România TV s-a menținut pe primul loc în clasamentul televiziunilor de știri în septembrie 2026, deși a pierdut aproape 5.000 de telespectatori pe minut față de august. Antena 3 CNN și Realitatea Plus au înregistrat cele mai mari creșteri, potrivit datelor Kantar Media.

Printre principalele subiecte care au dominat agenda publică în septembrie s-a numărat criza guvernamentală. Parlamentul a respins, la 30 septembrie, guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan.

Un alt subiect major a fost cazul Călin Georgescu. Reținerea sa pentru 24 de ore, la 21 septembrie, într-un dosar de presupusă înșelăciune, urmată de plasarea sub control judiciar și, ulterior, de decizia de arestare preventivă pentru 30 de zile, a generat numeroase reacții politice și dezbateri la televiziunile de știri.

Protestele oierilor din Piața Victoriei, din 15 septembrie, soldate cu confruntări între manifestanți și jandarmi, au reprezentat un alt eveniment de interes.

În septembrie, România TV a avut o medie de 159.860 de telespectatori pe minut (All Day), fiind urmată de Antena 3 CNN, cu 120.320, și Realitatea Plus, cu 71.170.

Antena 3 CNN a înregistrat cea mai mare creștere a audienței față de august, cu 14.720 de telespectatori în plus pe minut. Realitatea Plus a câștigat 12.110, ajungând la 71.170 de telespectatori pe minut.

România TV a pierdut 4.960 de telespectatori pe minut, dar și-a păstrat prima poziție în top. Digi24 s-a clasat pe locul al patrulea, cu 56.340 de telespectatori pe minut, în scădere cu 1.220 față de luna precedentă.

B1 TV a ajuns la 27.730 de telespectatori pe minut, în creștere cu 1.430.

TVR Info a înregistrat 5.660 de telespectatori pe minut (All Day), cu 490 mai mult decât în august, iar Euronews România a urcat la 4.020, cu un plus de 300.

Prima News a încheiat clasamentul celor opt televiziuni, cu 1.120 de telespectatori pe minut, în scădere cu 340.

Cota cumulată de piață a celor opt televiziuni de știri a fost de 17,6% în septembrie, potrivit datelor furnizate de Kantar Media, la nivelul lunii august (17,81%).

Audiențele televiziunilor de știri în luna septembrie 2026, la nivel național

Sursa: Kantar Media – ARMADATA SRL

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Topul televiziunilor de știri cu cele mai mari audiențe la nivel NAȚIONAL – SEPTEMBRIE 2026 appeared first on Forbes Romania.

În septembrie, Pro TV și Antena 1 au recuperat, la nivel urban, pierderile de audiență înregistrate pe parcursul verii. Kanal D și-a menținut ratingul lunar, în timp ce Antena 3 CNN a fost televiziunea de știri cu cel mai mare câștig de audiență în rândul publicului urban, în prima lună de toamnă.

Audiența Pro TV a crescut cu 21.580 de persoane față de august, ajungând la o medie de 238.310 telespectatori pe minut (All Day), în mediul urban, conform măsurătorilor Kantar Media.

Antena 1 a înregistrat cea mai mare creștere a audienței urbane: 58.180 de persoane. Televiziunea a atins un rating mediu de 211.990 de telespectatori pe minut, apropiindu-se de liderul Pro TV.

Kanal D și-a menținut audiența din august, înregistrând o scădere ușoară, de 700 de persoane. Audiența medie a postului a fost de 118.440 de telespectatori pe minut (All Day).

Cele trei mari televiziuni și-au lansat în septembrie grilele de programe pentru noul sezon, cumulând o cotă de piață de 40% din totalul celor 80 de televiziuni monitorizate.

Antena 3 CNN a fost televiziunea de știri cu cea mai mare creștere a audienței în mediul urban, câștigând 11.840 de telespectatori, dar n-a reușit să depășească România TV.

Televiziunea publică TVR 1 a ieșit din top 15, înregistrând o medie de doar 13.480 de telespectatori la nivel urban. Postul a ocupat locul 19, fiind devansat de televiziuni precum DIVA, B1 TV și AMC.

Televiziuni care au câștigat audiență în mediul urban comparativ cu august: Realitatea Plus (4.960 persoane), Antena Stars (7.950), Film Café (1.410) și Prima TV (220).

Televiziuni care au suferit pierderi de audiență față de august: România TV (-2.520 persoane), Digi 24 (-1.140), Happy Channel (-3.620), Pro Cinema (-1.730), DIVA (-4.570) și AXN (-4.340).

Audiențele principalelor televiziuni în luna septembrie 2026, la nivel urban

Sursa: Kantar Media – ARMADATA SRL

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Topul televiziunilor cu cele mai mari audiențe la nivel URBAN – SEPTEMBRIE 2026 appeared first on Forbes Romania.

În prima lună de toamnă, audiențele principalelor televiziuni au crescut, pe fondul lansării grilelor de programe pentru noul sezon. Antena 1 a înregistrat cea mai mare creștere a audienței la nivel național, comparativ cu luna august.

Cele trei mari televiziuni comerciale – Pro TV, Antena 1 și Kanal D – și-au lansat noile grile de programe, iar acest lucru s-a reflectat imediat în măsurătorile de audiență: numărul telespectatorilor a crescut.

Pro TV a mizat pe „Vocea României” (sezonul 14), „Las Fierbinți” (noul sezon), „MasterChef România” (sezonul 11) și „Burlacii: Foc în Paradis”.

Pro TV a câștigat 20.030 de telespectatori față de luna august, ajungând la un rating mediu de 442.800 de persoane pe minut, pe intervalul orar All Day, conform măsurătorilor Kantar Media.

Antena 1 a înregistrat cea mai mare creștere a audienței față de luna precedentă, câștigând 99.210 telespectatori. Acesta este cel mai mare câștig de audiență de pe piața TV. Televiziunea a mizat pe programele-locomotivă „Asia Express – Drumul Mătăsii”, „Insula iubirii” (sezonul 10) și serialul „Destine cu parfum de lavandă” (sezonul final). Audiența medie a postului a ajuns la 349.940 de telespectatori pe minut.

Kanal D a intrat în noul sezon cu programele „Casa iubirii”, „Jocul cuvintelor” și serialul turcesc „Fata de la fereastră”. Audiența postului a crescut cu 4.980 de telespectatori în septembrie, atingând un rating mediu de 256.780 de telespectatori pe minut.

Cele trei televiziuni comerciale au cumulat o cotă de piață de 41,4%, din totalul celor 80 de televiziuni monitorizate de Kantar Media.

Televiziuni care au câștigat audiență comparativ cu luna august: Antena 3 CNN (14.720 persoane), Antena Stars (20.200), Realitatea Plus (12.110), Pro Cinema (1.620) și Prima TV (2.010).

Televiziuni care au pierdut audiență față de luna august: România TV (-4,960 persoane), DigiSport 1 (-2.480), Digi 24 (-1.220), Happy Channel (-10.080), Film Cafe (-190), AMC (-440) și TVR 1 (-2.880).

Audiențele principalelor televiziuni în luna septembrie 2026, la nivel național

Sursa: Kantar Media – ARMADATA SRL

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Topul televiziunilor cu cele mai mari audiențe la nivel NAȚIONAL – SEPTEMBRIE 2026 appeared first on Forbes Romania.

Biroul Român de Audit Trasmedia (BRAT) a oficializat recent rezultatele de trafic (clienți unici și afișări) ale website-urilor măsurate de SATI, pentru luna septembrie 2026.

În septembrie, trei portaluri au depășit pragul de 5 milioane de clienți unici: digi24.ro, libertatea.ro și olx.ro.

Pe locurile următoare se plasează portalurile a două televiziuni: stirileprotv.ro și antena3.ro.

Cele mai vizitate 20 de website-uri în funcție de numărul total de clienți unici care le-au accesat în luna septembrie 2026

Sursa: BRAT, Studiul de Audienta si Trafic Internet (SATI), Septembrie 2026

Afisare (Page Impression) – pagina a unui website afișată la solicitarea unui utilizator (un fișier sau o combinatie de fișiere trimise la un vizitator ca răspuns la cererea acestuia).
Client Unic (Unique User/Unique Client) – un browser, identificat printr-o combinație unică a mai multor variabile precum User Agent (tipul browser-ului și sistemul de operare), Registration ID, Cookies, etc.

Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT) este organizația industriei de media și publicitate care are ca obiectiv stabilirea de metode și standarde comune privind modul de măsurare a indicatorilor de performanță ai produselor media, fiind reperul industriei în tranzacționarea publicității.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Traficul website-urilor – SEPTEMBRIE 2026 appeared first on Forbes Romania.

Omnicom SUA își consolidează parteneriatul cu The Group, holding de marketing-comunicare din România, prin lansarea BBDO România, agenție de comunicare integrată.

Lansarea BBDO România sub umbrela The Group marchează revenirea și reinventarea unui brand legendar în publicitatea globală. BBDO România va fi un hub tehnologic și creativ, cu instrumente robuste și versatile, adaptat ritmului și nevoilor actuale ale brandurilor.

Agenția reunește sub o singură umbrelă expertiza avansată de creație și strategie de brand, comunicare digitală și integrare  AI, tehnologie, data marketing si e-commerce, comunicare specializată și afaceri corporative.

Nancy Reyes, Global President & CEO, BBDO Worldwide: „La BBDO, credem că forța creativității este cu atât mai mare cu cât aceasta intervine încă de la început, pornind de la cele mai importante provocări de business pe care clienții noștri încearcă să le rezolve. Tocmai de aceea, lansarea BBDO România este un moment atât de important pentru noi. Echipa împărtășește această viziune și aduce împreună, încă de la început, creația, strategia, datele și tehnologia pentru a transforma provocările de business în oportunități. Ne bucurăm să le urăm bun venit în comunitatea BBDO.”

Zoltan Szigeti, președinte The Group: „BBDO România aduce un plus de gândire strategică și capabilități excepționale de implementare integrată. Oferim clienților noștri acces imediat la o infrastructură completă: de la analiza profundă de date și soluții de CRM până la elaborarea de strategii și soluții creative complete, execuții de digital avansat, tehnologie de ultimă generație, furnizarea de soluții de comunicare corporativă, marketing și e-commerce. Nu mai vorbim despre departamente care colaborează pentru realizarea unei campanii publicitare, ci despre un singur organism multifuncțional, capabil să livreze excelență la fiecare punct de contact al consumatorului cu brandul și, deopotrivă, rezultate comerciale măsurabile.”

Roxana Memetea, Chief Executive Officer BBDO România: „Ne asumăm acest nou capitol cu responsabilitatea de a ridica standardul pieței locale de comunicare. Este o onoare și o oportunitate să ne alăturăm familiei BBDO și să continuăm parteneriatul cu Omnicom, de data aceasta într-o formulă mult mai amplă. Do Big Things, noua poziționare globală a rețelei, spune, în esență, că avantajul competitiv nu mai vine din viteză, ci din claritate: din capacitatea de a înțelege, înaintea altora, adevărata problemă de business a unui brand. Rolul nostru e să traducem asta pentru piața din România, nu ca pe un slogan importat, ci ca pe un mod de lucru pe care oamenii de aici să-l simtă zilnic, în fiecare brief.”

Din conducerea agenției mai fac parte:

Roxana Niță — Chief Creative Officer, BBDO România,

Roxana Țâmpău — Chief Client & Business Officer, BBDO România,

Luciana Cucoaneș — Chief Strategy & Insights Officer, BBDO România

Simina Dima — Chief Growth & Integration Officer, BBDO România

Iulian Vegheș — Chief AI, Data & Technology Officer, BBDO România

Sorina Mihai — Chief of Corporate Communication, BBDO România

***

BBDO este o comunitate creativă globală, construită pentru a ajuta brandurile să Do Big Things. Prezentă în peste 50 de țări, BBDO lucrează alături de unele dintre cele mai importante branduri din lume pentru a răspunde unor provocări complexe de business prin creativitate care generează creștere.

The Group reunește o echipă de aproximativ 400 de profesioniști, specializați în mai mult de 12 discipline ale comunicării. În portofoliul agenției se găsesc mai mult de 300 de branduri locale și internaționale. Veniturile The Group au evoluat pe durata celor 22 de ani de la fondarea agenției, iar cifra de afaceri pe anul 2025 a depășit 230 de milioane de euro.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Omnicom Advertising și The Group lansează agenția BBDO România appeared first on Forbes Romania.

Începând cu 1 octombrie, Unai Iparragirre se alătură trustului PRO TV și va coordona întreaga echipă de programe, precum și strategia de conținut pentru PRO TV și VOYO.

În această funcție, el va dezvolta strategia grilei prin achiziția și selecția de formate și va consolida portofoliul de conținut al PRO TV și VOYO.

Cu o experiență de peste 25 de ani în televiziune și streaming, Unai Iparragirre a ocupat poziții de conducere în cadrul unor importanți broadcasteri europeni, cu responsabilități în strategia de programare, achiziția și dezvoltarea de conținut.

A fost Head of Programming la Mediaset Spain, unde a gestionat strategia pentru Telecinco și portofoliul de canale, Head of Channels & Streaming la EITB, unde a coordonat cinci canale liniare și serviciile OTT, și Vice President la Discovery Communications EMEA.

Unai Iparragirre: „Sunt foarte încântat să mă alătur PRO TV, liderul pieței media din regiune, și să fac parte din CME, unul dintre cele mai puternice grupuri de media și entertainment din Europa Centrală și de Est. Abia aștept să lucrez alături de Christian și de întreaga echipă și să contribui, prin experiența acumulată la nivel internațional, la continuarea succesului PRO TV, creând conținut care să rămână relevant pentru public, atât la TV, cât și în streaming.”

Christian Anting, CEO PRO TV: „Ne bucurăm să-l avem pe Unai în echipa PRO TV. Experiența sa considerabilă în televiziune și streaming, precum și expertiza acumulată pe piețele europene vor aduce un plus echipei noastre. Sunt convins că perspectiva sa, experiența în dezvoltarea unor strategii de conținut relevante pentru public și înțelegerea unui peisaj media aflat într-o continuă schimbare vor contribui la consolidarea poziției PRO TV și VOYO și la dezvoltarea proiectelor noastre viitoare.”

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Unai Iparragirre este noul director de programe al PRO TV appeared first on Forbes Romania.

Analiza mediaTRUST pentru perioada 1 – 31 august 2026 are la bază peste 40.000 de materiale monitorizate în presa scrisă, televiziune, radio și online. Din acest volum, 16.468 de materiale au fost considerate valide conform criteriilor de analiză.

Site-urile web au fost, în luna august, cele mai citate surse, cumulând 43% din total, în creștere cu 4 puncte procentuale față de luna precedentă. Posturile de televiziune au scăzut cu 4 procente, înregistrând o valoare de 32%, în timp ce presa scrisă (21%) și radiourile (4%)  au înregistrat variații mai reduse.

Clasamentul general – Top 10

Digi 24 deschide clasamentul lunii august cu 1.539 citări. Pe locul secund se află Fanatik, cu 1,273 mențiuni, iar recorder.ro închide podiumul cu 1,009 citări. Topul continuă cu Antena 3 CNN (880), stiripesurse.ro (798), Libertatea (744), Digi Sport (714) și profit.ro (667). Clasamentul este completat de Pro TV (558) și Adevărul (433).

Topul celor mai citate surse este dominat de televiziuni, care ocupă patru dintre primele zece poziții și cumulează 3.691 de citări. Site-urile și presa scrisă sunt reprezentate fiecare de câte trei publicații, cu volume foarte apropiate: 2.474, respectiv 2.450 de citări. Interesant este că, deși televiziunile sunt mai numeroase în Top 10 și au cel mai mare volum cumulat, cele mai citate surse individuale care compun podiumul includ și publicații online și din presa scrisă (Digi24 fiind urmat de Fanatik și recorder.ro).

Față de luna precedentă, cea mai spectaculoasă intrare în Top 10 este a redacției Recorder, direct pe poziția a treia a clasamentului.

Televiziuni – TOP 5

Digi24 este cea mai citată televiziune din România în luna august, cu un număr de 1.539 citări. Cele mai multe preluări au venit în urma declarațiilor lui Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, făcute în două contexte distincte. Unul a vizat intervențiile de pe Brațul Bala și situația Reactorului 2 de la Cernavodă, ministrul explicând măsurile luate pentru creșterea debitului Dunării și menținerea centralei în funcțiune.

Al doilea subiect a făcut referire la scenariul unei rotative guvernamentale. Radu Miruță a explicat, într-un interviu pentru Digi24, de ce USR nu susţine ideea unei rotative la guvernare între stânga şi dreapta, până la alegerile parlamentare viitoare, cu PSD la Palatul Victoria în prima parte a acestei perioade.

Tot pe tema Cernavodă, Digi24 a fost citat și pentru declarațiile lui Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, despre operațiunea de detonare controlată a stâncii de pe Brațul Bala și, ulterior, despre situația energetică generată de oprirea Reactorului 2.

Antena 3 CNN ocupă locul secund în topul televiziunilor, menționată de alte redacții din țară de 880 ori. Postul de televiziune a fost citat în contextul prezenței președintelui Nicușor Dan, alături de familia sa, la slujba de Adormirea Maicii Domnului de la Mănăstirea Dejani. Informațiile au fost însoțite de imagini de amator realizate în incinta lăcașului de cult și publicate de Antena 3 CNN.

Radio – Top 5

RFI România a fost citat în 333 materiale, ceea ce i-a conferit și în luna august poziția de lider în clasamentul posturilor de radio. Cele mai citate declarații au provenit din interviurile acordate RFI România de Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei și prim-ministrul Ilie Bolojan. Cristian Bușoi a vorbit despre situația Centralei de la Cernavodă, în contextul scăderii debitului Dunării și al posibilității opririi temporare a Unității 2, în timp ce Ilie Bolojan a abordat atât situația de la Cernavodă, cât și necesitatea formării cât mai rapide a unui nou Guvern.

Radio România Actualități ocupă poziția a doua în clasament, citat de alte redacții în 118 de materiale jurnalistice. Situația Centralei de la Cernavodă s-a numărat și în cazul RRA printre cele mai citate teme ale lunii august. Subiectul a fost susținut și de declarațiile lui Romeo Urjan, directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă, privind oprirea controlată a reactorului și efectele scăderii nivelului Dunării asupra funcționării centralei.

Online – Top 5

Recorder.ro ocupă primul loc în clasamentul surselor online, cu 1.009 citări. Cea mai mare parte a acestora a fost generată de investigația „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”. Performanța este cu atât mai remarcabilă cu cât investigația a fost publicată în 26 august, spre finalul perioadei analizate, astfel încât citările referitoare la investigație au fost înregistrate în doar cinci zile.

Cu 798 citări în alte redacții, stiripesurse.ro ocupă locul al doilea în clasament. Vârful de vizibilitate din 25 august a fost susținut în special de subiectul privind dosarul în care secretarul general adjunct al Guvernului, Cristina Trăilă, a fost audiată la DNA în dosarul Fănel Bogoș.

Presa scrisă

Presă scrisă – Top 5

Fanatik se situează pe primul loc în luna august cu 1.273 citări. Cele mai preluate declarații i-au aparținut lui Marius Șumudică în contextul negocierilor cu CFR Cluj, după ce antrenorul Antonio Folha a fost demis.

Libertatea ocupă locul secund în topul celor mai citate publicații din presa scrisă cu 744 citări. Cele mai multe menționări au vizat declarațiile lui Radu Burnete, consilier prezidențial pentru politici economice și sociale.

Metodologie

Studiul mediaTRUST al celor mai citate surse media din România oferă informaţii cu privire la numărul citărilor unor redacții media (print, online, radio, TV), fără a include şi agenţiile de presă. Cercetarea a fost realizată în perioada 01 august – 31 august 2026.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Cele mai citate surse media din România – August 2026 appeared first on Forbes Romania.

Teatrul Mic anunță prima premieră oficială a stagiunii: „Oameni, locuri, lucruri” de Duncan Macmillan, în regia lui Radu Apostol, cu scenografia semnată de Gabi Albu. Evenimentul va avea loc duminică, 27 septembrie, la ora 18:30, la Sala Atelier (Strada Constantin Mille nr. 16).

Duncan Macmillan, unul dintre cei mai apreciați dramaturgi britanici contemporani, este autorul piesei Oameni, locuri și lucruri (2015), în care este prezentată povestea unei actrițe dependentă de droguri și alcool, care ajunge să fie marcată de rolurile jucate de-a lungul carierei — Nina, Hedda Gabler, Blanche. Internată într-o clinică de dezintoxicare, ea va trebui să-și confrunte propria relație cu minciuna și cu rolurile pe care le jucăm cu toții pentru a fugi de eșec și de fricile noastre cele mai mari.

Spectacolul a avut premiera mondială în 2016 la National Theatre din Londra.

Radu Apostol, regizor: „Piesa este o pledoarie pentru mirajul scenei de teatru, pentru nevoia conștientizat-asumată de iluzii/ ficțiuni, o pledoarie pentru condiția actorului, care jonglează cu realitățile vieții de zi cu zi și le transformă în reprezentări scenice, în hrană pentru sufletele avide după povești.”

Distribuția:

Nina / Emma / Sarah / Lucy — Ana Bianca Popescu · Doctora / Terapeuta / Mama — Mihaela Rădescu · Mark / Regizor tehnic / Clubber — Cezar Grumăzescu · Foster / Clubber — Viorel Cojanu · Treplev / Paulie — Rareș Florin Stoica · Tatăl — Radu Zetu · Meredith — Liliana Pană · Shaun / Stanley / Clubber — Andrei Brădean · Jodi / Asistentă 1 / Ambulanțier — Irina Rădulescu · Laura / Asistenta 2 / Stella / Clubber — Ana Dumitrașcu · T / Ambulanțier — Adrian Gîrcu · Fetița — Ava Sofia Zetu.

Echipa tehnică:

Traducerea și adaptarea: Radu Apostol, Tania Drăghici· Regia: Radu Apostol · Scenografia: Gabi Albu · Mișcarea scenică: Florin Fieroiu · Muzica originală: Sebastian Androne-Nakanishi · Lighting design: Ștefan Dumitra · Asistentă lighting design: Ilinca Gavriliță · Video design: Milena Muranyi · Asistent regie: Tania Drăghici · Producător delegat: Arti Trandafir

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Teatrul Mic deschide stagiunea 2026-2027 cu premiera „Oameni, locuri, lucruri” de Duncan Macmillan appeared first on Forbes Romania.

Industria editorială traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Vânzările au scăzut, costurile s-au majorat, obiceiurile de consum s-au schimbat, iar majorarea TVA a accentuat presiunea asupra editorilor și librarilor.

Inflația, devalorizarea leului și majorarea TVA la cărți au redus marjele editorilor. Divertismentul online și rețelele sociale concurează tot mai puternic lectura. Cartea riscă să devină un produs de lux, iar lipsa unor politici publice de sprijin amplifică dificultățile industriei.

Un moment important în 2025 l-a reprezentat majorarea TVA la cărți de la 5% la 11%, aplicată de la 1 august 2025, în cadrul pachetului de măsuri fiscale adoptat de guvernul Bolojan. Măsura a reprezentat o lovitură dură pentru editori și librari, într-o perioadă în care consumul era deja în declin.

Pe fondul scumpirilor, stocurile de carte s-au acumulat în depozitele editurilor, lichiditățile s-au redus, iar circulația banilor în industrie a încetinit considerabil.

Datele financiare confirmă această evoluție. Potrivit calculelor realizate pe baza bilanțurilor depuse la Ministerul Finanțelor, cifra de afaceri cumulată a celor mai importante 101 edituri din România a ajuns în 2025 la 186,2 milioane de euro, calculată la cursul mediu BNR de 5,04 lei/euro. Creșterea față de 2024 a fost de numai 1,5%, un avans modest, influențat în mare parte de majorarea prețurilor, nu de volume mai mari de vânzări.

În realitate, editorii au vândut mai puține exemplare, dar la prețuri mai ridicate, către un număr tot mai restrâns de cumpărători. La aceste dificultăți se adaugă scumpirea hârtiei, a transportului și a distribuției, care afectează întregul lanț editorial, de la producție până la vânzare.

Dezbaterea inițiată de Forbes România în acest an s-a concentrat asupra crizei și a soluțiilor pentru revitalizarea industriei. Criza este generalizată, iar efectele sale sunt dramatice pentru cultura scrisă și pentru societatea românească. Soluțiile de relansare depind de autorități și de mediul politic. Din nefericire, acestea au alte priorități.

Reziliența editorilor și a librarilor nu reprezintă o soluție pe termen mediu. Cartea rezistă, dar se retrage încet într-o zonă marginală.

Un alt subiect important pentru comunitatea editorilor este Târgul de Carte de la Frankfurt din 2028, la care România va fi Țară Invitată de Onoare. Evenimentul reprezintă o oportunitate uriașă pentru promovarea culturii și a industriei editoriale românești.

Cum va arăta piața editorială în 2028 rămâne însă o întrebare la care este greu de răspuns.

Forbes România a adresat editorilor, librarilor și agenților literari câteva întrebări pentru a obține răspunsuri care au developat o fotografie a pieței editoriale.

Ana Lotts-Nicolau (Nemira): „Piața de carte din România este într-o perpetuă stare de fragilitate cronică”

Barna Nemethi (Curtea Veche Publishing): „Piața de carte din România nu traversează o criză; acesta este climatul în care funcționăm”

Costel Postolache (Integral): „Investiția în educație este cea mai profitabilă investiție pe care o poate face un stat”

Gheorghe Erizanu (Cartier): „Piața de carte din România a intrat în dezastru când TVA-ul la carte a crescut de la 5% la 11%”

Silviu Lupescu (Polirom): „Conturăm planurile editurii la un nivel decent, mai restrâns și mai selectiv, pentru a ne menține pe linia de plutire”

Florentina Ion (Didactica Publishing House): „Prioritatea noastră rămâne copilul care învață continuu și profesorul care inspiră”

Norbert Schmoll (Booklet): „Întreaga societate trebuie reorientată spre valori reale, bazate pe o educație temeinică”

Diana Mocanu (Gama): „O carte este una dintre cele mai ieftine și mai puternice investiții pe care o țară le poate face în propriii copii”

Andrei Niculescu (Niculescu): „Criza profundă provine din scăderea constantă a numărului de cititori, a librăriilor și a interesului pentru lectură”

Luiza Penescu (Corint): „Politicile guvernamentale nu încurajează așa cum ar trebui nici educația, nici lectura de plăcere”

Hadrian Mateescu (Cuantic): „Lectura se formează în familie și în școală. Acolo, din păcate, cartea pierde teren”

Bianca Mereuță (Signatura): „Nu poți construi o piață de carte într-o țară care nu reușește să formeze cititori”

Alexandru Călin (Cartea Copiilor): „Cartea trebuie să fie accesibilă fizic, pe un raft al unui comerciant, în toate colțurile țării”

Silvia Colfescu (Vremea Press): „Piața editorială se află într-o criză pe care o consider fără precedent”

Dan și Marin Vidrașcu (Litera): „Viitorul industriei editoriale va aparține companiilor care reușesc să combine excelența editorială cu tehnologia”

Ioana Pârvulescu domină topul Humanitas

Gigi Alecu (Librarul): „Am credința că se va citi pe hârtie și peste 50 de ani”

Laura Țeposu (Libris.ro): „Cartea nu ar trebui tratată fiscal ca un simplu bun de consum, ci ca o investiție în educație”

Adrian Păun (Cărturești): „Susținerea autorilor români este vitală: ei sunt cei care țin limba română vie și creativă”

Răzvan Acsente (eMAG): „Vedem un cumpărător digitalizat, care își dorește acces rapid la o ofertă cât mai variată”

Cezar Burlacu (Carrefour): „Cartea este unul dintre domeniile în care preferințele clienților rămân constante de-a lungul timpului”

Cosmin Iovan (Librărie.net): „Piața de carte este, în esență, un rezultat al investiției în educație”

Marieta Seba (Compania de Librării București): „Probabil că piața se va restrânge în continuare, se vor închide librării și vor dispărea edituri”

Simona Kessler, agent literar: „Preferințele cititorilor români reflectă și vremurile în care trăim și temerile pe care le resimt”

Livia Stoia, agent literar: „Vedem un cumpărător tot mai atent la preț, orientat spre reduceri și oferte promoționale”

Marilena Iovu, agent literar: „Editurile devin tot mai prudente și mizează în special pe titluri cu succes comercial previzibil”

Silviu Săndulescu, agent literar: „România poate să ofere multă calitate editorială”

Legislație, lamentație,… educație, malformație*

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Dosar Forbes România: Criza rescrie piața cărții appeared first on Forbes Romania.

Silviu Săndulescu, fondator și director al Rights Expert Literary Agency, consideră că statutul României de Țară Invitată de Onoare la Frankfurter Buchmesse 2028 reprezintă o șansă istorică pentru afirmarea pieței editoriale românești.

Silviu Săndulescu, fondator și director Rights Expert 

Forbes România: Piața editorială din România se află în prezent în criză? Dacă răspunsul este afirmativ, care sunt cauzele și efectele acesteia?

Silviu Săndulescu:Da, deși pare că, de fapt, ne aflăm într-o criză continuă de ceva vreme. Despre cauze putem vorbi la nesfârșit, de la criza economică până la cea din educație, cu șirul nesfârșit de miniștri schimbați din 1990 și până în prezent.

Efectele ar trebui să ne dea fiori, pentru că, pe termen lung, înseamnă generații insuficient pregătite să facă față unei lumi în continuă schimbare. Și, poate cel mai riscant, oameni care sunt expuși mult mai ușor manipulărilor de tot felul.

Forbes România: Care credeți că ar fi primele trei măsuri pe care autoritățile (Ministerul Culturii, Ministerul Finanțelor, primăriile etc.) ar trebui să le pună în practică pentru protejarea și revitalizarea industriei de carte din România?

Silviu Săndulescu: Cred că ar trebui să vorbim mai degrabă de seturi de măsuri în zone diferite: fiscalitate, subvenții/ granturi și promovare.

Măsurile fiscale ar trebui să reducă taxarea pentru toți jucătorii din industria de carte (persoane fizice sau juridice): edituri, distribuitori, autori, traducători, ilustratori etc.

Aceste măsuri fiscale pot fi: reducerea TVA, reducerea taxării pe forța de muncă, facilități pentru angajarea tinerilor și multe altele.

Un alt set de măsuri poate fi alocarea de fonduri (subvenții sau granturi) care să stimuleze direct și indirect programele editoriale. Aici s-ar putea regăsi:

•⁠  ⁠subvenționarea bibliotecilor pentru a achiziționa constant și consistent titluri noi;

•⁠  ⁠(re)introducerea unor tichete de carte, lunare/ trimestriale, dar care să fie cu sume consistente și care să fie acordate după criterii transparente, astfel încât banii chiar să ajungă la librari și la editori;

•⁠  ⁠granturi pentru scriitorii români dar și pentru editurile care îi publică, prin care să stimulăm literatura română.

Măsuri de promovare a lecturii.

Deși autoritățile nu au, poate, în mod direct atribuții în acest domeniu, ele pot susține campanii de promovare a lecturii, pot oferi facilități mass-media pentru a avea emisiuni/ rubrici/ podcasturi etc. sau chiar obligații de genul anunțurilor impuse de CNA în pauzele publicitare – anunțuri de promovare a lecturii (cum este acum: „Și unei cărți îi poți da like, share și follow”).

O altă idee ar fi susținerea financiară și logistică a unor caravane literare cu autori si editori romani desfășurată atât în mediul urban, cât si în rural.

Forbes România: Care este profilul actual al cumpărătorului de carte din România?

Silviu Săndulescu: Nu există un singur tip de cumpărător de carte și de aceea portretul este de fapt multiplu.

Dacă încercăm o analiza sociologică sau de marketing (dar care din păcate nu este susținută de date oficiale) probabil că în general putem vorbi de persoane educate, cu studii medii și superioare, din urbanul mare si mediu, cu venituri medii și mari; în general persoane adulte, cu o ușoară pondere superioară a cititoarelor.

Altfel, putem indica diferite portrete: șoarecele de bibliotecă – cititorul pasionat, mai ales de beletristică; cititorul specializat – cel care este nevoit de meserie să se informeze constant; cititorul care urmează anumite tendințe – cel care descoperă anumite subiecte și autori populari, dar care după ce își satisface curiozitatea nu mai continuă să citească în mod constant; cititorul curios și conștient – cel pentru care lectura este chiar un exercițiu al minții, al antrenamentului cognitiv; cititorul explorator – tineri adulți conectați cu noile tendințe: comic books, manga, romance etc.

Forbes România: Care au fost categoriile (domeniile) de cărți care au câștigat preferințele românilor în anul 2025? Dar categoriile care au cunoscut un regres?

Silviu Săndulescu: Deoarece portofoliul agenției mele este format în mare parte de cărți pentru copii, pot să vă răspund legat de acest domeniu.

În anul 2025 am observat o creștere pentru cărțile de non-ficțiune (popularizare a științei, educație financiară, cărți de activități), asta în timp ce cărțile ilustrate pentru copii (așa numitele picture books) au cunoscut o ușoară scădere.

Forbes România: În 2028, România va fi Țară Invitată de Onoare la Frankfurter Buchmesse (Germania), cel mai important târg de carte și industrii creative din lume. Cum credeți că va arăta, în acel an, piața de carte din România? Aveți câteva sugestii privind modul în care România ar trebui să se prezinte la acest eveniment?

Silviu Săndulescu: România Țară Invitată de Onoare la Frankfurter Buchmesse este un eveniment care apare o dată într-o generație sau chiar mai rar. Poate fi considerat echivalentul găzduirii unui Campionat Mondial de Fotbal sau al unei Olimpiade.

Din discuțiile purtate cu organizatorii germani ai târgului am aflat ca sunt câteva mii de mijloace de comunicare în masă din întreaga lume care vor pune lupa pe România nu doar pe durata celor cinci zile ale târgului, dar cu mult timp înainte și după. Este o șansă fantastică să devenim un jucător și mai relevant pe piața culturală internațională.

Aș spune și faptul că această invitație nu s-a întâmplat peste noapte, ci este rezultatul unei munci de ani buni. Iată că putem să avem un exemplu fericit de cum instituții ale statului, (Ministerul Culturii, ICR) dar și jucători privați pot face echipa bună.

În 2028 mă aștept la o piață de carte mult mai încrezătoare în propriile forțe. O piață capabilă să prezinte fără ezitare titluri și teme valide pentru piața editorială internațională. O piață care să viseze mai mult.

Ca agenți literari, noi suntem printre cei mai expuși tendințelor editoriale internaționale pentru că avem anual zeci de întâlniri cu jucători din numeroase piețe. Și știm că România poate să ofere multă calitate editorială. Iar combinația de muncă și pasiune nu are cum să nu fie câștigătoare.

Sugestii sunt ușor de dat, dar consider că mai importante sunt strategia generală și colaborarea între organizatori. Și ideea, conceptul, pe care le vom propune și cu care vrem să ne diferențiem. Cred că aici poate fi cheia unei participări de succes la Frankfurt în 2028. Și, desigur, implementarea efectivă a strategiei și a conceptului.

(14 iulie 2026)

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Silviu Săndulescu, agent literar: „România poate să ofere multă calitate editorială” appeared first on Forbes Romania.