Roxana Barbu, Government & Public Affairs Manager, Philips Health Systems
Care sunt, în opinia dvs., oportunitățile de dezvoltare pentru acest sector economic, impulsionate de acest nou context?
Pentru liderii din sistemul medical, procesul a scos la suprafață o serie de obstacole, dar şi oportunități de creştere, iar ce s-a întâmplat în ultimii doi ani a scos la iveală hibele sistemului medical și nevoia de actualizare a protocoalelor. Modernizarea infrastructurii spitalicești și utilizarea tehnologiei sunt cei doi piloni de creștere a calității actului medical. Pentru România, asta înseamnă multe investiții, dar mai presus, înseamnă trecerea la un sistem de sănătate axat pe rezultate, diferit de cel tradițional, în care decontarea serviciilor medicale se face în funcție de numărul de pacienți tratați. Vedem cazuri de bună practică la nivel local, acolo unde managerii de spital și doctorii au fost expuși la beneficiile digitalizării medicale și au simțit de îndată diferențele: de la creșterea accesului populației la servicii medicale de calitate, la îmbunătățirea experienței pacientului, dar și a personalului medical.
Noul context ne-a pus în fața înțelegerii presiunii puse pe secțiile ATI și a provocărilor date de deficitul de specialiști, dar și de un personal medical extenuat. Și astfel, am înțeles încă o dată că telemedicina ne dă posibilitatea de a monitoriza secțiile de terapie intensivă de la distanță, astfel încât un specialist să poată urmări mai mulți pacienți. Digitalizarea nu mai este un concept pe care să ai nevoie să îl explici. De altfel, nici nu mai există reticența în a adopta tehnologia, pentru că până acum ne loveam de discuțiile despre multe alte lucruri care lipseau în sistem și care aveau costuri mult mai mici. În ultimul an, toți actorii sistemului medical au înțeles că digitalizarea îți dă un mai bun control al ceea ce se întâmplă în spital.
Cum arată spitalul viitorului în România și cum va acomoda sistemul medical de la noi aceste schimbări?
Spitalul viitorului sau spitalul digital este o rețea cu capacitate flexibilă, conectată printr-o singură infrastructură digitală: pacienţii bolnavi în stare critică sunt îngrijiți în unităţi ATI (sprijinite de la distanță), iar îngrijirea periodică are loc în centrele de sănătate conectate din comunitate, în timp ce populaţia de pacienţi cu risc moderat este monitorizată de la distanţă şi mai atentă cu sănătatea proprie ca niciodată.
Astfel, în loc să discutam despre un singur punct fizic, fix, spitalul viitorului este o reţea scalabilă şi modulară. Este suficient de flexibil pentru a oferi îngrijiri extrem de complexe unui număr mare de pacienţi noi în locații în continuă schimbare, continuând în același timp să ofere îngrijiri regulate restului populaţiei. Spitalul digital poate ajuta, de asemenea, să se asigure că pacienţii primesc acelaşi nivel de îngrijire şi expertiză, indiferent de unde locuiesc. Soluţiile IT bazate pe cloud captează şi analizează cele mai recente date şi cercetări de la spitale din întreaga lume – mari sau mici – pentru a obţine informaţii despre COVID-19, precum şi despre complexităţile co-morbidităţilor şi eficacitatea protocoalelor.
Cum se raportează noile generații de medici la digitalizarea sistemului medical?
Anul trecut, România a fost între țările care au fost incluse în Raportul „Future Health Index 2020 – Era oportunităților: Susținerea generației viitoare pentru transformarea serviciilor medicale”, care a analizat așteptările tinerilor profesioniști din domeniul sănătății cu privire la utilizarea tehnologiei, satisfacția la locul de muncă și posibilitatea de a contribui la transformarea sistemului de sănătate. Am avut niște rezultate extraordinare acolo, pentru că am văzut exact cum se raportează cadrele medicale sub 40 ani la soluțiile digitale moderne, iar din răspunsurile pe care le-am primit ne-am dat seama încă o dată că următoarea generație de profesioniști din domeniul sănătății va fi vitală pentru transformarea sistemului medical și pentru obținerea unor rezultate mai bune. Majoritatea tinerilor profesioniști români din domeniul sănătății sunt deja nativi digitali și sunt obișnuiți să interacționeze cu multe date în viața lor de zi cu zi. Cu toate acestea, în viața lor profesională, consideră că majoritatea datelor despre pacienți nu sunt ușor de parcurs sau de interpretat. 63% consideră că nu au suficiente date digitale despre pacienți pentru a avea o imagine de ansamblu asupra rezultatelor, în timp ce 35% nu știu cum să folosească datele digitale pentru a informa personalul despre îngrijirea pacientului.
Tinerii medici din România sunt susținători convinși ai potențialului noilor tehnologii și al datelor de a îmbunătăți semnificativ experiența profesională și calitatea îngrijirii oferite pacienților. 88% dintre respondenți sunt de acord că utilizarea tehnologiilor digitale duce la îmbunătățirea rezultatelor actului medical. Ei cred în potențialul telemedicinei și al tehnologiei bazate pe Inteligența Artificială de a crește calitatea și accesibilitatea îngrijirii medicale, de a reduce costurile, de a îmbunătăți experiența pacienților și a crește dezirabilitatea locurilor de muncă din sistemul medical. Nu mai puțin de 79% dintre ei sunt de acord că folosirea tehnologiilor potrivite înseamnă mai mult timp disponibil pentru pacienți, iar 77% recunosc rolul acestor instrumente în reducerea nivelului de stres de la locul de muncă. Cu toate acestea, lipsa interoperabilității rămâne o barieră majoră în adoptarea tehnologiilor medicale în spitale și cabinete medicale. 70% dintre respondenții români sunt de acord că restricțiile de partajare a datelor duc adesea la informații incomplete referitoare la pacienți și 63% consideră că nu au suficiente date digitale referitoare la pacienți pentru a influența rezultatele.
Accelerarea tendinței de digitalizare în urma pandemiei a condus la o reală dezvoltare a acestui segment. Care sunt trendurile pe care le preconizați pe această zonă (n.r. – echipamente și soluții medicale)?
Discutăm încă de la începutul pandemiei despre oportunități de dezvoltare a infrastructurii spitalicești și despre digitalizare ca o necesitate a viitorului, însă trebuie să ținem cont de realitatea economică, ce determină necesitatea unei noi abordări în domeniul asistenței medicale. Aici sunt câteva aspecte pe care țin să le punctez:
– constrângerile la nivel global în ceea ce privește resursele determină trecerea la asistență medicală bazată pe valoare – un sistem care are ca scop creșterea accesului la îngrijire și îmbunătățirea rezultatelor la nivel de pacient la un cost mai mic.
– îmbătrânirea la nivelul populațiilor și creșterea impactului bolilor cronice, cum ar fi bolile de inimă și afecțiunile respiratorii creează premisele transferului către telemedicina și către asistența la domiciliu, pentru eficientizarea procesului medical.
– creșterea nivelului de implicare personală atunci când vine vorba de propria sănătate creează oportunități de a ne concentra mai mult pe prevenție și pe menținerea unui stil de viață sănătos
– nu în ultimul rând, digitalizarea în domeniul sănătății a atins acel punct în care valoarea este data nu de produse independente, ci de soluții care cuprind sisteme, dispozitive inteligente, software și servicii. Sistemele IT devin parte integrantă a actului medical
Aceste tendințe din industrie schimbă fundamental tehnologia în domeniul sănătății, aducând noi provocări pentru fiecare dintre noi, fie că vorbim de furnizorii de servicii medicale, clinicieni, partenerii din sectorul guvernamental, companiile din domeniul asigurări sau pacienți.