PNRR sunt vitale. Noi, CDR, pledăm pentru un climat economic competitiv și pentru monitorizarea atentă a investițiilor. Acestea nu trebuie să fie discriminate, trebuie să includă criterii de evaluare relevante și să fie accesibile celor mai competenți furnizori, indiferent de structura lor juridică.”