Lecții pentru 2026 – Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din toate punctele de vedere: economic, social, și geopolitic.
Ciprian Moldoveanu, CEO Nordic Food & Președinte Nordic Group
Forbes: Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2025? Argumentați!
Ciprian Moldoveanu, CEO Nordic: Pragmatism. În 2025 am fost nevoiți să recalibrăm constant direcțiile, să reacționăm cu promptitudine la dinamica pieței și să adoptăm decizii considerabil mai lucide.
Forbes: Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2025? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Ciprian Moldoveanu, CEO Nordic: Cele mai mari îngrijorări au venit din volatilitatea extremă: situația geopolitică din Ucraina și Orientul Mijlociu, creșterea costurilor operaționale, instabilitatea fiscală, presiunea pe marje, schimbările geo-climatice și lipsa predictibilității consumului. De asemenea, schimbările aduse de utilizarea pe scară tot mai largă a AI au ridicat întrebări și îngrijorări, în special prin lipsa unei perspective clare asupra impactului lor pe termen mediu. Cu toate acestea, 2025 a fost un an bun pentru Nordic. Am depășit estimările inițiale atât ca profitabilitate, cât și ca ritm de creștere, inclusiv prin eficientizări interne, disciplină financiară și optimizări operaționale. Creșterea double-digit, împreună cu reducerea costurilor, a fost indicatorul cel mai clar al maturizării organizației.
Forbes: Cum au influențat crizele suprapuse, situația geopolitică (continuarea -războiului din Ucraina) și perspectiva noilor măsuri fiscal-bugetare activitatea companiei dvs.?
Ciprian Moldoveanu, CEO Nordic: Crizele multiple suprapuse au avut impact direct asupra costurilor logistice, prețurilor materiilor prime și predictibilității lanțului de aprovizionare. Războaiele comerciale, fluctuațiile climatice și tensiunile geopolitice au generat dezechilibre majore între cerere și ofertă, ducând la prețuri foarte volatile. Un exemplu relevant este evoluția prețului la cacao, care a oscilat puternic într-un interval scurt: de la aproximativ 2.000 de lire la începutul lui 2024, la aproape 10.000 în decembrie același an, pentru ca în noiembrie 2025 să coboare spre 3.700. Volatilitatea este similară la cafea, ulei de măsline sau unt, ceea ce pune presiune directă pe costuri. În același timp, teama indusă în spațiul public a influențat negativ comportamentul de cumpărare.
Anul a debutat într-o notă de incertitudine generală, atât la nivel internațional, cât și local, amplificată de contextul electoral. Primul semestru a decurs în linie cu planul, însă după anunțarea și clarificarea primelor măsuri fiscale, începând cu semestrul al doilea, consumul a scăzut brusc. În acest context, am fost nevoiți să compensăm prin disciplină, planificare pe termene scurte, optimizare operațională, digitalizare și reacție rapidă. Am redus semnificativ politica de stoc, iar dacă înainte întâlnirile de Sales & Operational Planning erau lunare, acum au devenit săptămânale.
Forbes: Care sunt punctele tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?
Ciprian Moldoveanu, CEO Nordic: Voi începe cu punctele slabe pentru că ele se leagă direct de ceea ce am menționat anterior: instabilitatea legislativă, lipsa predictibilității, schimbările frecvente de reglementări și deficitul de personal calificat. Într-o piață cu un potențial atât de mare, stabilitatea ar fi cel mai important sprijin pe care îl pot oferi autoritățile. Acest lucru s-a văzut foarte clar și în capacitatea redusă de a accesa și absorbi fondurile din programul PNRR sau în bâlba referitoare la impozitul minim pe cifra de afaceri de 1%. Pe de altă parte, românii spun că „nevoia te învață”, iar reacția mediului de business la aceste slăbiciuni a fost dezvoltarea unei forme de imunitate. Astfel, putem vorbi de câteva puncte tari reale: agilitatea companiilor românești, viteza de adaptare, spiritul antreprenorial și existența unor profesioniști foarte buni în aproape toate domeniile. Vedem tot mai multe capacități de producție noi, cu tehnologii moderne și competitive, inclusiv în industria alimentară. Poate că va mai dura până când know-how-ul va ajunge la un nivel comparabil cu piața europeană, dar direcția este clară — încet, dar sigur, ne facem loc în piața comună din care avem șansa să facem parte și nu numai.
Forbes: Acum, la finalul unui an, ce așteptări aveți de la autoritățile române?
Ciprian Moldoveanu, CEO Nordic: Așteptările noastre nu sunt multe, dar sunt esențiale: predictibilitate fiscală, coerență legislativă, reducerea birocrației și o consultare reală cu mediul privat. Companiile pot performa chiar și în perioade dificile, dar au nevoie de un cadru stabil pentru a lua decizii pe termen lung. Guvernarea într-o coaliție formată din patru partide care acoperă întreg spectrul politic — de la stânga la dreapta, de la conservatorism la reformism — este, în mod evident, foarte dificilă. Vorbim despre filosofii economice fundamental diferite, iar acest lucru se vede în modul în care sunt abordate discuțiile, de la teme complexe până la cele mai simple. Pe de altă parte, această dezbatere poate fi utilă și poate aduce echilibru în politicile publice dacă ar privi tabloul socio-economic în ansamblu, și nu ar fi doar o negociere punctuală pe subiecte aflate mai sus pe agenda fiecărui partid.
Fiind aproape doi ani electorali, toate măsurile adoptate au vizat aproape exclusiv mediul privat. S-a introdus impozitul de 1% pe cifra de afaceri — o măsură care, pentru companiile de distribuție alimentară, înseamnă aproape întregul profit într-o industrie unde marjele sunt de 1–3%. A fost discutată și supraimpozitarea alimentelor de bază, impozitul pe dividende s-a dublat de la 5% la 10%, iar alte modificări au fost aplicate fără o analiză de impact coerentă.
Aceste măsuri au fost luate „la grămadă”, fără a ține cont că industria alimentară este vitală pentru funcționarea întregii societăți și că, poate, aici lucrurile ar fi trebuit privite diferit. Noi — ca și majoritatea distribuitorilor din industrie — suntem companii mari, dar 100% românești. Nu avem cum să exportăm profitul, astfel că necesitatea aplicării uniforme a acestui 1% ridică întrebări serioase atât despre scopul real al măsurii, cât și despre capacitatea decidenților politici de a înțelege realitatea mediului de afaceri și impactul economic al acestor decizii. Cred că este nevoie de o privire macro, integrată: măsurile care reduc consumul — așa-numitele politici de austeritate — trebuie echilibrate cu măsuri care stimulează investițiile, productivitatea și dezvoltarea economică. Numai așa mediul privat poate funcționa stabil și sustenabil, să asigure locurile de muncă bine remunerate și să aducă bani la buget prin taxele plătite.
Forbes: Care sunt principalele trei puncte ale strategiei dvs. de business pentru anul viitor?
Ciprian Moldoveanu, CEO Nordic: Dacă vorbim despre strategia noastră pentru anul viitor, discutăm mai degrabă despre tactici derivate din strategia noastră pe termen lung, adaptate contextului actual, nu despre o strategie nouă în sine. Ca mod de lucru, pragmatismul va rămâne cuvântul-cheie. Continuăm cu un model orientat spre claritate, eficiență și prioritizare, în care ne concentrăm pe ceea ce aduce valoare și eliminăm tot ce generează complexitate inutilă. Din punct de vedere operațional, investim în procese, tehnologie și date — de la managementul stocurilor la planificarea operațională și interacțiunea cu clienții — cu obiectivul clar de a crește viteza de reacție și de a reduce costurile. Vom automatiza din ce în ce mai mult și vom accelera adoptarea platformei noastre de vânzări NordicAPP. În ceea ce privește portofoliul, vom intensifica dezvoltarea brandurilor de top pe care le avem deja și vom consolida profitabilitatea. Extindem gama doar acolo unde există valoare reală, potențial și rezultate validate. Brandurile proprii, alături de parteneriatele strategice, rămân un pilon important al dezvoltării în 2026..
Forbes: Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru industria/domeniul în care activați în anul 2026?
Ciprian Moldoveanu, CEO Nordic: La nivel mondial, cea mai mare provocare va rămâne volatilitatea, alimentată de tensiunile geopolitice, conflictele regionale, presiunea pe resurse și schimbările climatice. Aceste elemente afectează direct costurile materiilor prime, funcționarea lanțurilor de aprovizionare și stabilitatea economică globală. În paralel, digitalizarea accelerată și adoptarea tehnologiilor de tip AI vor crea atât oportunități, cât și riscuri pentru companiile care nu se adaptează suficient de rapid. Pentru industria alimentară și distribuția în retail, provocările sunt similare, dar mai vizibile la nivel operațional: fluctuațiile de preț la produse esențiale, presiunea pe marje, deficitul de forță de muncă și nevoia permanentă de eficientizare. În plus, potențialul exit al unuia dintre cei mai mari retaileri reprezintă un factor disruptiv important, chiar și doar ca scenariu.
În zona de foodservice, 2026 va fi un an de filtrare naturală a pieței. Pe fondul consumului restrâns, vor rămâne doar jucătorii solizi și cei care se adaptează rapid la realitate. În industria alimentară în ansamblul său, consumatorii devin tot mai sensibili la preț și, în același timp, mai atenți la calitate — ceea ce pune presiune directă pe întreg lanțul de furnizori și distribuitori, atât în retail, cât și în HoReCa.
În 2026, diferența o va face viteza de adaptare, nu dimensiunea companiilor. Cei care vor reuși să gestioneze costurile, să adopte tehnologia potrivită, să își optimizeze lanțurile logistice și să rămână disciplinați în execuție vor trece peste această perioadă cu un avantaj real.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.