În ultimii ani, căminele studențești, deseori asociate cu viața boemă și traiul la comun, cu condiții mai cazone, dar care dau naștere unor prietenii de-o viață, încep să iasă din zona de nișă, intrând în liga mare a investițiilor imobiliare. În România, numărul total al studenților înmatriculați la toate formele de studiu (licență, master, doctorat și programe postuniversitare) este de aproximativ 540.000, însă capacitatea de cazare în căminele universităților de stat se ridică la doar 108.000 de locuri, după cum arată datele Ministerului Educației și Cercetării, la solicitarea Forbes România.
La o primă vedere, raportul între cerere și ofertă nu este unul slab, chiar dacă România se află într-o zonă inferioară a clasamentului regional și european, mai aproape de Bulgaria sau Slovacia decât de statele vestice. Dar diferența nu este doar numerică, ci și calitativă: multe cămine existente necesită modernizare, din cauza condițiilor precare, supraaglomerării sau lipsei dotărilor moderne.
Pentru a reduce decalajul dintre cerere și ofertă, Ministerul Educației și Cercetării are în derulare mai multe programe de investiții. Prin PNRR sunt finanțate 11 cămine noi, care vor adăuga 2.123 de locuri de cazare, și 21 de proiecte de modernizare, însumând 13.090 de locuri. În paralel, prin Programul de Investiții al Ministerului sunt prevăzute încă cinci cămine noi, cu o capacitate totală de 1.428 de locuri.
Un alt canal de finanțare îl reprezintă Compania Națională de Investiții (CNI), care derulează din 2017 un program special pentru construirea de cămine studențești. Din cele 30 de proiecte propuse (10.244 de locuri, în 13 centre universitare), șase au fost finalizate, 10 se află în execuție, iar restul se găsesc în faze preliminare, informează Ministerul Educației și Cercetării.
Care este situația în Europa?
Raportul privind situația căminelor studențești private din Europa, realizat de compania de consultanță Bonard pentru 2025, confirmă o transformare notabilă: segmentul locuințelor studențești este astăzi perceput ca o clasă de active matură, cu randamente stabile, lichiditate ridicată și o atractivitate comparabilă cu a pieței de birouri sau a retailului.
De unde acest succes? Mai întâi, cererea solidă și predictibilă, alimentată de creșterea mobilității academice. Numărul studenților internaționali în Europa a crescut cu aproape 50% între 2016 și 2024, iar țări precum Olanda (+89%), Portugalia (+82%), Spania (+76%) sau Italia (+66%) au înregistrat salturi spectaculoase.
În paralel, mobilitatea internă s-a consolidat: în Franța și Marea Britanie, peste 70% dintre studenți aleg să studieze în alt oraș decât cel natal, ceea ce garantează o presiune constantă pe infrastructura de cazare.
Al doilea factor ține de performanța operațională. Căminele dedicate (PBSA – Purpose Built Student Accommodation) au atins un grad de ocupare de 95-100% încă din 2022 și au menținut aceste niveluri în anii următori. În același timp, chiriile au crescut cu 6,2% în 2023 și 7,4% în 2024, depășind rata inflației și consolidând profilul de venit stabil, spre deosebire de segmente precum hotelurile sau BTR (Build-to-Rent), unde volatilitatea e mai mare.
În fine, interesul investitorilor instituționali a redefinit piața, iar în Europa au avut loc câteva tranzacții de miliarde de euro, care au schimbat harta proprietății. Printre acestea se numără achiziția Student Roost de către GIC și Greystar (3,9 miliarde de euro), preluarea Basecamp de Xior (939 de milioane de euro), consolidarea Milestone & BaseStack de Macquarie (12.000 de paturi) sau intrarea CPP Investments în 2025, cu 1,2 miliarde de euro pentru Livensa Living (9.000 de paturi în Spania și Portugalia).
Europa Centrală și de Est: cerere accelerată, oferte insuficiente
Dacă în piețele mature din vestul Europei vorbim deja de portofolii consolidate și tranzacții de miliarde, în Europa Centrală și de Est (ECE) discuția este încă despre decalaje și oportunități.
Raportul Bonard pentru 2024 arată clar că regiunea rămâne sub presiune: cererea este în creștere, dar oferta nu ține pasul. După anii de incertitudine generată de pandemie și de turbulențele economice, piața și-a revenit rapid, cu o rată medie de ocupare de 97% – comparabilă cu nivelurile din Vest. Totuși, stocul de unități PBSA (Purpose-Built Student Accommodation) rămâne redus în raport cu cererea.
În ceea ce privește situația din România, ceea ce contează nu este doar stocul absolut, ci și raportul cerere-ofertă. În majoritatea orașelor universitare românești, căminele existente nu acoperă nici jumătate din solicitări. Chiriile private, aflate pe o tendință ascendentă – mai ales în București, Cluj-Napoca, Iași sau Timișoara –, accentuează presiunea. Spre comparație, în Polonia, marii operatori internaționali de PBSA au intrat deja agresiv pe piață, în timp ce România abia începe să atragă atenția.
Totuși, trendul este în favoarea piețelor emergente. Investitori precum SHED Co-living au înregistrat o creștere de 482% a numărului de paturi aflate în dezvoltare în ECE între 2023 și 2024 – cel mai mare avans procentual din toată Europa. Această dinamică arată că regiunea este percepută ca teren fertil pentru expansiune, mai ales în condițiile în care destinații tradiționale pentru studenții internaționali, precum Canada sau Australia, aplică politici restrictive privind imigrarea.
Astfel, Europa Centrală și de Est devine o alternativă competitivă: universități cu oferte educaționale atractive, costuri mai accesibile pentru studenți și un potențial de randament ridicat pentru investitori. România se află într-un punct critic: chiar dacă dispune de unul dintre cele mai mari stocuri din regiune, calitatea și modernizarea infrastructurii rămân provocări majore.
Deficit structural și șantiere deschise în marile centre universitare
În România, decalajul dintre cererea uriașă de spații de cazare studențești și oferta limitată este evident în fiecare oraș universitar. Compania Națională de Investiții (CNI) derulează în prezent un program ambițios de 30 de cămine în 15 centre universitare. Șase obiective au fost deja finalizate (Alba Iulia, Arad, Bacău, Ploiești, Galați și Tg. Mureș), alte 12 se află în construcție, iar 14 sunt în diferite faze de promovare.
Potrivit datelor furnizate de CNI, șase obiective au fost deja recepționate în ultimii trei ani, însumând peste 1.100 de locuri noi de cazare. Este vorba de căminele studențești de la:
– Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (246 de locuri), recepționat în 2022;
– Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad (110 locuri), recepționat în 2022;
– Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău (192 de locuri), recepționat în 2023;
– Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești (262 de locuri), recepționat în 2023;
– Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (200 de locuri), recepționat în 2024;
– Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș (182 de locuri), recepționat în 2025.
În paralel, alte 12 cămine sunt în construcție, în diverse stadii de execuție, având o valoare totală de peste 900 de milioane de lei.
Bucureștiul concentrează peste 100.000 de studenți numai la facultățile de stat, iar infrastructura de cazare este insuficientă. Două proiecte majore sunt în derulare: căminul de 700 de locuri al Universității Politehnica, construit de Construcții Erbașu, și căminul Universității din București (476 de locuri), realizat de o asociere de firme locale. Se adaugă modernizarea unei clădiri a UMF „Carol Davila”.
Clujul, cu peste 80.000 de studenți, este unul dintre cele mai căutate centre universitare, dar oferta de cămine rămâne rigidă. Proiecte pentru Universitatea Tehnică (163 de locuri) și pentru Universitatea „Babeș-Bolyai” sunt în pregătire, însă ritmul nu ține pasul cu atractivitatea orașului. Chiriile private au ajuns la niveluri similare cu marile capitale europene, ceea ce face ca lipsa locurilor în cămine să fie resimțită acut.
Iașiul găzduiește trei universități majore și zeci de mii de studenți. Proiecte pentru Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” (238 de locuri) și Universitatea Națională de Arte „George Enescu” (216 locuri) sunt în așteptare pentru stabilirea indicatorilor tehnico-economici, în timp ce proiectarea unui nou cămin al Universității „Alexandru Ioan Cuza”, amplasat în strada Titu Maiorescu, cu 198 de locuri de cazare, a fost atribuit firmelor DAS SRL și OOPY Arhitectura. În prezent însă, capacitatea de cazare este depășită de cerere.
Timișoara este studiu de caz interesant: Universitatea de Vest (UVT) are 16.000 de studenți și doar 3.000 de locuri de cazare, în condițiile în care cererea anuală ajunge la 6.000-8.000. Noua investiție – căminul premium de 600 de locuri inaugurat în toamna 2025 – acoperă parțial nevoia. În paralel, Concelex construiește un cămin de 902 locuri, care ar urma să devină cea mai mare unitate de acest tip din România. Și Universitatea „Ovidius” din Constanța are pe lista CNI un cămin nou, într-un oraș unde cererea de cazare este amplificată de sezonalitatea pieței imobiliare. Este vorba de 167 de noi locuri de cazare, proiect atribuit firmelor Tomis General Contractor și Metroul SA.
Așadar, tabloul este fragmentat și în schimbare. În marile centre universitare, fiecare proiect nou este absorbit imediat. Chiar și în orașe mai mici, precum Oradea (795 de locuri) sau Suceava (826 de locuri), impactul este major. Planurile CNI – completate de inițiativele universităților și de implicarea unor constructori precum Construcții Erbașu și Concelex – marchează începutul unei transformări structurale.
Construcții Erbașu: proiecte de infrastructură educațională de 1,5 miliarde de lei
În ultimii 30 de ani, constructorul a construit, reabilitat și modernizat peste 80 de unități de învățământ – de la școli și grădinițe la universități și campusuri studențești – și are în prezent peste 30 de proiecte active, multe cu impact direct asupra mediului universitar.
„Educația este unul dintre domeniile strategice pentru noi. Fie că vorbim de restaurarea clădirilor istorice, de reabilitări complexe sau de construcții noi, șantierele noastre contribuie la crearea unor spații moderne și sigure pentru viitoarele generații. Investițiile în educație sunt investiții în viitorul României”, transmit reprezentanții companiei pentru Forbes România.
Un exemplu notabil îl reprezintă noul cămin al Universității Politehnica din București, ridicat în campusul Regie. Cu aproape 19.000 de metri pătrați, 350 de camere și 700 de locuri de cazare, este cea mai amplă construcție de acest tip realizată în Capitală în ultimele trei decenii și jumătate.
Căminul a fost gândit după standarde moderne, cu spații de lectură, chicinete și spălătorii la fiecare etaj, 20 de camere adaptate persoanelor cu dizabilități, parcare subterană și panouri solare pentru acoperirea unei părți din consumul energetic. Investiția, în valoare de aproximativ 125 de milioane de lei, urmează să fie finalizată în curând.
Tot la București, Construcții Erbașu lucrează la restaurarea și consolidarea Palatului Universității, cel mai amplu proiect educațional în desfășurare din Capitală. Contractul, evaluat la circa 300 de milioane de lei, se derulează etapizat pentru a permite continuarea activității academice, iar peste 85% din lucrările la primul tronson, cel al Facultății de Istorie, sunt deja finalizate.
În paralel, compania intervine și la Complexul Panduri al Universității din București, cu lucrări de restaurare și modernizare a clădirilor istorice, menite să conserve patrimoniul și să îl aducă la standardele actuale de funcționalitate și siguranță.
La Craiova, Erbașu desfășoară lucrări de restaurare a corpului central al Colegiului Național „Carol I”, clădire-simbol și monument istoric. Proiectul, estimat la 75 de milioane de lei, presupune consolidări structurale, restaurarea elementelor arhitecturale și modernizarea instalațiilor, cu scopul de a readuce ansamblul la standarde contemporane, păstrând identitatea istorică a clădirii.
În Cluj-Napoca, compania are două șantiere majore. Primul este campusul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”, care include o sală de concerte modernă, spații didactice și administrative, precum și un cămin studențesc. Cu o valoare de peste 120 de milioane de lei, lucrările au fost finalizate în această toamnă.
Cel de-al doilea vizează Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, unde se ridică un centru de simulare, training și cercetare pentru dezvoltarea competențelor profesionale, inclusiv un centru de chirurgie experimentală. Contractul este estimat la 145 de milioane de lei, cu o durată de execuție de 40 de luni, ceea ce duce termenul de finalizare spre 2028-2029.
Dincolo de marile proiecte universitare, Erbașu gestionează peste 25 de șantiere pentru școli, grădinițe și alte unități de învățământ preuniversitar, cu o valoare totală de aproximativ 600 de milioane de lei și termene de finalizare cuprinse între unu și doi ani. Astăzi, circa 20% din activitatea companiei are componentă educațională, iar valoarea proiectelor aflate în derulare în acest sector depășește 1,5 miliarde de lei.
Concelex: expansiune în vest și investiții în învățământ dual
Concelex, compania fondată de antreprenorul Daniel Pițurlea, s-a poziționat puternic în ultimii ani în zona proiectelor universitare. Spre deosebire de Erbașu, axat pe restaurări și campusuri mari din București și Cluj, Concelex a intrat agresiv în vestul și centrul țării, cu proiecte noi și de mare impact.
UVT – cel mai mare cămin din România
Cel mai cunoscut proiect este căminul de 902 locuri pentru Universitatea de Vest din Timișoara. Clădirea cu cinci etaje va găzdui 451 de camere și va deveni, la finalizare, cea mai mare unitate de cazare pentru studenți din România. În paralel, UVT va inaugura în toamna 2025 și un cămin premium de 600 de locuri.
În total, compania are în derulare sau finalizate anul acesta 39 de proiecte de infrastructură educațională:
– 21 școli și licee
– 12 grădinițe și creșe
– 4 cămine, dintre care 3 studențești pentru Universitatea de Vest Timișoara
– 2 campusuri universitare, la Focșani și Bacău
Valoarea cumulată a proiectelor în infrastructură educațională este de aproximativ 1,15 miliarde de lei, au arătat reprezentanții Concelex pentru Forbes România. În privința livrărilor, 41% au fost finalizate anul acesta; 23% urmează să fie livrate în ultimul trimestru al anului, iar 28% în 2026 și restul în primul trimestru din 2027.
Prin aceste proiecte, Concelex marchează o extindere strategică în vestul țării, dar și o diversificare spre infrastructura de învățământ dual, unde cererea pentru competențe tehnice și profesionale este în creștere.
Studiu de caz:
Universitatea de Vest din Timișoara, în așteptarea celui mai mare cămin nou din țară
Puține universități ilustrează mai bine presiunea de pe piața locuințelor studențești decât Universitatea de Vest din Timișoara (UVT). Cu peste 16.000 de studenți în anul universitar 2025-2026, dintre care circa 6.000 sunt boboci, instituția se confruntă anual cu un deficit structural de cazare.
Capacitatea actuală este de aproximativ 3.000 de locuri, distribuite în șase cămine din campus și două unități externe. Cererea reală variază însă între 6.000 și 8.000 de solicitări pe an. Cu alte cuvinte, mulți studenți sunt nevoiți să apeleze la piața privată de închirieri, unde chiriile au explodat în ultimii ani.
„Fiecare loc de cazare contează pentru noi, pentru că șapte din 10 studenți vin din afara orașului. Investițiile în campus sunt esențiale pentru a răspunde nevoilor unei comunități academice în creștere”, subliniază reprezentanții UVT pentru Forbes România.
Pentru a reduce decalajul, UVT a derulat două proiecte majore. Primul este căminul premium de 600 de locuri, inaugurat în toamna 2025. Clădirea oferă condiții rareori întâlnite în infrastructura publică: camere cu băi private și aer condiționat, bucătării complet utilate la fiecare etaj, săli de lectură, o sală de fitness și terasă. Taxa lunară este de 700 de lei, la condiții premium, după cum informează conducerea UVT.
Al doilea proiect, realizat de Concelex, este căminul de 902 locuri din strada Renașterii, care va deveni la finalizare cea mai mare unitate de cazare pentru studenți din România. Practic, cele două investiții cresc capacitatea totală cu 1.500 de locuri, ceea ce reprezintă un pas major, chiar dacă insuficient raportat la cerere. UVT se află și în centrul procesului de internaționalizare a învățământului superior românesc. Numărul studenților străini a crescut constant în ultimul deceniu, cu vârfuri de peste 400 de înscrieri full-time anual. Profilul lor este divers: din India, Nigeria, China, Turcia, Maroc sau SUA, dar și din state europene precum Germania, Franța și Grecia.
Programele preferate sunt economia, informatica, psihologia, științele politice, relațiile internaționale și, mai recent, cybersecurity-ul, unde cererea pe piața muncii este în plină expansiune. În plus, universitatea primește anual peste 200 de studenți Erasmus, majoritar din Spania, Italia, Turcia, Franța și Germania.
Rata de absorbție a absolvenților UVT pe piața muncii este ridicată. Economia diversificată a Timișoarei – de la IT și automotive la servicii financiare și culturale – oferă oportunități multiple.
„Înregistrăm o rată de absorbție mare, datorită economiei locale și diversității cererii din piața muncii timișoreană. Cele mai solicitate specializări sunt cele din sferele economiei, informaticii, limbilor străine, managementului sau cybersecurity”, declară Horea Băcanu, responsabil al Departamentului Comunicare din cadrul UVT.
Universitatea Politehnica Timișoara a început noul an universitar cu peste 13.000 de studenți și investiții majore în campusuri
Universitatea Politehnica Timișoara (UPT) a dat startul anului universitar 2025-2026 cu o generație numeroasă: aproximativ 4.300 de studenți noi au fost admiși la programele de licență, masterat și doctorat. În total, universitatea va avea peste 13.000 de studenți, confirmând atractivitatea instituției și diversitatea specializărilor oferite.
Capacitatea de cazare rămâne un punct-forte al universității. UPT pune la dispoziția studenților 4.600 de locuri în cămine, suficiente pentru a acoperi toate cererile depuse în acest an, după cum explică reprezentanții instituției pentru Forbes România.
Taxele de cazare au fost menținute la același nivel în proporție de 90%, pornind de la 220 de lei pe lună. În paralel, universitatea a derulat lucrări de renovare în toate căminele și are în desfășurare reabilitarea completă a patru imobile, lucrări ce vor fi finalizate în 2026. Toate căminele sunt echipate cu panouri fotovoltaice, măsură ce va contribui la reducerea consumului de energie electrică.
Un alt proiect de amploare îl reprezintă noul complex studențesc, aflat într-un stadiu avansat de implementare. Acesta va fi inaugurat începând cu anul universitar 2026-2027 și va oferi condiții moderne de cazare, eficiente energetic, la tarife comparabile cu cele din căminele existente. Beneficiarii principali vor fi studenții UPT de la toate nivelurile de studiu.
Universitatea atrage tot mai mulți studenți internaționali, proveniți în special din Uniunea Europeană, Republica Moldova, dar și din Asia și Africa. Cele mai căutate programe sunt cele de inginerie informatică, comunicații, construcții și arhitectură, însă, odată cu introducerea anului pregătitor de limba română, interesul pentru chimie și mecanică este în creștere.
Pe piața muncii, rata de integrare a absolvenților UPT rămâne una dintre cele mai ridicate din țară: până la 95% dintre aceștia își găsesc un loc de muncă imediat după finalizarea studiilor. Domeniile cele mai solicitate sunt IT și comunicații, ingineria auto, construcțiile și energia, iar universitatea continuă să fie un partener strategic pentru companiile din regiune și din întreaga țară.
Cazarea la cămin și echitatea în accesul la educație
Lipsa de infrastructură universitară are efecte directe asupra echității în accesul la educație. Studenții din medii modeste, dar și cei internaționali atrași de universitățile românești se lovesc de acest obstacol al cazării în condiții decente și la un preț accesibil.
Însă, potrivit raportului Bonard, căminele nu mai pot fi tratate ca simple anexe ale universităților, ci ca infrastructură strategică. În epoca globalizării academice, în care mobilitatea internațională crește cu 2-3% anual, un campus modern și accesibil este la fel de important ca programa academică sau calitatea corpului profesoral.
Pentru investitori și pentru companiile de construcții, tabloul arată complet diferit: deficitul cronic de locuri de cazare reprezintă o oportunitate de piață uriașă. La nivel european, media de acoperire este de doar 24%, departe de pragul de 80% considerat optim. România se aliniază acestei realități, dar, prin dimensiunea stocului său și prin proiectele în derulare, are șansa să devină lider regional.
În perioada 2025-2030, dacă România ar dori să atingă un nivel de acoperire de 50% (fără a visa deocamdată la 80%), ar fi nevoie de cel puțin 40.000 de locuri noi în cămine dedicate. Aceasta înseamnă investiții de ordinul milioanelor de euro, distribuite între stat, universități și capital privat.
Însă aceste cifre par tot mai îndepărtate, în condițiile în care, în luna septembrie, bugetul alocat Ministerului Educației și Cercetării prin PNRR a fost redus cu 718 milioane de euro, până la 2,562 miliarde de euro, în urma procesului de renegociere.
În plus, guvernul a decis denunțarea a 83 de contracte de finanțare, în valoare totală de 1,8 miliarde de lei, care nu au inițiat proceduri de achiziții, și suspendarea altor 16 contracte, însumând 906 milioane de lei, în lipsa ordinelor de începere.