Experții cer accelerarea accesului la prevenție și inovație, în condițiile în care pierderile de productivitate se ridică la aproximativ 47 de miliarde de euro.
Bolile cardiometabolice generează o presiune tot mai mare asupra economiei europene, iar costurile asociate depășesc cu mult cheltuielile directe ale sistemelor de sănătate. Potrivit datelor prezentate în cadrul State of Health – The Milan Dialogue, acestea produc anual costuri de peste 282 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene, dintre care aproximativ 47 de miliarde de euro sunt asociate pierderilor de productivitate.
Impactul asupra pieței muncii este semnificativ. Numai în 2021, bolile și dizabilitățile au generat pierderea a 256 de milioane de zile de muncă în Europa, iar decesele premature au dus la pierderea a 1,3 milioane de ani de viață profesională. În acest context, sănătatea cardiometabolică începe să fie privită la Bruxelles și prin prisma competitivității economice. Planul european pentru sănătatea cardiovasculară propune o schimbare de paradigmă, în care sănătatea este tratată ca o investiție în productivitate, participare pe piața muncii și creștere economică pe termen lung.
Participanții la dialogul european au identificat trei priorități comune: prevenția, diagnosticul precoce și accesul la tratament. Problemele sunt similare în majoritatea statelor membre, indiferent de nivelul de dezvoltare al sistemelor medicale. Multe țări întâmpină dificultăți în identificarea timpurie a persoanelor cu risc, în monitorizarea rezultatelor și în asigurarea continuității îngrijirii.
„Prevenirea bolilor cardiometabolice este acum posibilă la scară largă, iar Europa nu își poate permite să rămână pe loc. Avem medicamentele și dovezile necesare, însă finanțarea și sistemele adecvate nu sunt încă puse la punct. În domeniul prevenției, Europa dispune de un avantaj pe care îl valorifică prea puțin: sisteme centralizate, capabile să implementeze rapid și la scară largă intervenții a căror eficiență a fost demonstrată. Este momentul să regândim prioritățile și alocarea resurselor în sănătate. Trei cenți din fiecare euro alocat sănătății pentru prevenție nu sunt suficienți, iar sistemele actuale sunt construite în jurul îngrijirii acute, acordate direct pacientului, nu pentru menținerea sănătății pe termen lung, la nivelul întregii populații.” – Dave Ricks, președinte și CEO, Eli Lilly and Company
Datele privind diabetul evidențiază dimensiunea provocării. În regiunea europeană a Federației Internaționale de Diabet, aproximativ 65,6 milioane de adulți trăiau cu această afecțiune în 2024, iar aproape o treime dintre cazuri, respectiv circa 22 de milioane de persoane, rămâneau nediagnosticate. Experții atrag atenția și asupra întârzierilor în accesul la inovație. Pentru medicamentele autorizate la nivel central în Uniunea Europeană între 2021 și 2024, perioada mediană dintre aprobare și disponibilitatea efectivă pentru pacienți a fost de 532 de zile, cu diferențe semnificative între state, de la 56 la 1.201 zile.
În România, dimensiunea problemei este reflectată de prevalența diabetului și a obezității. În 2024, peste 1,3 milioane de persoane cu vârste între 20 și 79 de ani trăiau cu diabet, reprezentând aproximativ 9% din populația adultă, iar estimările indică faptul că aproape unul din două cazuri rămâne nediagnosticat sau netratat. În paralel, aproximativ 39% dintre adulți se confruntă cu obezitatea, unul dintre principalii factori de risc pentru dezvoltarea diabetului de tip 2 și a bolilor cardiovasculare.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
