Consumul de televiziune liniară (pe telecomandă), la nivel urban, a scăzut în luna aprilie. Doar Digi24, B1 TV și AXN au reușit să-și mărească ratingul general cu valori reduse. Film Cafe și-a menținut audiența din martie.

Cele trei mari televiziuni comerciale generaliste au înregistrat următoarele scăderi: Pro TV (-24.520 persoane), Antena 1 (-9.790) și Kanal D (-12.400). Acestea și-a păstrat fără probleme locurile din fruntea topului urban de audiență.

Cota cumulată de piață a celor trei televiziuni a fost de 37,8%, la nivelul lunii martie.   

Televiziunea publică TVR 1 a ieșit din TOP 15, înregistrând un rating de 16.230 de telespectatori pe minut la nivel urban, conform măsurătorilor Kantar Media.

Televiziunile care au câștigat audiență în aprilie comparativ cu martie: Digi24 (2.410 persoane), AXN (1.020 persoane) și B1 TV (1.590 persoane).

Televiziunile care au suferit pierderi de audiență: România TV (-10.960 persoane), Antena 3 CNN (-13.970), Realitatea Plus (-5.770), DigiSport 1 (-3.670), Happy Channel (-10.350), Antena Stars (-8.540), Prima TV (-4.600) și Pro Cinema (-890).

Film Cafe și-a menținut rating urban la nivelul lunii martie: 23.350 telespectatori pe minut (toată ziua).

Televiziunile cu cele mai mari audiențe la nivel urban – aprilie 2026

Cifrele reprezintă media telespectatorilor pe minut pentru fiecare televiziune, în cursul lunii aprilie 2026

Sursa: Kantar Media

The post Topul televiziunilor cu cele mai mari audiențe la nivel URBAN – APRILIE  2026 appeared first on Forbes Romania.

Audiențele televiziunilor la nivel național au scăzut simțitor în luna aprilie comparativ cu martie, pe fondul încălzirii vremii. Aceasta i-a determinat pe români să renunțe la telecomandă. Toate marile televiziuni au suferit pierderi de audiență.

În aprilie, ratingul general al Pro TV a pierdut 54.850 de persoane față de luna precedentă. Este cea mai mare scădere de pe piața TV. Totuși, Pro TV a rămas lider cu o medie de 521.440 de telespectatori pe minut (toată ziua), conform măsurătorilor Kantar Media.

Antena 1 și Kanal D au pierdut 30.760, respectiv 23.720 de persoane, păstrându-și locurile în topul audienței naționale.

Cei trei mari jucători ai pieței TV au avut o cotă de piață (vizionare) de 41%, la nivelul lunii precedente. Adică, 41% dintre românii care s-au uitat la TV (pe telecomandă), în aprilie, au urmărit unul dintre cele trei programe dintr-un total de 80 de televiziuni măsurate de Kantar Media.

Nici televiziunile de știri n-au reușit să evite pierderile de audiență: România TV (-20.300 persoane), Antena 3 CNN (-21.070 persoane) și Realitatea Plus (-9.120 persoane).

Aceste scăderi au avut loc într-o lună dominată de criza politică internă, care a culminat cu depunerea moțiunii de cenzură de către PSD și AUR împotriva guvernului Bolojan.

Digi24 a reușit să frâneze căderea, obținând un plus de doar 960 de telespectatori față de martie. De asemenea, B1 TV a intrat în top 15, câștigând 260 de persoane. Sunt creșteri minore în cazul celor două stații de știri.

Televiziunile mici de știri au înregistrat ratinguri specifice:

TVR Info: 6.200 telespectatori pe minut

Euronews: 4.630 telespectatori pe minut

Prima News: 1.340 telespectatori pe minut.   

Alte televiziuni care au pierdut telespectatori în aprilie față de martie: Antena Stars (-16.340), DigiSport 1 (-5.500), Happy Channel (-14.920), Film Cafe (-4.040), AMC (-1.960), Pro Cinema (-4.580) și TVR 1 (-5.450).

Televiziunile cu cele mai mari audiențe la nivel național – aprilie 2026

Cifrele reprezintă media telespectatorilor pe minut pentru fiecare televiziune, în cursul lunii aprilie 2026

Sursa: Kantar Media

The post Topul televiziunilor cu cele mai mari audiențe la nivel NAȚIONAL – APRILIE  2026 appeared first on Forbes Romania.

România este Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028, o victorie culturală majoră, dar piața editorială internă se confruntă cu dificultăți: TVA majorat și scăderea vânzărilor amenință supraviețuirea editorilor.

La mijlocul lunii februarie 2026 a avut loc un eveniment memorabil la sediul Ministerului Culturii: semnarea acordului dintre minister și organizatorii Târgului Internațional de Carte de la Frankfurt (Germania), prin care România va participa la târg, în calitate de Țară Invitată de Onoare, la ediția din anul 2028. Documentul a fost semnat de Andras Istvan Demeter, ministrul culturii, și de Juergen Boos, directorul general al Frankfurter Buchmesse GmbH.

Evenimentul a fost consemnat de presă sub forma unor știri care au cuprins declarațiile oficialilor și, firește, multe fotografii de la ceremonie. Câțiva oameni de cultură și agenți literari și-au exprimat pe Facebook bucuria pentru această reușită: România, aflată în premieră, în calitate de Țară Invitată de Onoare, la cel mai mare târg de carte din lume.

Apoi s-a așternut liniștea… Nicio dezbatere în studiourile TV, nicio masă rotundă, nicio curiozitate a lumii culturale despre modul în care Ministerul Culturii va pregăti această participare, niciun interviu cu ministrul Andras Istvan Demeter pe acest subiect. O tăcere nemeritată. Presa și opinia publică și-au văzut mai departe de subiectele la ordinea zilei: bugetul de stat, coaliția de guvernare, va supraviețui sau va fi debarcat premierul Ilie Bolojan, pensiile magistraților, chestiuni românești.

Deși România va fi invitată de onoare abia peste doi ani, timp în care se pot întâmpla multe lucruri la nivel intern, acest acord merita mai mare atenție. Pentru că nu în fiecare zi România este „invitată de onoare”. În același timp, acordul oficial este o mare victorie a Ministerului Culturii. Nu sunt cuvinte mari și nici festiviste. Dacă stăm bine și socotim, acest acord este cea mai mare realizare a Guvernului Bolojan de la instalare. Sigur că este o realizare într-un domeniu care nu ține de foame românilor. Nu prea poți să trăiești din cultură în România de azi.

Dar târgul de carte de la Frankfurt asigură o vizibilitate pentru literatura și cultura română cum nu s-a mai întâlnit până acum. Cu o tradiție de peste 500 de ani, Târgul de la Frankfurt funcționează astăzi ca principala piață globală pentru tranzacționarea drepturilor de autor și pentru consolidarea parteneriatelor din industriile editoriale și creative. Din 1976, organizatorii oferă anual unei țări sau regiuni statutul de Invitat de Onoare, ceea ce înseamnă vizibilitate extinsă, un pavilion dedicat și un amplu program cultural.

În 2028, România va gestiona un spațiu expozițional estimat la 1.500-2.000 metri pătrați, devenind punctul central al dialogului profesional și cultural. Pentru România, miza depășește dimensiunea literară. Cea de-a 80-a ediție a târgului va avea loc în perioada 11-15 octombrie 2028.

Statutul de Invitat de Onoare presupune un efort coordonat de susținere a traducerilor în limba germană și în alte limbi de circulație internațională, precum și dezvoltarea unor programe dedicate pentru editori și traducători. Pentru Țara Invitată de Onoare, această prezentare este importantă pe două planuri: pe de o parte, literatura și cultura beneficiază de o atenție deosebită, fiind prezentate prin expoziții și un amplu program de evenimente culturale; pe de altă parte, industriile editoriale și creative au ocazia de a se adresa unui public internațional la cel mai mare târg de carte din lume.

Potrivit ministrului Andras Istvan Demeter, instituțiile românești și partenerii internaționali pot construi un mecanism coerent de sprijin, astfel încât literatura română să câștige o prezență sustenabilă pe piața europeană. Participarea nu se va limita însă la carte. România își propune să prezinte la Frankfurt și cinematografia, teatrul, dansul contemporan, muzica, artele vizuale, dar și arhitectura, designul, tehnologia, gastronomia și turismul ecologic. Cultura devine astfel un vector de poziționare strategică, capabil să susțină brandingul de țară și să stimuleze industriile creative.

Ar trebui să căutăm și să-i lăudăm pe artizanii acestei victorii: actualul ministru al culturii? Funcționarii din minister? O agenție de lobby? Până la urmă, nu contează numele și funcțiile. Parafarea acordului nu s-a făcut peste noapte și pe colțul unui birou. A fost o muncă a specialiștilor din minister care s-a întins pe mai mulți ani. Important este cum se va prezenta România peste doi ani și jumătate la Frankfurt.

În acest sens, proiectul a fost declarat prioritate strategică națională prin Memorandumul aprobat de guvern la 22 ianuarie 2026 și prin constituirea Comitetului Interministerial pentru coordonarea participării României la Frankfurt 2028. Prima reuniune a confirmat asumarea obiectivului, dincolo de dimensiunea strict culturală. Așadar, legal și tehnic, s-au făcut primii pași.

Ironia sorții este că această victorie internațională a culturii scrise din România a coincis cu un moment dificil al pieței editoriale autohtone. Creșterea TVA la cărți, manuale și publicații tipărite sau digitale, decizie luată de Guvernul Bolojan în vara anului 2025, a zguduit afacerile editorilor și librarilor. Astfel, TVA a crescut de la 5 la 11%, conducând la scumpirea cărților și la scăderea drastică a vânzărilor.

Românii sunt stresați de grijile zilnice pentru achitarea facturilor și taxelor și nu mai au bani pentru alte activități, precum lectura. Tirajele vândute ale autorilor români sunt foarte mici, de ordinul sutelor de exemplare. În plus, au intervenit blocaje ale plăților între furnizori, editori și librari, care pun în pericol mai cu seamă supraviețuirea editorilor medii și mici. Este greu de anticipat cum va arăta piața editorială din România în anul 2028. Cert este că această industrie, cu afaceri evaluate de Forbes România la 185 de milioane de euro în 2024, va cunoaște un recul. Victoria de la Frankfurt este umbrită de sărăcia pieței editoriale românești.

„Pentru Ministerul Culturii, acest proiect înseamnă o oportunitate majoră de a consolida imaginea literaturii române și de a o face vizibilă la nivel mondial.” – Andras Istvan Demeter, ministrul Culturii

The post Piața editorială – în criză, dar invitată la Frankfurt appeared first on Forbes Romania.

Într-o piață a comunicării tot mai fragmentată, Consiliul Român pentru Publicitate își asumă rolul de orientare strategică, mizând pe etică, co-reglementare și consolidare în publicitate.

La sfârșitul anului 2025, Oana Cociașu, Managing Partner la agenția de comunicare Medic One, a fost realeasă în funcția de președinte al Consiliul Român pentru Publicitate. Decizia de a candida pentru un nou mandat a venit, spune ea, „dintr-un mix de responsabilitate și continuitate”, într-un context în care piața comunicării traversează transformări structurale și presiuni externe tot mai mari. Consiliul Român pentru Publicitate sau Romanian Advertising Council (RAC) este o organizație profesională, non-guvernamentală, nonprofit și independentă. În prezent, RAC numără 84 de membri: companii, agenții de publicitate, media și asociații profesionale.

În mandatul anterior, Oana Cociașu a inițiat proiecte care au vizat consolidarea rolului RAC ca partener de dialog pentru industrie și autorități. „În momentul în care începi să pui fundația unor schimbări reale în industrie, nu îți permiți să te oprești la jumătatea drumului, iar pentru mine a fost esențial să duc aceste inițiative la capăt”, explică Oana Cociașu. Continuitatea a devenit cu atât mai importantă cu cât relația cu partenerii instituționali, de exemplu, Consiliul Național al Audiovizualului, a intrat într-o etapă matură.

Dacă ar alege un singur cuvânt pentru mandatul încheiat, acesta ar fi „Co-reglementare”. RAC a consolidat atât zona de prevenție, prin organizarea de evenimente educaționale și workshopuri dedicate industriilor, cât și pe cea de „diagnoză și tratament”, prin analizarea sesizărilor și dialog constant cu autoritățile privind noile decizii care guvernează publicitatea comercială.

În piața de comunicare și marketing, RAC funcționează ca o structură de autoreglementare. Activitatea sa se bazează pe „Codul de Practică în Publicitate” – un set de reguli etice elaborat de membri și aplicabil tuturor formelor de comunicare comercială. Consiliul oferă consultanță prin Copy Advice, acordă Marca Etică a brandurilor care comunică onest și derulează programe de educație în autoreglementare, inclusiv prin platforma AdEthics.

Lansată recent, AdEthics este o inițiativă RAC dedicată influencer marketingului. Într-o piață dinamică și adesea greu de controlat, platforma oferă un ghid de bune practici și un parcurs educațional online pentru creatori de conținut și agenții. „Am adus o «busolă» în peisajul comunicării etice prin intermediul influencerilor, am livrat un ghid de bune practici pe care ei îl pot parcurge online, ajutându-i, în cele din urmă, să capitalizeze «moneda» cea mai prețioasă din domeniul lor: încrederea”, subliniază Oana Cociașu. Așadar, beneficiul central al platformei AdEthics este încrederea, „moneda reală” a relației brand–agenție–influencer–public.

Pentru agenții, AdEthics înseamnă un cadru de lucru mai clar și reducerea riscurilor reputaționale; pentru influenceri, profesionalizare și instrumente concrete de navigare a colaborărilor comerciale. „E mai ieftin și mai inteligent să previi decât să repari”, subliniază președinta RAC, insistând că etica nu limitează creativitatea, ci o disciplinează și o face mai valoroasă.

Transformările din economia românească din ultima jumătate a anului 2025 au influențat, inevitabil, și investițiile în comunicare. Incertitudinea politică și fiscală, precum și măsurile de consolidare bugetară adoptate de Guvernul Bolojan au afectat consumul și au determinat o orientare mai prudentă a bugetelor de publicitate. În multe categorii, cheltuielile de marketing rămân strâns corelate cu cererea, astfel că ultimele opt luni (iulie 2025 – februarie 2026) au adus o repoziționare spre eficiență și conversie, fără o scădere drastică a volumelor.

În 2025, conform estimărilor studiului Media Fact Book, realizat de agenția Initiative România, bugetul net de publicitate investit în România s-a ridicat la 847 de milioane de euro, în creștere cu 6,5% față de anul precedent. În industria farma, unde Oana Cociașu are o experiență bogată, segmentele OTC, suplimente și wellness resimt o prudență mai accentuată, în timp ce comunicarea orientată către medici și educația medicală rămâne stabilă.

Pentru 2026, „perspectiva este una de complexitate sporită, nu de recesiune”, subliniază Cociașu. Factorii externi (instabilitatea geopolitică, deciziile politice imprevizibile, dinamica accelerată a inteligenței artificiale) se suprapun elementului esențial pentru industrie: atenția tot mai fragmentată a consumatorilor. Bătălia pentru atenție ridică nivelul competiției și complică planificarea media.

În acest context complicat, cuvântul care va domina noul mandat al Oanei Cociașu în fruntea RAC este „consolidare”. Obiectivul organizației este să devină „prima oprire” pentru recomandări și clarificări, nu doar instanța la care se ajunge după apariția unor sesizări. Direcția propusă este una de echilibru: ghiduri clare, repere predictibile și dialog constant cu autoritățile.

Pentru Oana Cociașu, miza nu este doar creșterea instituțională, ci transformarea acesteia în structură și impact pe termen lung. Într-o industrie în care presiunea performanței este dublată de exigențe etice tot mai ridicate, RAC urmărește să rămână busola care oferă orientare și stabilitate într-o piață tot mai competitivă.

The post Busola din industria publicității appeared first on Forbes Romania.

La nivel urban, consumul TV pe telecomandă în martie a scăzut simțitor comparativ cu luna februarie. Pro TV, Kanal D și România TV au suferit cele mai mari pierderi. Antena 3 CNN a câștigat cei mai mulți telespectatori.

Războiul din Iran și negocierile politice pentru aprobarea bugetului de stat pe anul 2026 nu au reprezentat „motoare de creștere” a audiențelor TV. Încălzirea vremii a fost mai puternică, astfel încât orășenii au preferat să renunțe parțial la telecomandă.

Cele trei mari televiziuni comerciale au suferit pierderi comparativ cu februarie: Pro TV (-37.490 persoane), Antena 1 (-4.370) și Kanal D (-15.910).

Alte televiziuni care au suferit pierderi de audiență la nivel urban: România TV (-12.260 persoane), Realitatea Plus (-2.610), DigiSport 1 (-7.730), Happy Channel (-8.660), Antena Stars (-1.460), Film Cafe (-2.600), DIVA (-4.880), AXN (-90), Pro Cinema (-3.300) și TVR 1 (-6.160).

Cea mai mare creștere a audiență a obținut-o Antena 3 CNN: +13.520 persoane. Alte televiziuni care au câștigat telespectatori: Digi24 (3.780) și Prima TV (3.080),      

Televiziunile cu cele mai mari audiențe la nivel urban – martie 2026

Cifrele reprezintă media telespectatorilor pe minut pentru fiecare televiziune, în cursul lunii martie 2026

Sursa: Kantar Media – ARMA DATA

The post Topul televiziunilor cu cele mai mari audiențe la nivel URBAN – MARTIE  2026 appeared first on Forbes Romania.

În prima lună a primăverii, perioadă în care atenția publică a fost dominată de războiul din Iran și frământările politice pentru definitivarea bugetului de stat pe 2026, piața TV a înregistrat scăderi de audiență. Cauza: încălzirea vremii, românii părăsind telecomenzile și micile ecrane.

Pro TV, liderul pieței, a suferit o scădere drastică de audiență comparativ cu luna februarie. Ratingul mediu a fost de 576.290 telespectatori pe minut (toată ziua), la nivel național, conform măsurătorilor Kantar Media, în scădere cu 90.940 de persoane față de februarie. Este cea mai mare pierdere de audiență de pe piața TV.

Antena 1 a pierdut 26.230 de persoane, în timp ce ratingul Kanal D s-a diminuat masiv cu 64.480 de telespectatori față de februarie.

În ciuda acestor pierderi, ierarhia celor trei mari televiziuni comerciale s-a păstrat conform lunilor precedente.

Pe nișa televiziunilor de știri, mișcările de audiență au fost contradictorii. România TV și Realitatea Plus au suferit pierderi: 32.560, respectiv 11.380 telespectatori la nivel național, comparativ cu februarie.

În schimb, Antena 3 CNN a câștigat 15.000 de persoane și ratingul Digi 24 a crescut ușor cu 4.970 de telespectatori. Aceste două televiziuni au fost principalele surse de informații despre războiul din Iran.

Televiziunile mici de știri au avut creșteri minore: B1 TV (+2.750 de persoane), TVR Info (+140), Euronews (+1.060) și Prima News (+90).

Televiziunea comercială Prima TV a câștigat 10.840 de telespectatori, ajungând la un rating mediu de 41.300 de persoane pe minut, superior televiziunii publice TVR 1 (40.020). Aceasta din urmă a pierdut 8.110 de telespectatori față de februarie.

Alte televiziuni care au pierdut audiență față de februarie: Antena Stars (-7.170), DigiSport 1 (-17.250), Happy Channel (-21.270), Film Cafe (-13.100), AMC (-12.730) și Pro Cinema (-12.040).

Televiziunile cu cele mai mari audiențe la nivel național – martie 2026

Cifrele reprezintă media telespectatorilor pe minut pentru fiecare televiziune, în cursul lunii martie 2026

Sursa: Kantar Media – ARMADATA

The post Topul televiziunilor cu cele mai mari audiențe la nivel NAȚIONAL – MARTIE  2026 appeared first on Forbes Romania.

Piața de publicitate radio din România a închis anul 2025 cu o creștere modestă a bugetelor, în contextul scăderii numărului de reclame difuzate. Radioul rămâne cel mai eficient suport de promovare pentru companiile de retail.

Printre canalele de promovare, radioul pare fratele mai mic și stingher al televiziunii. Mai precis, dacă au mai rămas niște bani după campaniile de marketing de la televiziune, atunci să dăm și ceva pe radio – gândesc oamenii de marketing. Numai că, de câțiva ani buni, odată cu explozia consumului de internet și a rețelelor de socializare, radioul s-a văzut în postura ingrată de „rudă săracă”. Digitalul i-a luat fața și are pretenția, în prezent, să detroneze televiziunea din poziția de „cap al familiei”, care își taie cea mai mare felie din tortul publicității. Dar oamenii de radio n-au dezarmat în fața ofensivei digitalului, folosind cu pricepere internetul și rețelele de socializare pentru a interacționa în timp real cu ascultătorii. Astfel, programele de radio au prins o dinamică plăcută pentru ascultători. Bucuria investitorilor în publicitate! Mai mult, radioul rămâne în continuare un suport de nădejde, ca un câine devotat, pentru promovarea ofertelor companiilor de retail, fapt confirmat de monitorizările care arată că hipermarketurile și platformele online de vânzări sunt prezente în număr mare în calupurile publicitare din programele radio. Este de ajuns să asculți, într-o dimineață, reclamele difuzate de postul public Radio România Actualități, pentru a te convinge de mulțimea reclamelor la produsele farmaceutice și supermarketuri. Radioul să funcționeze, căci reclame se găsesc din belșug!

În 2025, volumul total al publicității comerciale pe piața radio din România, calculat la tarifele-listă (rate card), a ajuns la 457,8 milioane de euro, în creștere cu 2% față de anul anterior, potrivit studiului „Monitorizarea Investițiilor în Publicitatea pentru Radio” (MIPR), realizat de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT). Evoluția confirmă o stabilitate relativă a pieței radio, într-un an cu numeroase frământări politice și sociale.

Creșterea valorică vine însă pe fondul unei scăderi a volumului de difuzări. Numărul total de spoturi comerciale transmise de cele 14 rețele de radio monitorizate de BRAT s-a situat la 1.028.344, cu 6,4% mai puțin față de 2024. Datele indică o presiune tot mai mare pe planificarea media, într-o piață în care bugetele au crescut puțin, iar concurența pentru atenția publicului s-a întețit.

La nivel net, raportul „Media Fact Book”, realizat de Initiative România, estimează investiții de 40 de milioane de euro în publicitatea radio în 2025, comparativ cu 38 de milioane de euro în anul precedent. Diferența dintre valorile brute și cele nete reflectă politica de discounturi și gratuități aplicată de radiodifuzori, bugetele BRAT fiind calculate exclusiv pe baza tarifelor-listă de publicitate (rate card), fără ajustări comerciale.

Retailul a dominat piața de publicitate radio și în 2025. Categoria magazinelor și a companiilor comerciale a investit 165,6 milioane de euro (rate card), echivalentul a 36,2% din totalul investițiilor publicitare pe radio. Volumul de spoturi difuzate pentru acest sector a fost de 392.543, reprezentând 38,2% din totalul difuzărilor. Farmaceuticele și sectorul de sănătate au ocupat poziția a doua, cu investiții de 89,7 milioane de euro și o cotă de piață de 19,6%, urmate de divertisment și media, cu 43,5 milioane de euro (9,5%), și de comerțul online, cu 32,4 milioane de euro (7,1%).

Topul celor mai mari investitori este condus de Zdrovit (Polonia), producător de medicamente și suplimente alimentare, cu un buget de 37,4 milioane de euro (rate card) și 62.004 spoturi difuzate. Investiția reprezintă 8,2% din bugetul total al pieței radio. Pe locul al doilea se află rețeaua de hipermarketuri Kaufland, cu un volum brut de 26,6 milioane de euro (rate card) și 77.166 de spoturi – cel mai mare număr de difuzări din piață.

La nivel de rețele, piața rămâne concentrată. Radio ZU, Kiss FM și Europa FM dețin împreună 54% din bugetul total de publicitate radio calculat la tarifele-listă. Radio ZU a atras cel mai mare buget, de 104,5 milioane de euro (rate card), însă în scădere cu 3,7% față de 2024, și a difuzat 154.718 spoturi, cu aproape 10% mai puține decât în anul anterior. Kiss FM a înregistrat o creștere de 19% a bugetului, până la 82,7 milioane de euro (rate card), menținând un volum constant de difuzări. Europa FM a raportat o scădere de 10,5% a bugetului de publicitate, la 114,6 milioane de euro (rate card), pe fondul unei diminuări similare a numărului de spoturi.

Per ansamblu, anul 2025 confirmă radioul ca un canal stabil în mixul de comunicare, dar aflat sub presiunea eficienței și a fragmentării bugetelor. În 2026, un an care se anunță dificil în economie, nu se întrevede o majorare a investițiilor publicitare pe radio, pentru că puterea de cumpărare a consumatorilor români s-a erodat, inflația nu dă semne de scădere și consumul se va concentra pe brandurile ieftine. Un buget total de publicitate la nivelul anului 2025 va reprezenta o performanță pentru piața radio din România.

1.028.344 reprezintă numărul de reclame difuzate de 14 rețele de radio, în anul 2025, conform studiului realizat de Biroul Român de Audit Transmedia.

The post Cursa radiourilor pentru reclame appeared first on Forbes Romania.

Ultima ediție a Barometrului de Consum Cultural oferă o radiografie relevantă a modului în care românii consumă cultură: mai des prin forme accesibile și mediatizate, mai rar prin participare constantă la activități culturale organizate.

Cultura începe să devină un lux în România. Confruntați cu inflație, reduceri salariale, concedieri, tăieri de venituri, creșterea prețurilor la utilități și asigurarea traiului zilnic, mulți români uită că mai există cărți, filme, spectacole de teatru și expoziții. Cultura se află pe ultimul loc în listele de priorități ale românilor. Mai mult, există o inechitate în distribuția produselor culturale la nivel național. Dacă în București, teatrele sunt pline în fiecare seară, biletele fiind greu de găsit, în numeroase orașe, publicul nu are posibilitatea să acceadă la vreun spectacol din simplul motiv că nu există teatru. Acest dezechilibru este evident și în alte domenii culturale. Platformele de filme rămân singurele produse culturale pentru un public constrâns să-și drămuiască banii, mai cu seamă în mediul urban. 

„Barometrul de Consum Cultural 2024”, lansat la sfârșitul anului 2025 de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), aduce o actualizare a informațiilor despre comportamentul cultural din România și asupra modului în care educația culturală influențează participarea publicului. Studiul surprinde o realitate complexă: interesul pentru cultură există, însă este canalizat preponderent către formele de consum ușor accesibile, în timp ce participarea structurată și constantă rămâne limitată.

Una dintre noutățile acestei ediții a barometrului este definirea clară a educației culturale și a rolului său în formarea gândirii critice, a creativității și a competențelor de interpretare a mesajelor culturale. Autorii barometrului arată că educația culturală nu influențează doar nivelul de cunoaștere, ci și comportamentele de consum pe termen lung. „Problema nu este dezinteresul românilor față de cultură, ci accesul inegal la oferta culturală”, a declarat András István Demeter, ministrul Culturii, cu prilejul lansării studiului. El a subliniat necesitatea unor politici publice coerente și asumate pe termen lung. La rândul său, Carmen Croitoru, director general al INCFC, a atras atenția că „o viziune reducționistă asupra culturii ignoră dimensiunea economiei creative și rolul sectoarelor private”, limitând potențialul de dezvoltare al domeniului.

Barometrul clasifică publicul în funcție de frecvența participării la evenimentele culturale, de la public fidel la non-public, evidențiind diferențe semnificative între tipurile de activități. Activitățile cu dimensiune comunitară generează cele mai ridicate procente de public stabil, în special întâlnirile cu rudele și prietenii (79%) și participarea la serviciile religioase (50%). Aceste date confirmă o schimbare culturală importantă, în care relațiile sociale și modul de petrecere a timpului liber cântăresc mai mult decât consumul cultural formal. În zona de divertisment și relaxare, mersul la mall (59%) și la restaurant (45%) domină preferințele publicului stabil, în timp ce activitățile asociate unui stil de viață activ sunt reprezentate mai degrabă de plimbările în parc (61%) decât de practicarea sportului (34%). Cultura se intersectează astfel tot mai mult cu rutina zilnică și mai puțin cu instituțiile clasice.

În spațiul non-public, consumul cultural este puternic mediatizat. Muzica este ascultată săptămânal de 88% dintre respondenți, iar 84% urmăresc cu aceeași frecvență știri sau emisiuni de actualitate. Practicile de lectură indică un nivel moderat: 26% citesc cărți săptămânal, 45% accesează ziare sau reviste, în format tipărit sau online, iar cărțile audio rămân o nișă, cu doar 7%. Mediul digital joacă un rol central: 89% dintre respondenți folosesc rețelele de socializare, 71% utilizează internetul în scop profesional, iar 59% urmăresc filme sau programe online. Totuși, interesul pentru conținuturi culturale specializate este semnificativ mai redus: doar 40% vizitează website-uri ale instituțiilor culturale și 34% achiziționează produse sau creații culturale.

Cea mai sensibilă zonă rămâne participarea la activități de educație culturală. Nu mai puțin de 67% dintre respondenți declară că nici ei, nici copiii lor nu au participat vreodată la astfel de programe. În doar 21% dintre cazuri, părinții au fost implicați, fără ca experiența să fie transmisă mai departe copiilor. Datele confirmă existența unor bariere structurale care afectează consumul cultural pe termen lung. Educația culturală are însă un impact direct asupra nivelului de consum: expunerea la programe și activități culturale crește frecvența participării și contribuie la formarea unor comportamente stabile, mai ales atunci când există sprijin familial.

Analiza pe criterii socio-economice arată diferențe clare. Românii cu venituri medii, între 2.501 lei și 4.000 de lei, participă cel mai des la programe de educație culturală, în timp ce respondenții cu venituri mici sunt cei mai puțin reprezentați. Nivelul de educație influențează direct participarea: cei cu studii scăzute accesează cel mai rar astfel de programe, iar persoanele cu studii medii și superioare înregistrează o participare mai ridicată. Instituțiile de învățământ joacă rolul principal în facilitarea accesului, 50% dintre respondenți participând la programe de educație culturală prin intermediul școlilor sau universităților. Instituțiile publice de cultură atrag 38%, în timp ce organizațiile neguvernamentale rămân marginale, cu doar 10%.

Lipsa timpului este principalul motiv invocat pentru neparticipare, în special în rândul femeilor din mediul rural, al persoanelor active profesional și al celor cu venituri reduse. Aceste bariere se împart între factori obiectivi – acces limitat, costuri, informare deficitară – și factori subiectivi, precum motivația și percepția valorii educației culturale.

„Barometrul de Consum Cultural 2024” arată o Românie conectată și consumatoare de conținut cultural, dar încă insuficient sprijinită pentru a transforma interesul latent în participare culturală constantă.

26% reprezintă ponderea românilor care au declarat că citesc cărți săptămânal din totalul respondenților

The post Cultura, un produs ocazional pentru români appeared first on Forbes Romania.

La nivel urban, consumul de programe TV pe telecomandă (televiziunea liniară) a scăzut în februarie comparativ cu luna precedentă. România TV a suferit cea mai mare pierdere.

Pro TV a câștigat doar 990 de telespectatori în februarie comparativ cu ianuarie, ajungând la o medie de 322.670 orășeni pe minut, conform măsurătorilor Kantar Media. Practic, liderul și-a conservat audiența din prima lună a anului.

Antena 1 a câștigat 1.680 de persoane, având un rating mediu de 226.480 telespectatori pe minut. Kanal D a pierdut 5.360 de persoane, înregistrând o medie de 162.630 telespectatori pe minut.

Cea mai mare pierdere de audiență a suferit România TV (-18.500 persoane), dar își păstrează prima poziție pe nișa televiziunilor de știri.

Televiziuni care au pierdut audiență comparativ cu ianuarie: Antena 3 CNN (-2.720 persoane), Digi24 (-7.110), Film Cafe (-6.890), Pro Cinema (-2.840) și Prima TV (-3.090).

Realitatea Plus (-230 persoane) și TVR 1 (-190) și-au conservat audiențele din ianuarie.

Televiziuni care au câștigat telespectatori față de ianuarie: Happy Channel (5.840 persoane), DigiSport 1 (22.630), Antena Stars (750) și DIVA (420).

Televiziunile cu cele mai mari audiențe la nivel urban – februarie 2026

Cifrele reprezintă media telespectatorilor pe minut pentru fiecare televiziune, în cursul lunii februarie 2026

Sursa: Kantar Media – ARMADATA

The post Topul televiziunilor cu cele mai mari audiențe la nivel URBAN – FEBRUARIE 2026 appeared first on Forbes Romania.

În ultima lună a iernii, televiziuni importante au suferit pierderi de audiență comparativ cu ianuarie, la nivel național. Doar DigiSport 1 a înregistrat o creștere substanțială generată de meciurile din Liga 1 și cupele europene.

Audiența Pro TV la nivel național s-a ridicat la 667.230 telespectatori pe minut, în creștere cu 8.520 de persoane față de ianuarie. Pro TV este singura televiziune din fruntea topului care a reușit să-și crească audiența.

Antena 1 și Kanal D au pierdut 7.550, respectiv 25.000 de persoane comparativ cu ianuarie.

Pe nișa știrilor TV, s-au înregistrat următoarele pierderi de audiență: România TV (-28.380 telespectatori), Antena 3 CNN (-6.490), Realitatea Plus (-8.270), Digi24 (-9.830) și B1 TV (-2.690).

Alte televiziuni care au suferit scăderi de audiență: Antena Stars (-3.110), Film Cafe (-9.460), Film Cafe (-4.680), Cinemaraton (-4.510).

Pro Cinema și TVR 1 și-au menținut ratingurile lunare din ianuarie.

DigiSport 1 se remarcă printr-o majorare semnificativă a audienței: +34.810 persoane față de ianuarie. A avut un rating mediu de 104.650 de telespectatori pe minut. Meciurile de fotbal difuzate din fotbalul intern și european au condus la această majorare. De asemenea, Happy Channel a crescut în audiență cu 1.090 persoane față de ianuarie.

Televiziunile cu cele mai mari audiențe la nivel național – februarie 2026

Cifrele reprezintă media telespectatorilor pe minut pentru fiecare televiziune, în cursul lunii februarie 2026

Sursa: Kantar Media – ARMADATA

The post Topul televiziunilor cu cele mai mari audiențe la nivel NAȚIONAL – FEBRUARIE 2026 appeared first on Forbes Romania.