Bucureștiul se află la coada unui clasament european privind tranziția sistemelor de încălzire urbană de la combustibili fosili către soluții sustenabile, potrivit unui raport realizat de Greenpeace Europa Centrală și de Est.
Studiul analizează 15 mari orașe europene și plasează Bucureștiul, alături de Atena și Roma, în partea de jos a clasamentului, pe fondul dependenței de combustibili fosili, al planificării incomplete și al ritmului redus de implementare a proiectelor de tranziție.
La polul opus se află Stockholm, Paris și Viena, orașe care au înregistrat progrese mai importante datorită planurilor pe termen lung, investițiilor în rețele de termoficare și măsurilor de protecție socială. Copenhaga și Amsterdam sunt considerate orașe aflate în progres, în timp ce Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles formează categoria de mijloc, cu rezultate și niveluri de pregătire diferite.
În cazul Bucureștiului, raportul evidențiază existența unei rețele extinse de termoficare și a unor programe de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile, dar și performanțele slabe ale sistemului, pierderile de căldură și dependența ridicată de combustibili fosili. Investițiile pentru reabilitarea și modernizarea rețelei sunt planificate și beneficiază de finanțări, însă tranziția către un sistem de încălzire fără combustibili fosili este considerată încă departe de finalizare.
„Bucureștiul nu are încă un termen clar pentru eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili, iar cele trei proiecte noi de centrale de cogenerare pe gaze fosile cresc riscul unei dependențe pe termen lung de gaz”, a declarat Alin Tănase, coordonator în cadrul Greenpeace România. Potrivit acestuia, soluții precum energia geotermală, pompele de căldură de mare capacitate și recuperarea căldurii reziduale sunt încă utilizate limitat.
Raportul arată că problema nu mai este doar stabilirea unor obiective de decarbonizare, ci și transpunerea acestora în proiecte concrete, bugete și termene de implementare. Greenpeace recomandă stabilirea unor date clare pentru eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili, limitarea noilor investiții în infrastructura pe gaze și prioritizarea renovării locuințelor ineficiente și a gospodăriilor afectate de sărăcia energetică.
Studiul indică și beneficiile economice și sociale ale tranziției. În Paris, Viena și Madrid, proiectele de pompe de căldură, izolație și energie solară au contribuit la reducerea facturilor la energie, în timp ce soluțiile de tip power-to-heat implementate în Berlin și Amsterdam au redus expunerea la fluctuațiile prețurilor la energie. În Varșovia, închiderea centralelor pe gaze a fost asociată cu reducerea emisiilor de oxizi de azot și particule în suspensie.
Greenpeace solicită sprijin financiar și de reglementare din partea Uniunii Europene și a guvernelor naționale pentru accelerarea tranziției către sisteme de încălzire bazate pe surse regenerabile. Organizația indică Fondul pentru Modernizare și Fondul Social pentru Climă drept surse de finanțare care pot susține renovarea locuințelor, eficientizarea energetică și sprijinirea gospodăriilor vulnerabile.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
