Economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an, faţă de un nivel de 1,3% previzionat în luna iunie, conform celei mai recente analize economice pentru Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale.
De asemenea, atât în 2026 cât şi în 2027 creşterea PIB-ului României ar urma să fie cu 0,6 puncte procentuale mai mică decât se estima în luna iunie, 1,3% respectiv 1,9%, potrivit Agerpres.
Potrivit instituţiei financiare internaţionale, creşterea consumului în România ar urma să încetinească până la aproximativ 1,1% în acest an, de la 5%, în medie, în perioada 2000-2024, deoarece consolidarea fiscală apasă asupra cheltuielilor, iar inflaţia rămâne ridicată. Banca Mondială menţionează că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în perioada ianuarie-iulie a acestui an, comparativ cu aproape 9% în 2024, iar înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului.
De asemenea, Banca Mondială menţionează că România, cu un deficit fiscal care a depăşit 9% din PIB anul trecut, a introdus un pachet de consolidare fiscală care combină măsuri de cheltuieli, cum ar fi îngheţarea salariilor şi pensiilor publice, cu taxe mai mari. Potrivit estimărilor organizaţiei, deficitul fiscal al României ar urma să scadă sub 6% din PIB până în 2026.
La nivelul regiunii Europa şi Asia Centrală (ECA), Banca Mondială estimează că PIB-ul regional va creşte cu 2,4% în termeni reali în acest an, în scădere faţă de 3,7% în 2024, în principal din cauza unui ritm mai lent de expansiune în Federaţia Rusă. Excluzând Rusia, care reprezintă aproximativ 40% din producţia regiunii, creşterea este probabil să rămână aproape neschimbată, la aproximativ 3,3% în acest an şi anul viitor.
Raportul constată că investiţiile în infrastructură, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi mobilizarea capitalului privat vor fi esenţiale pentru stimularea productivităţii.
Ţările din Europa şi Asia Centrală trebuie să înceapă prin a investi în crearea unei baze solide pentru piaţa muncii – constând în infrastructura fizică şi umană. Îmbunătăţirea calităţii educaţiei, în special a învăţământului profesional şi superior, este, de asemenea, necesară. Există încă un potenţial neexploatat în rândul femeilor şi tinerilor care sunt insuficient reprezentaţi pe piaţa muncii, arată raportul.
“Fiecare ţară îşi poate adapta abordarea pentru a utiliza la maximum resursele de care dispune – talentul uman, infrastructura fizică, instituţională şi resursele naturale”, a declarat Ivailo Izvorski, economist-şef pentru Europa şi Asia Centrală la Banca Mondială.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania