Interesul pentru construcțiile eficiente energetic în România este în creștere, însă tranziția de la etichete „verzi” la performanță reală rămâne încă o provocare.
Doi dintre cei mai activi promotori ai standardelor nZEB (nearly Zero Energy Building) și ai sustenabilității în construcții, Marius Șoflete și Daniel Tudor, conturează o imagine realistă a acestei tranziții: între neînțelegerile pieței, rezistența la schimbare și pașii concreți spre o construcție de calitate.
Pentru Marius Șoflete, inginer constructor și proiectant de Case Pasive, unul dintre cele mai răspândite mituri este că o casă eficientă energetic este, prin definiție, scumpă și complicată.
„Eficiența vine din proiectare bună, nu din soluții extravagante. O casă eficientă e ca o haină de iarnă bine croită: dacă e făcută corect, nu ai nevoie de sobă în buzunar”, explică el pentru Forbes România. De asemenea, avertizează că reducerea consumului nu se rezumă la montarea panourilor fotovoltaice – „panourile sunt ultima piesă din puzzle. Degeaba îți produc energie, dacă casa o pierde instant.”
În ceea ce privește capacitatea sectorului de construcții din România de a livra clădiri nZEB, Șoflete afirmă că există deja exemple solide pe piață, inclusiv proiecte certificate la nivel european. Totuși, atrage atenția asupra unei carențe critice: lipsa formării profesionale continue. „Problema nu e lipsa de materiale sau tehnologie – acestea există. E lipsa unei culturi a calității. Fără investiții în educarea proiectanților, meșterilor și beneficiarilor, riscăm să construim ‘nZEB’ doar pe hârtie, fără performanță în teren.”
Pe partea de cerere, interesul cumpărătorilor este în creștere, dar încă dominat de confuzii. Mulți clienți sunt atrași de imaginea unei „case verzi”, fără să înțeleagă implicațiile reale legate de confort, sănătate și întreținere. „Când le arăți oamenilor diferențele între o clădire ‘verde’ și una cu adevărat performantă, alegerea devine evidentă”, spune Șoflete, care a creat peste 650 de materiale educaționale și a co-organizat nZEB Expo – cel mai important eveniment de profil din România.
Daniel Tudor, co-fondator The Concept Real Estate Advisers și consultant în imobiliare sustenabile, confirmă că eficiența energetică a devenit un criteriu de decizie pentru tot mai mulți cumpărători. „Dacă în urmă cu cinci ani întrebările despre izolație sau ventilație erau rare, astăzi aproape 1 din 4 clienți abordează direct aceste subiecte. Nu mai vorbim doar despre metri pătrați și preț, ci despre costuri de întreținere, calitatea aerului și predictibilitatea cheltuielilor lunare.”
Totuși, Tudor avertizează că pe piață coexistă două realități: dezvoltatori care investesc serios în sustenabilitate și cei care o folosesc strict ca instrument de marketing. „Diferența nu este mereu ușor de observat de clientul final, ceea ce face cu atât mai important rolul consultanței specializate și al educației. Doar când cererea devine informată, adaptarea dezvoltatorilor devine autentică.”
Pentru ca o tranzacție imobiliară să fie etică, mai ales în cazul clădirilor eficiente energetic, Tudor crede că este nevoie de transparență deplină: performanțe reale, date accesibile despre materiale și consumuri, evitarea promisiunilor nerealiste și asistență post-livrare. „Etica nu se rezumă la preț sau contract, ci include modul în care este comunicată valoarea pe termen lung a unei locuințe.”
Barierele în promovarea locuințelor sustenabile sunt multiple, dar amândoi specialiștii identifică drept cauză principală lipsa de educație – nu doar a cumpărătorilor, ci și a autorităților sau profesioniștilor din industrie. Daniel Tudor observă că „prea des, deciziile sunt influențate de mituri precum «blocurile vechi sunt mai solide» – o percepție care ignoră complet riscurile reale, eficiența energetică și costurile de întreținere.” În plus, chiar dacă legislația privind clădirile nZEB există, aplicarea ei rămâne inegală și lipsită de un control de calitate riguros.
Cu toate acestea, România nu duce lipsă de modele pozitive. De la EvoHouse – prima casă pasivă certificată din țară, la proiecte educaționale pentru reabilitarea școlilor publice sau clădiri de birouri eficiente din punct de vedere energetic, există deja exemple replicabile. Marius Șoflete atrage însă atenția că pentru ca aceste exemple să devină regulă, nu excepție, este nevoie de mai multă transparență, formare profesională continuă și curaj în deciziile publice.
În România, piața caselor eficiente energetic evoluează lent. Dacă până acum doar 32 de locuințe au fost efectiv certificate ca Passive House de institutul de la Darmstadt, Marius Șoflete subliniază că în prezent există aproape 240 de case pasive finalizate, în curs de proiectare sau execuție. În 2025 se estimează atingerea pragului de 500 de case pasive, iar în următorii trei ani – circa 1.500.
Legal, toate casele construite după 2021 trebuie să fie nZEB; practic, controlul calității pe șantier și monitorizarea ulterioară sunt limitate.
Dacă ar fi respectate toate cerințele nZEB, numărul locuințelor eficiente energetic ar fi deja de ordinul zecilor de mii, dat fiind că, doar în 2024 s-au finalizat peste 60.000 de locuințe. Deocamdată, însă, diferența dintre „case eficiente pe hârtie” și „case eficiente măsurate” rămâne mare.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.