Duminica trecută liderii câtorva dintre cele mai bogate democrații ale lumii s-au întâlnit în Alpii Bavarezi, unde are loc cel de-al 48-lea summit al țărilor G7, din 28 în 28 iunie. Summitul a început duminică și în agenda primei zile au fost câteva întâlniri bilaterale, înainte ca toți liderii blocului să aibă întâlnirea oficială, care a avut lor ieri. Printre subiectele discutate au fost situația Rusia-Ucraina, prețurile în continuă creștere la alimente și energie, Covid-19, economia mondială și criza mediului.
În timp ce Grupul Celor Șapte, sau G7 – cum este numit oficial – pretinde un rol global, experții pun întrebări cu privire la relevanța blocului în contextul dinamicii actuale a economiei globale.
În 2018, Jim O’Neill și Alessio Terzi au scris că G7, “în formula actuală, nu mai are nici un motiv să existe și ar trebui înlocuit cu un alt grup format din țări mai reprezentative.” Aceștia au propus formarea unui nou grup G7, care să înlocuiască Germania, Franța și Italia cu un reprezentant din zona Euro, să înlocuiască Canada cu Brazilia și, cel mai important, să adauge China și India, astfel încât noul grup să devină reprezentativ pentru întreaga lume – atât în termeni de populație, cât și economici – și fără a crește numărul membrilor grupului.
Așa cum arată graficul alăturat, pregătit de Statista, țările care formează în prezent G7 reprezintă 43% din economia globală, în scădere cu aproape 70% de acum aproape trei decade. Blocul este și mai puțin reprezentativ chiar atunci când este vorba de numărul populației, pentru că țările membre au mai puțin de 10% din populația globului, potrivit ultimelor statistici UN Population Fund (UNFPA).
