România este Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028, o victorie culturală majoră, dar piața editorială internă se confruntă cu dificultăți: TVA majorat și scăderea vânzărilor amenință supraviețuirea editorilor.
La mijlocul lunii februarie 2026 a avut loc un eveniment memorabil la sediul Ministerului Culturii: semnarea acordului dintre minister și organizatorii Târgului Internațional de Carte de la Frankfurt (Germania), prin care România va participa la târg, în calitate de Țară Invitată de Onoare, la ediția din anul 2028. Documentul a fost semnat de Andras Istvan Demeter, ministrul culturii, și de Juergen Boos, directorul general al Frankfurter Buchmesse GmbH.
Evenimentul a fost consemnat de presă sub forma unor știri care au cuprins declarațiile oficialilor și, firește, multe fotografii de la ceremonie. Câțiva oameni de cultură și agenți literari și-au exprimat pe Facebook bucuria pentru această reușită: România, aflată în premieră, în calitate de Țară Invitată de Onoare, la cel mai mare târg de carte din lume.
Apoi s-a așternut liniștea… Nicio dezbatere în studiourile TV, nicio masă rotundă, nicio curiozitate a lumii culturale despre modul în care Ministerul Culturii va pregăti această participare, niciun interviu cu ministrul Andras Istvan Demeter pe acest subiect. O tăcere nemeritată. Presa și opinia publică și-au văzut mai departe de subiectele la ordinea zilei: bugetul de stat, coaliția de guvernare, va supraviețui sau va fi debarcat premierul Ilie Bolojan, pensiile magistraților, chestiuni românești.
Deși România va fi invitată de onoare abia peste doi ani, timp în care se pot întâmpla multe lucruri la nivel intern, acest acord merita mai mare atenție. Pentru că nu în fiecare zi România este „invitată de onoare”. În același timp, acordul oficial este o mare victorie a Ministerului Culturii. Nu sunt cuvinte mari și nici festiviste. Dacă stăm bine și socotim, acest acord este cea mai mare realizare a Guvernului Bolojan de la instalare. Sigur că este o realizare într-un domeniu care nu ține de foame românilor. Nu prea poți să trăiești din cultură în România de azi.
Dar târgul de carte de la Frankfurt asigură o vizibilitate pentru literatura și cultura română cum nu s-a mai întâlnit până acum. Cu o tradiție de peste 500 de ani, Târgul de la Frankfurt funcționează astăzi ca principala piață globală pentru tranzacționarea drepturilor de autor și pentru consolidarea parteneriatelor din industriile editoriale și creative. Din 1976, organizatorii oferă anual unei țări sau regiuni statutul de Invitat de Onoare, ceea ce înseamnă vizibilitate extinsă, un pavilion dedicat și un amplu program cultural.
În 2028, România va gestiona un spațiu expozițional estimat la 1.500-2.000 metri pătrați, devenind punctul central al dialogului profesional și cultural. Pentru România, miza depășește dimensiunea literară. Cea de-a 80-a ediție a târgului va avea loc în perioada 11-15 octombrie 2028.
Statutul de Invitat de Onoare presupune un efort coordonat de susținere a traducerilor în limba germană și în alte limbi de circulație internațională, precum și dezvoltarea unor programe dedicate pentru editori și traducători. Pentru Țara Invitată de Onoare, această prezentare este importantă pe două planuri: pe de o parte, literatura și cultura beneficiază de o atenție deosebită, fiind prezentate prin expoziții și un amplu program de evenimente culturale; pe de altă parte, industriile editoriale și creative au ocazia de a se adresa unui public internațional la cel mai mare târg de carte din lume.
Potrivit ministrului Andras Istvan Demeter, instituțiile românești și partenerii internaționali pot construi un mecanism coerent de sprijin, astfel încât literatura română să câștige o prezență sustenabilă pe piața europeană. Participarea nu se va limita însă la carte. România își propune să prezinte la Frankfurt și cinematografia, teatrul, dansul contemporan, muzica, artele vizuale, dar și arhitectura, designul, tehnologia, gastronomia și turismul ecologic. Cultura devine astfel un vector de poziționare strategică, capabil să susțină brandingul de țară și să stimuleze industriile creative.
Ar trebui să căutăm și să-i lăudăm pe artizanii acestei victorii: actualul ministru al culturii? Funcționarii din minister? O agenție de lobby? Până la urmă, nu contează numele și funcțiile. Parafarea acordului nu s-a făcut peste noapte și pe colțul unui birou. A fost o muncă a specialiștilor din minister care s-a întins pe mai mulți ani. Important este cum se va prezenta România peste doi ani și jumătate la Frankfurt.
În acest sens, proiectul a fost declarat prioritate strategică națională prin Memorandumul aprobat de guvern la 22 ianuarie 2026 și prin constituirea Comitetului Interministerial pentru coordonarea participării României la Frankfurt 2028. Prima reuniune a confirmat asumarea obiectivului, dincolo de dimensiunea strict culturală. Așadar, legal și tehnic, s-au făcut primii pași.
Ironia sorții este că această victorie internațională a culturii scrise din România a coincis cu un moment dificil al pieței editoriale autohtone. Creșterea TVA la cărți, manuale și publicații tipărite sau digitale, decizie luată de Guvernul Bolojan în vara anului 2025, a zguduit afacerile editorilor și librarilor. Astfel, TVA a crescut de la 5 la 11%, conducând la scumpirea cărților și la scăderea drastică a vânzărilor.
Românii sunt stresați de grijile zilnice pentru achitarea facturilor și taxelor și nu mai au bani pentru alte activități, precum lectura. Tirajele vândute ale autorilor români sunt foarte mici, de ordinul sutelor de exemplare. În plus, au intervenit blocaje ale plăților între furnizori, editori și librari, care pun în pericol mai cu seamă supraviețuirea editorilor medii și mici. Este greu de anticipat cum va arăta piața editorială din România în anul 2028. Cert este că această industrie, cu afaceri evaluate de Forbes România la 185 de milioane de euro în 2024, va cunoaște un recul. Victoria de la Frankfurt este umbrită de sărăcia pieței editoriale românești.
„Pentru Ministerul Culturii, acest proiect înseamnă o oportunitate majoră de a consolida imaginea literaturii române și de a o face vizibilă la nivel mondial.” – Andras Istvan Demeter, ministrul Culturii
