Prognoza Băncii Naţionale a României reconfirmă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei în debutul acestui an, sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite indirecte, şi a reluării scăderii acesteia ulterior, dar într-un ritm încetinit comparativ cu 2023 şi cu proiecţia precedentă.
În şedinţa de marţi, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.
De asemenea, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an.
Consiliul de Administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Potrivit BNR, incertitudini şi riscuri semnificative rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, având ca surse dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, dar şi măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE.
Banca Națională a României: „În şedinţa de astăzi (marţi, nota redacției), Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2024, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.
Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei în debutul anului curent – sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite indirecte – şi a reluării scăderii acesteia ulterior, dar într-un ritm încetinit comparativ cu 2023 şi cu proiecţia precedentă.
Astfel, după ce urcă probabil în ianuarie la un nivel vizibil inferior celui previzionat anterior, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare în decembrie 2024 în apropierea valorii prognozate şi să atingă limita de sus a intervalului ţintei la finele anului viitor. Descreşterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, cărora li se alătură influenţele aşteptate să vină din decelerarea creşterii preţurilor importurilor şi din descreşterea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, însă mult mai lentă decât în proiecţia precedentă”, conform Agerpres.