Bugetul Festivalului Enescu a fost de 14 milioane de euro în 2025, dintre care aproape 95% din fonduri publice. Restul de 5% din buget a fost asigurat de parteneriate și sponsorizări din mediul privat – care adaugă festivalului nu doar resurse financiare, ci și know-how, vizibilitate și o diversitate de perspective.

Festivalul Internațional George Enescu acționează ca un motor pentru mai multe sectoare-cheie. La ediția din 2025 au participat peste 4.000 de artiști din 28 de țări, iar estimările organizatorilor arată că s-au înregistrat peste 11.000 de nopți de cazare doar în București, pe parcursul celor 29 de zile de festival. Acest lucru se traduce direct în încasări substanțiale pentru hoteluri și în venituri crescute pentru restaurante, cafenele, transport și servicii turistice.

Mai mult decât atât, festivalul atrage un public cultivat, cu apetit pentru experiențe locale de calitate – de la gastronomie și artă până la tururi ghidate sau expoziții. Se generează astfel o efervescență urbană care susține ecosistemul cultural și creativ. Artiștii români colaborează cu orchestrele internaționale, compozitorii contemporani sunt incluși în programul oficial, iar furnizorii locali – de la tehnicieni de scenă la graficieni și traducători – beneficiază de comenzi și contracte.

Pe termen scurt, estimările organizatorilor vorbesc despre un impact economic direct și indirect de câteva milioane de euro, dar poate mai important este efectul pe termen lung: creșterea vizibilității internaționale a orașelor-gazdă și consolidarea imaginii României, ca destinație culturală europeană.

Înțelegerea faptului că un eveniment cultural de talia Festivalului Enescu nu este doar un act artistic, ci și o platformă de prestigiu, a atras parteneriate solide din partea unor companii importante, din domenii, precum: bancar, energie, telecom, consultanță sau automotive. Companiile nu doar sponsorizează festivalul, ci dezvoltă inițiative conexe, de la susținerea muzicienilor tineri sau a educației muzicale până la proiecte de CSR sau activări creative în spațiul urban, care duc muzica clasică în afara sălilor de concert.

Un alt model demn de remarcat este cel al parteneriatelor pe termen lung, în care brandurile nu caută doar expunere punctuală, ci își asumă un rol activ în dezvoltarea durabilă a peisajului cultural românesc. În acest sens, Festivalul Enescu oferă un context ideal: asocierea cu excelența, cu rafinamentul și cu valorile profunde ale culturii europene reprezintă un capital simbolic puternic pentru orice companie.

Aceste forme de colaborare – fie ele financiare, logistice sau expertiză profesională – sunt semnul unei maturizări a relației dintre sectorul cultural și cel privat. Mai mult decât sponsorizare, este vorba despre o asociere de valori. Festivalul devine, astfel, o platformă de dialog între excelența artistică și excelența în afaceri, între cultură și responsabilitate. „Cred că, privind înainte, avem o oportunitate clară de a extinde acest parteneriat public-privat. Festivalul poate deveni un catalizator pentru dezvoltarea unei culturi de mecenat modern în România, în care mediul de afaceri nu este doar finanțator, ci și coautor al marilor proiecte culturale”, declară Cristina Uruc, manager Artexim și director executiv al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu.

Organizarea unei ediții a Festivalului Enescu este, dincolo de dimensiunea sa artistică, o demonstrație de forță logistică. Cu participarea a mii de artiști, sute de concerte și mai multe orașe implicate, festivalul funcționează ca o „mașinărie” fin reglată, unde fiecare detaliu contează.

Pentru deplasarea artiștilor și echipamentelor se organizează și planifică o flotă de mașini, autocare și camioane, în decursul celor patru săptămâni de festival.

O altă provocare este manipularea instrumentelor muzicale, unele de patrimoniu. La fiecare ediție se transportă aproape 900 de metri cubi de echipamente și instrumente, unele cu valoare istorică inestimabilă, care necesită condiții speciale de climat, siguranță și asigurare.

În anumite zile, repetițiile se succed cu precizia unui program de aviație. Totul trebuie să funcționeze impecabil, indiferent de context, inclusiv în cazul unor evenimente neprevăzute, cum ar fi întârzieri de zboruri sau modificări de ultim moment în programul orchestrelor.

Această organizare complexă este posibilă datorită colaborării între organizatori, autorități – Ministerul de Interne, Poliția Capitalei, Primăria și o rețea extinsă de specialiști în logistică, sunet, transport, scenotehnică și protocol.

Festivalul Enescu a fost nu doar un reper cultural, ci și o lecție de organizare, la scară internațională, în care excelența muzicală este dublată de performanța echipei din culise – Artexim.

Prin densitatea programului și, mai ales, prin nivelul artistic al invitaților, Festivalul Internațional George Enescu se aliniază astăzi cu cele mai prestigioase festivaluri internaționale, precum Verbier, BBC Proms, Salzburg, Edinburgh sau Lucerna.

Este important de menționat că, din perspectiva duratei, a numărului de evenimente și a diversității repertoriului, Festivalul Enescu se remarcă drept unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică clasică la nivel mondial, dacă nu chiar poate cel mai mare.

„Ne bucurăm, la fiecare ediție, de prezența unor orchestre de top, dirijori și soliști de renume, ceea ce plasează Bucureștiul și România pe harta culturală internațională, la cel mai înalt nivel. Acest statut este confirmat nu doar de cifre sau de numele invitaților, ci și de recunoașterea constantă pe care o primim în presa de specialitate și de interesul crescut al publicului internațional față de acest eveniment”, apreciează Cristina Uruc, manager Artexim și director executiv al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu.

De altfel, Festivalul Internațional George Enescu este unul dintre cele mai valoroase branduri culturale ale României și un instrument serios de promovare a imaginii țării pe scena culturală internațională. Prin amploare, calitatea programului artistic și reputația invitaților, festivalul contribuie la poziționarea României ca pol de excelență în domeniul muzicii clasice.

În acest context, merită amintite cuvintele dirijorului Paavo Järvi, care sublinia că, datorită Festivalului Enescu, România a ajuns să fie recunoscută ca o țară a culturii. Într-adevăr, nu există un mod mai frumos de a exprima esența și rolul festivalului în promovarea imaginii naționale la nivel global.

Programul său include, în mod firesc, lucrările lui George Enescu, interpretate de cele mai prestigioase orchestre și artiști, ceea ce contribuie la recunoașterea valorii și profunzimii operei sale la nivel global.

„Prin Festivalul și Concursul Enescu, reușim nu doar să aducem la București unele dintre cele mai mari nume ale scenei muzicale internaționale, ci și să promovăm constant moștenirea enesciană – o contribuție esențială a României la istoria muzicii universale”, a subliniat Cristina Uruc, directorul executiv al Festivalului.

În egală măsură, festivalul reprezintă o platformă de afirmare pentru muzicienii români, oferindu-le oportunitatea de a cânta alături de mari artiști internaționali și de a se face cunoscuți în fața unui public și a unei prese internaționale de prestigiu.

„Prin această expunere, dar și prin colaborările cu instituții și cu parteneri internaționali, contribuim la promovarea nu doar a muzicii, ci și a culturii românești, în ansamblul său. Festivalul Internațional George Enescu nu este doar un eveniment muzical, ci un adevărat ambasador cultural al României”, a punctat Cristina Uruc.

The post Mai mult decât un festival. Enescu pune economia locală în mișcare appeared first on Forbes Romania.

Numărul persoanelor fizice care au obținut venituri mai mari de un milion de lei a crescut considerabil în Republica Moldova, ajungând la 8.019 în anul 2024 – cu peste 1.600 mai mulți decât în 2023. Potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat, acești contribuabili au declarat venituri totale de 28,3 miliarde de lei, iar suma impozitelor reținute a fost de 1,98 miliarde de lei.

Printre cei peste 8.000 de moldoveni care au declarat venituri mai mari de un milion de lei în 2024, cea mai tânără persoană are doar 16 ani, iar cea mai în vârstă – 88 de ani.

Datele prezentate de Serviciul Fiscal de Stat arată că din totalul milionarilor în lei, 5.560 sunt bărbați și 2.459 sunt femei. Cea mai mare sumă declarată de o persoană fizică a fost de 165,1 milioane de lei (aproximativ 8,37 milioane de euro).

Pentru anul fiscal 2024, Serviciul Fiscal de Stat anunță că a primit 98.588 de declarații de la persoane care desfășoară activitate economică și 206.682 de declarații de la persoane fizice care nu au afaceri.

Companiile au declarat venituri totale de 687,2 miliarde de lei, în creștere față de anul precedent. Impozitul pe venit achitat de aceștia a fost de 7,5 miliarde de lei.

Salariul rămâne principala sursă de venit pentru moldoveni

În 2024, persoanele fizice fără activitate de întreprinzător au declarat venituri totale de 129 de miliarde de lei, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat. Aceste sume au fost obținute de aproximativ 1,57 milioane de contribuabili. Aproape trei sferturi din venituri provin din salarii, urmate de dividende și venituri din chirii. Impozitul reținut din aceste venituri a însumat 10,3 miliarde de lei.

Începând cu anul 2024, moldovenii pot deduce din impozitul pe venit anumite cheltuieli personale, anunță Serviciul Fiscal de Stat. Până în prezent, 690 de contribuabili au profitat de această măsură, valoarea totală a deducerilor fiind de 6,4 miliarde de lei. Cele mai frecvente deduceri au fost pentru primele de asigurare de viață, care au însumat 2,7 milioane de lei.

În 2024, un număr de 46.620 de persoane au ales să redirecționeze 2% din impozitul pe venit către organizații neguvernamentale sau instituții religioase, suma totală alocată ajungând la 21,81 milioane de lei – cu peste 5 milioane mai mult față de anul precedent.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, această creștere reflectă un grad mai ridicat de implicare civică și o conștientizare sporită a contribuabililor față de rolul lor în susținerea bugetului public.

The post Tot mai mulți milionari în Republica Moldova: peste 8.000 de persoane au declarat venituri de peste un milion de lei în 2024 appeared first on Forbes Romania.

Un număr de 824 de antreprenori din Republica Moldova au beneficiat de finanțare cu dobânzi subvenționate prin Programul guvernamental 373. Valoarea totală a creditelor acordate depășește 3,4 miliarde de lei, generând investiții de peste 5 miliarde de lei în economia națională. Proiectele susținute prin program acoperă toate raioanele Republicii Moldova.

Cele mai mari investiții au fost realizate în regiunea Centru și în municipiul Chișinău – fiecare cu peste 1,7 miliarde de lei. Regiunea Nord a atras investiții de 843 de milioane de lei, iar regiunea Sud, inclusiv UTA Găgăuzia, a beneficiat de 505 milioane de lei.

Sprijinul financiar a fost direcționat către o varietate de domenii economice. Cea mai mare parte a investițiilor (42%) a vizat producția și furnizarea de energie, urmată de industria prelucrătoare (16%) și transporturi și depozitare (15%). Fonduri importante au ajuns și în sectoarele sănătății, educației și agrementului.

Peste 12.000 de persoane lucrează în prezent în companii susținute prin Programul 373, iar alte 2.462 de locuri de muncă urmează să fie create în perioada următoare.

Lansat în iulie 2023, programul a fost adaptat constant pentru a răspunde mai bine nevoilor antreprenorilor. Accesul la finanțare a fost extins, iar procedurile simplificate. În prezent, pot aplica și întreprinderile din domeniul comerțului (cu excepția celor care vând alcool și tutun), precum și cele din sectorul întreținerii autovehiculelor.

Suma maximă a creditului a fost majorată de la 15 la 40 de milioane de lei. De asemenea, până la 30% din valoarea proiectului poate fi folosită pentru achiziționarea de materii prime și materiale necesare producției sau prestării de servicii.

Prin intermediul Fondului de Garantare a Creditelor, plafonul de garantare a fost extins de la 40% la 80% din valoarea creditului. Programul 373 este disponibil în toate băncile din țară. Pentru mai multe informații, contactați serviciul de consultanță ODA la +373-22-57-99 sau vizitați site-ul oficial al programului: www.373.gov.md.

The post Bilanțul Programului 373: credite de 3,4 mld. lei și investiții de peste 5 mld. în economia reală appeared first on Forbes Romania.

În 2024, IMM-urile din Republica Moldova au generat venituri din vânzări de 308 miliarde de lei, în creștere cu 22 miliarde de lei față de anul anterior, ceea ce echivalează cu un avans de 7,7%. Totodată, profitul total înainte de impozitare a ajuns la peste 30,8 miliarde de lei, marcând o creștere anuală de 8,3%.

IMM-urile au continuat să joace un rol dominant în economia Republicii Moldova, reprezentând 99,2% din totalul companiilor raportate, conform datelor Biroului Național de Statistică. Acestea au angajat 65,5% din totalul salariaților și au generat 46,1% din veniturile totale din vânzări în 2024, în creștere față de anul precedent.

Sectorul comerțului rămâne reprezentativ, concentrând aproape o treime din IMM-uri, urmat de agricultură, industrie și servicii profesionale. De asemenea, profitul înainte de impozitare al IMM-urilor a crescut cu 8,3%, reflectând o evoluție pozitivă a acestui sector vital pentru economie.

Analiza indicatorilor IMM indică că în anul 2024: veniturile din vânzări, în medie, pe o întreprindere au constituit 4,5 mil. lei, similar ca în anul 2023; veniturile din vânzări ale IMM în medie pe un salariat au constituit 865,2 mii lei, cu 53,0 mii lei (sau 6,5%) mai mult față de anul 2023; numărul de salariați, în medie, pe o întreprindere în anul 2024 și 2023 a fost de șase persoane.

În anul 2024, cea mai mare parte a companiilor mici și mijlocii și-au desfășurat activitatea în domeniul comerțului, constituind 21,7 mii întreprinderi, sau 31,8% din totalul IMM-urilor.

În agricultură, silvicultură și pescuit au activat 6,0 mii de companii sau 8,8% din totalul IMM, în industria prelucrătoare au activat 5,2 mii de companii sau 7,5% din totalul IMM-urilor, în activități profesionale, științifice și tehnice au fost active 6,6 mii de companii sau 9,7% din totalul IMM-urilor.

Note:
1 Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
2 Informația este elaborată în baza situațiilor financiare prezentate de către entități care țin contabilitatea în baza sistemului contabil în partida dublă, cu excepția băncilor, companiilor de asigurări și asociațiilor de economii și împrumut a cetățenilor, organizațiilor necomerciale și instituțiilor bugetare. Atribuirea entităților la sectorul ÎMM se realizează conform criteriilor prevăzute în art.4 din Legea cu privire la întreprinderile mici și mijlocii nr.179/2016.

The post IMM-urile domină economia Moldovei: venituri în creștere cu 7,7%, profit peste 30 miliarde lei în 2024 appeared first on Forbes Romania.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, în colaborare cu Agenția de Guvernare Electronică și Innovate Moldova, au semnat la Chișinău un acord trilateral, menit să impulsioneze transformarea digitală a Republicii Moldova.

Prin acest parteneriat strategic, cele trei instituții își asumă lansarea aplicației guvernamentale EVO 2.0, o platformă modernizată, care va include funcționalități avansate, dedicate antreprenorilor, facilitând accesul rapid și eficient la servicii publice digitale.

Totodată, acordul prevede integrarea sistemului MDocs, o soluție tehnologică sigură pentru emiterea și verificarea documentelor oficiale în format electronic, contribuind astfel la creșterea transparenței, securității și eficienței administrative.

„Creăm soluții digitale pentru mediul privat – cereri online pentru ajutoare de stat, înregistrarea antreprenorilor independenți, verificarea eligibilității fiscale”, se arată în mesajul care anunță semnarea acordului, preluat de ipn.md.

Instituțiile semnatare își mai propun consolidarea securității cibernetrice, în colaborare cu National Institute of Innovations in Cybersecurity „Cybercor”, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și ASC – Agenția pentru Securitate Cibernetică.

O altă componentă a acordului ține de alfabetizarea digitală – „ca fiecare cetățean și antreprenor să poată folosi aceste servicii, indiferent de regiune”.

„Transformarea digitală nu înseamnă doar tehnologie, înseamnă servicii publice mai rapide, mai simple și mai aproape de nevoile oamenilor”, transmit oficialii.

Aplicația guvernamentală EVO, lansată în vara anului 2024, oferă acces la acte digitale pentru persoane fizice și juridice, posibilitatea de a efectua plăți pentru diverse servicii și opțiunea de programări prealabile la instituțiile publice.

Versiunea 2.0 a aplicației va avea funcționalități dedicate antreprenorilor, cum ar fi gestionarea actelor permisive și licențelor, gestionarea documentelor rezultate din prestarea de servicii publice și înregistrarea la distanță a afacerilor.

The post Acord trilateral pentru digitalizare. EVO 2.0 – cu funcționalități pentru antreprenori appeared first on Forbes Romania.

Italia își consolidează poziția de partener strategic al Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene, ocupând locul al treilea în clasamentul schimburilor comerciale bilaterale. În 2024, volumul comerțului dintre cele două țări a depășit 716 milioane de dolari, acoperind o gamă diversificată de produse – de la textile și îmbrăcăminte, până la echipamente industriale.

În 2024, exporturile către Italia s-au concentrat în special pe:
-paltoane și scurte pentru bărbați – 31,9 milioane USD (+35,3% față de 2023);
-jerseuri, pulovere, cardigane – 25 milioane USD (+10,5% față de 2023);
-paltoane și scurte pentru femei – 17,8 milioane USD;
-costume și taioare pentru femei – 14,5 milioane USD (+4,7% față de 2023).

Pe lângă articolele vestimentare, Republica Moldova a mai exportat în Italia ulei de floarea-soarelui, grâu, meslin, cabluri și fire.

La rândul său, Italia a exportat în Republica Moldova bunuri de larg consum și produse industriale precum: medicamente, cafea, frigidere, congelatoare, mașini de spălat vase, piei prelucrate și cabluri.

Această dinamică pozitivă reflectă consolidarea legăturilor economice dintre țările noastre și reconfirmă potențialul Republicii Moldova de a furniza produse competitive pe piața europeană.

În prezent, în Republica Moldova activează 1.141 de întreprinderi cu capital italian, investițiile în capitalul social însumând aproximativ 1,8 miliarde de lei. După valoarea capitalului investit, Italia se situează pe locul patru printre principalii investitorii ai țării noastre la nivel mondial.

The post Italia – al treilea cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova la nivelul UE appeared first on Forbes Romania.

Agrotek Arena Incubator, un hub dedicat inovației în agricultură digitală, robotică și FoodTech, a fost lansat oficial la Chișinău, cu sprijinul Suediei, în cadrul programului Innovate Moldova.

Incubatorul urmează să fie deschis pentru rezidenți începând cu 1 septembrie 2025, iar programul de accelerare structurat va debuta în luna octombrie 2025. Activitățile se vor concentra pe dezvoltarea de soluții viabile în agri-tech, precum agricultura de precizie, irigarea inteligentă sau procesarea alimentară sustenabilă.

Hubul va ocupa 1.300 de metri pătrați, pe două etaje renovate ale Agrotek Arena, și va găzdui până la 30 de rezidenți: startupuri, antreprenori studenți, cercetători și companii din domeniul agroalimentar.

Noul incubator promite să transforme agricultura moldovenească, aducând laolaltă startupuri, cercetători și companii pentru a accelera tranziția spre un sector agroalimentar inteligent, sustenabil și competitiv pe plan internațional.

Se estimează că peste 3.000 de studenți, fermieri și procesatori alimentari vor beneficia anual de acces la tehnologii avansate, laboratoare de prototipare, sere și programe de sprijin pentru inovare.

„Agrotek Arena va fi o rampă de lansare pentru inovație, facilitând conexiuni între mediul academic, industrie și parteneri globali”, a declarat Doina Nistor, Viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Parteneriate solide cu furnizori de tehnologie din Europa și America de Nord

Agrotek Arena va dezvolta parteneriate solide cu furnizori de tehnologie din Europa și America de Nord, printre care:
–Davis Weather Stations, pentru agricultură adaptată la schimbările climatice;
-Soluțiile GPS AgTech de la Biosfera, pentru utilizarea eficientă a resurselor;
-Sistemele ERP SAS Cropio, pentru analiza în timp real a datelor agricole.

Aceste colaborări nu doar susțin transformarea digitală a agriculturii moldovenești, ci creează și oportunități de afaceri pe termen lung în EE, EFTA și regiunea nord-atlantică.

Situată în campusul UTM din Mircești, care se întinde pe 5 hectare, și conectată cu cele 570 de hectare din regiunea Criuleni, Agrotek Arena este un prim pas important dintr-o viziune mai largă asupra Agrotek Park.

În perspectivă, proiectul va include ferme high-tech, centre de cercetare aplicată și reconversia infrastructurii sovietice în laboratoare și huburi de inovație.

„Aceasta nu este doar o clădire – este începutul transformării Moldovei într-un centru regional pentru agri-tech sustenabil. Prin colaborarea între startupuri, universități și parteneri internaționali, punem bazele pentru crearea de locuri de muncă cu valoare adăugată și tehnologii pregătite pentru export”, a declarat Sergiu Rabii, director al Programului Innovate Moldova.

Agrotek Arena va susține și alinierea Moldovei la standardele europene, integrând principii de design sustenabil, practici ESG și dezvoltare economică incluzivă în modelul său operațional.
În data de 9 iulie 2025, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova (MDED), Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), Programul Innovate Moldova și Fondul American pentru Întreprinderi Ucraina-Moldova (UMAEF), marcând începutul acestui parteneriat strategic.

Proiectul, cu o valoare totală de 1 milion de dolari, se bazează pe un model de finanțare mixt. Programul Innovate Moldova și UMAEF sprijină reabilitarea spațiilor comune, UTM oferă spațiul fără chirie și se ocupă de modernizarea energetică, iar rezidenții contribuie prin echiparea birourilor proprii cu aer condiționat, mobilier și instalații tehnice.

The post Un incubator Agrotek Arena s-a deschis la Chișinău, cu finanțare suedeză appeared first on Forbes Romania.

Brandul românesc de lactate Artesana anunță un parteneriat strategic cu Booster Capital, un fond de investiții de 100 milioane de euro, marcând un nou capitol în dezvoltarea sa. Tranzacția presupune exit-ul complet al ROCA Investments și atragerea de capital dedicat extinderii regionale și internaționale. Fondatorii companiei rămân la conducere, cu un focus sporit pe dezvoltarea strategică și consolidarea ADN-ului brandului pe piețe noi.

Pe lângă extinderea internațională, în următorii ani, planurile comune vizează consolidarea poziției pe piața locală, formarea unei echipe de management solide, investiții într-o nouă secție de brânzeturi artizanale – un proiect estimat la peste 10 milioane de euro.

„Îmi doresc să valorific potențialul pe care România îl are de a deveni «mica Franță» a Europei de Est când vorbim despre producția de specialități de brânză. Avem toate ingredientele: tradiție, resurse locale și, mai ales, o comunitate care crede în produse curate și autentice”, a declarat Daniel Donici, cofondator Artesana.

În plus față de creșterea organică preconizată, acționarii Artesana sunt deschiși opțiunilor strategice care ar implica alți jucători de nișă din piața românească de lactate, bazându-se pe experiența Booster Capital în achiziționarea și integrarea cu succes a unor businessuri complementare.

De asemenea, Artesana va continua procesul de digitalizare și modernizare a operațiunilor pentru a răspunde mai bine nevoilor consumatorilor.

Filip & Company a acordat asistenţă juridică fondului de investiţii Booster Capital în achiziţia participaţiei în compania Artesana.

ROCA Investments realizează exit-ul cu un IRR de 30%

Roca Investments își încheie investiția în Artesana, vânzând integral participația de 20% deținută în companie. Exitul vine după patru ani în care brandul de lactate și-a triplat cifra de afaceri și și-a extins capacitatea de producție de patru ori. Tranzacția este condiționată de obținerea avizelor necesare din partea autorităților de reglementare și va deveni efectivă odată cu finalizarea acestui proces.

RTPR asistat ROCA Investments cu privire la vânzarea pachetului său de acțiuni în Artesana.

Investiția realizată de Roca Investments în anul 2020, într-unul dintre cele mai dificile momente pentru economie din istoria recentă, marcat de pandemia COVID-19, a contribuit la transformarea rapidă și scalarea sustenabilă a afacerii, precum și la consolidarea brandului Artesana pe segmentul premium al pieței de lactate artizanale din România.

La momentul investiției, Artesana înregistra o cifră de afaceri de 17,8 milioane RON, iar până la finalul anului 2024, compania atingea o cifră de afaceri estimată de peste 55 milioane de lei.

În acest interval Artesana și-a extins capacitatea de procesare la 40.000 de litri pe schimb, prin finalizarea investiției în noua fabrică, și-a diversificat portofoliul de produse și și-a extins distribuția la nivel național și internațional.

„Le dorim noilor investitori să ducă mai departe această construcție, într-un mod care să onoreze povestea de până acum”, a declarat Rudi Vizental, CEO si co-fondator ROCA Investments.

„Parteneriatul cu Roca Investments a reprezentat o etapă esențială în evoluția Artesana. Alături de un partener care ne-a înțeles viziunea și ne-a susținut cu încredere și know-how, am reușit să trecem printr-o transformare profundă și să aducem povestea Artesana în acest moment de creștere”, a declarat Daniel Donici, cofondator Artesana.

Unul dintre obiectivele parteneriatului strategic a fost construcția şi dotarea unei noi fabrici de lactate, pentru extinderea capacității de producție. Construcția a început în aprilie 2021, fabrica fiind inaugurată doi ani mai târziu, în urma unei investiții de 6 milioane Euro.

Roca Investments este o companie românească de private equity care valorifică potențialul sectorial prin investiții în companii locale. ROCA INVESTMENTS are un model investițional unic pe piața din România, de tip buy and build, oferind companiilor românești cu potențial perspectiva de a deveni lideri regionali în sectoarele în care activează.

Produsele Artesana se găsesc astăzi în majoritatea rețelelor de supermarketuri, în rețele locale și magazine specializate din România, dar și în magazinele românești din diaspora, în țări precum Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Luxemburg, Danemarca, Germania, Malta, Cipru și Republica Moldova.

Artesana este prezentă în 2.500 de puncte de vânzare la nivel național și are o gamă diversificată de peste 30 de sortimente de lactate. Pentru 2025, Artesana estimează venituri de 15 milioane euro.

The post Booster Capital intră în acționariatul Artesana și preia un pachet de 20% după exit-ul ROCA Investments appeared first on Forbes Romania.

Pentagonul a semnat un nou contract de 200 de milioane de dolari cu xAI, compania fondată de Elon Musk, pentru utilizarea chatbotului Grok. Acordul deschide posibilitatea extinderii acestei tehnologii la nivelul întregului aparat guvernamental federal, potrivit CBS News.

Implementarea face parte din inițiativa „Grok for Government” („Grok pentru Guvern”), un nou set de instrumente destinate agențiilor federale, autorităților locale și structurilor de securitate națională.

xAI a anunțat că produsele sale, inclusiv cel mai recent model, Grok 4, pot fi achiziționate acum prin intermediul Administrației Serviciilor Generale (GSA), permițând oricărui birou guvernamental să adopte tehnologia.

Decizia este în linie cu politica administrației Trump de a accelera adoptarea inteligenței artificiale în sectorul public. De la preluarea mandatului în ianuarie, Donald Trump a promovat AI-ul ca pe un pilon al securității naționale și al inovației.

Elon Musk a ocupat temporar un post în administrația Trump la începutul acestui an, conducând Departamentul pentru Eficiența Guvernului de la Casa Albă (DOGE), înainte de a demisiona în luna mai, în urma unui conflict public cu președintele legat de proiectul amplu de reformă fiscală și bugetară. Ulterior, Musk a devenit un critic vocal al acelei legislații și chiar a sugerat ideea lansării unui al treilea partid politic.

În ciuda rupturii dintre președintele Trump și Elon Musk, compania xAI și-a continuat extinderea în zona contractelor guvernamentale. Noul pachet include instrumente personalizate pentru securitate națională, aplicații științifice și medicale bazate pe AI, precum și suport tehnic autorizat pentru medii clasificate.

Anunțul vine la doar câteva zile după ce Grok a generat, ca răspuns la solicitările unor utilizatori, comentarii antisemite și referințe la Hitler, în cadrul unui efort declarat de companie de a face modelul „mai puțin corect politic” mai scriu editorii de la CBS News.

La scurt timp, Musk a scris pe platforma X că „Grok era prea obedient la comenzile utilizatorilor. Prea dornic să mulțumească și ușor de manipulat. Asta se rezolvă.”

Postările au fost ulterior șterse, iar xAI a declarat că problema a fost „remediată rapid.” A doua zi, compania a lansat o versiune actualizată a lui Grok, pe care a descris-o ca un progres semnificativ. Musk a mai anunțat că Grok va fi integrat și în automobilele Tesla.

Totuși, nici cea mai nouă versiune nu a fost lipsită de probleme: potrivit Associated Press, Grok a verificat opiniile lui Musk înainte de a răspunde la o întrebare.

Lansat la sfârșitul lui 2023, Grok a fost prezentat drept o alternativă mai directă și mai puțin filtrată la alți chatboți, precum ChatGPT, fiind deja integrat în platforma socială X (fostul Twitter), deținută tot de Musk.

„America este liderul mondial în inteligență artificială,” a transmis xAI în comunicatul de care anunță acordul încheiat cu Pentagonul. „Suntem încântați să oferim ceva înapoi țării care a făcut posibilă apariția xAI.”

The post Pentagonul va începe să utilizeze Grok, chatbotul bazat pe inteligență artificială, dezvoltat de compania xAI, fondată de Elon Musk appeared first on Forbes Romania.

La finalul primului trimestru din 2025, sectorul asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat o evoluție mixtă: creșteri la nivelul activelor, capitalurilor proprii și rezervelor tehnice ale companiilor, dar și o scădere a indicatorilor financiari esențiali: rata de solvabilitate și coeficientul de lichiditate, atât pentru segmentul asigurărilor generale, cât și pentru cel al asigurărilor de viață.

Activele totale ale societăților de asigurare au ajuns la 5,57 miliarde lei, în creștere cu 1% față de sfârșitul anului 2024. Activele lichide s-au majorat marginal (+0,1%) până la 3,25 miliarde lei, reprezentând 58,3% din totalul activelor. Raportul dintre activele lichide și rezervele tehnice totale, la nivelul pieței, a fost de 101,4%, ceea ce indică o acoperire adecvată a obligațiilor asumate.

Graficul nr. 1 Evoluția activelor înregistrate în sectorul asigurări

Piața era compusă din 9 societăți de asigurare (8 specializate în asigurări generale și una cu activitate mixtă), 49 de brokeri, 52 de agenți de asigurare și 34 de agenți bancassurance, scrie un raport al Băncii Naționale a Moldovei.

Din punct de vedere financiar, profitul net al sectorului a fost în scădere față de primul trimestru al anului precedent, iar rata operațională combinată a crescut, semnalând o deteriorare a eficienței operaționale. Trei societăți de asigurare au înregistrat pierderi în perioada analizată.Toate societățile de asigurare licențiate au înregistrat rate de solvabilitate mai mari de 100%. Rata medie de solvabilitate pentru activitatea de asigurări generale a fost în scădere cu 3,3 puncte procentuale față de 31.12.2024 și a constituit 172,1 la sută, societățile de asigurare raportând rate de solvabilitate cuprinse între 140,1 la sută și 218,5 la sută.

Pentru activitatea de asigurări de viață a fost înregistrată o rată de solvabilitate de 559,6 la sută, în descreștere cu 95,8 puncte procentuale față de situația din 31.12.2024.

Fondurile proprii ale societăților de asigurare au constituit 1 411,8 milioane lei, în scădere cu 37,0 milioane lei sau 2,6 la sută la 31.03.2025, față de 31.12.2024. Pentru activitatea de asigurări generale fondurile proprii au cumulat 1 200,2 milioane lei, cu 4,0 milioane lei sau 0,3 la sută mai puțin decât la 31.12.2024, iar pentru asigurările de viață au fost înregistrate fonduri proprii în valoare de 211,6 milioane lei, cu 33,0 milioane lei sau 13,5 la sută mai puțin decât la 31.12.2024.

Toate societățile de asigurare au înregistrat coeficienți de lichiditate mai mari de 1 pentru fiecare categorie de asigurări, variind pentru activitatea de asigurări generale între 1,7 și 8,0 la data de 31.03.2025. În medie, în sectorul asigurări, coeficientul de lichiditate pentru activitatea de asigurări generale a fost în scădere cu 0,1 puncte față de 31.12.2024 (de la 3,4 la 3,3), iar pentru asigurări de viață fiind raportată o descreștere de 0,5 puncte (de la 16,4 la 15,8).

La 31 martie 2025, rezervele tehnice brute constituite de societățile de asigurare din Republica Moldova au atins 3,20 miliarde lei, în creștere cu 0,8% față de finalul anului anterior. Din această sumă, 2,29 miliarde lei (71,4%) au fost aferente asigurărilor generale, iar 915 milioane lei (28,6%) asigurărilor de viață.

În segmentul asigurărilor generale, rezervele tehnice au crescut cu 0,5%, evoluție susținută în principal de majorarea rezervei de daune declarate, dar nesoluționate (RDDN), cu 50,9 milioane lei (+11,8%), pe fondul unui volum mai mare de cereri de despăgubire. Structura rezervelor tehnice pentru acest segment evidențiază o pondere majoritară a rezervei primei necâștigate (RPN) – 60,1%, în scădere cu 2,7 puncte procentuale față de finalul lui 2024, urmată de RDDN – 21,1%, în creștere cu 11,8 puncte procentuale.

În cazul asigurărilor de viață, rezervele tehnice au crescut cu 1,7% (+15,1 milioane lei). 89,2% din aceste rezerve sunt reprezentate de rezervele matematice și cele adiționale, în ușoară creștere față de sfârșitul anului precedent.

Acoperirea rezervelor tehnice și a cerinței de capital minim

Valoarea totală a activelor admise și alocate pentru acoperirea rezervelor tehnice și a cerinței de capital minim a fost de 4,12 miliarde lei la sfârșitul T1 2025, generând un excedent de 518,4 milioane lei după acoperirea integrală a obligațiilor reglementate.

Opt din cele nouă societăți de asigurare dispuneau de active suficiente pentru a acoperi rezervele tehnice, iar în ceea ce privește cerința de capital minim, doar o singură companie nu îndeplinea cerințele legale privind acoperirea integrală.

Componența principală a activelor admise era dominată de:
-valori mobiliare de stat: 2,68 miliarde lei (64,9%);
-cota reasigurătorului: 612,1 milioane lei (14,8%);
-depozite: 437,3 milioane lei (10,6%).

Primele brute subscrise și despăgubirile/indemnizațiile de asigurare

Piața a continuat să fie dominată de segmentul asigurărilor generale, care a generat 96,5% din totalul subscrierilor (714 milioane lei). Asigurările de viață au reprezentat doar 3,5% din volum, cu prime brute în valoare de 26,2 milioane lei. Comparativ cu T1 2024, subscrierile pentru asigurări generale au crescut cu 70,5 milioane lei (+11%), iar cele pentru asigurări de viață cu 0,6 milioane lei (+2,5%).

Numărul total al polițelor/contractelor în vigoare la 31 martie 2025 a fost de 1,316 milioane unități, în creștere cu 2,5% față de aceeași perioadă a anului anterior. Asigurările generale au reprezentat 98% din totalul contractelor active, iar cele de viață, 2%.

În cadrul portofoliului de asigurări generale, cele mai mari ponderi le-au avut:
-Asigurările auto obligatorii (RCA internă, Carte Verde, Carnet TIR/CMR) și asigurările CASCO, care au cumulat peste 69,3% din totalul subscrierilor;
-Asigurările de incendiu și calamități naturale – 10,5%;
-Alte asigurări de bunuri (în special culturile agricole) – 9,9%;
-Restul claselor de asigurări au cumulat sub 10,3% din volumul subscris (sub 73,4 milioane lei).

Graficul nr. 2 Dinamica structurii primelor brute subscrise pe clase de asigurări generale

La nivelul tarifelor medii:
-Prima medie RCA internă a fost de 1.314 lei/unitate, în scădere cu 12,6% față de anul anterior;
-Prima medie Carte Verde s-a redus cu 12%, până la 1.060,5 lei/unitate.

Pe parcursul primului trimestru al anului 2025, societățile de asigurare au raportat despăgubiri brute plătite, cumulat pentru cele două categorii de asigurări, în valoare de 311,2 milioane lei, cu 45,6 milioane lei sau 17,2 la sută mai mult decât despăgubirile achitate pe parcursul trimestrului I al anului precedent, dintre care:
-297,0 milioane lei sau 95,4 la sută au reprezentat despăgubirile aferente contractelor de asigurări generale, înregistrând o creștere de 43,7 milioane lei sau 17,3 la sută față de trimestrului I al anului precedent.
-14,2 milioane lei sau 4,6 la sută au fost sumele plătite pentru indemnizațiile aferente asigurărilor de viață (inclusiv anuitățile și plățile pentru contractele ajunse la maturitate), înregistrând o creștere de 1,9 milioane lei sau 15,1 la sută comparativ cu trimestrului I al anului precedent.

Despăgubiri de asigurare – T1 2025

Despăgubirile de asigurare au înregistrat un trend ascendent constant în ultimii trei ani, atât în segmentul asigurărilor generale, cât și al celor de viață. În primul trimestru al anului 2025, valoarea totală a despăgubirilor achitate a fost dominată de asigurările obligatorii, care au însumat 174,7 milioane lei, reprezentând 56,1% din total, în creștere cu 18,6% față de perioada similară din 2024.

-RCA internă: 138,4 milioane lei (+18,6%);
-Carte Verde: 36,3 milioane lei (+18,3%).

În afara asigurărilor obligatorii, cele mai mari creșteri ale despăgubirilor achitate s-au înregistrat la:

-Asigurările CASCO: +12,2%, până la 84,8 milioane lei;
-Alte asigurări de bunuri (inclusiv culturi agricole): +146%, până la 10,1 milioane lei.

La nivelul daunelor medii:
-RCA internă: 20.471 lei/unitate (+6,3%);
-Carte Verde: 84.791 lei/unitate (+3,9%).

Pentru întreg anul 2024, raportul daune/prime brute subscrise în asigurările generale a fost de 41,6%, în creștere cu 2,2 puncte procentuale față de anul precedent. La nivel de piață, valorile acestui indicator au variat între 25,8% și 65,5%, indicând o dispersie semnificativă a performanței tehnice între societăți.

Eficiență operațională și profitabilitate – T1 2025

În primul trimestru din 2025, rata operațională combinată netă (ROC) pentru asigurările generale a fost de 99,4%, în creștere ușoară față de T1 2024 (+0,3 pp) și semnificativ peste media anuală din 2024 (95,6%, +3,8 pp). Valorile reflectă o presiune în creștere asupra marjelor tehnice ale asigurătorilor.

Pentru asigurările obligatorii:

RCA internă: ROC brută de 95,0% (+0,8 pp față de media 2024);
Carte Verde: ROC brută de 100,2%, în creștere accentuată (+6,9 pp), ceea ce indică un nivel de cheltuieli și daune ușor peste veniturile din prime.

La nivelul întregii piețe, profitul net cumulat în T1 2025 a fost de 37,5 milioane lei, în scădere cu 52,0% față de aceeași perioadă a anului trecut (-40,5 milioane lei). Din cele 9 societăți active, 6 au înregistrat profit, iar 3 au raportat pierderi.

Indicatorii de rentabilitate au scăzut semnificativ:
-Rentabilitatea capitalului (ROE): 8,0% (în scădere cu 8,6 pp față de 2024);
-Rentabilitatea activelor (ROA): 2,7% (în scădere cu 2,8 pp).

Activitatea societăților de asigurare prin intermediari

Potrivit raportărilor prezentate la situația din 31.03.2025, intermediarii în asigurări au încheiat 220,0 mii contracte de asigurare (52,1 la sută din totalul contractelor încheiate pe piață, 422,5 mii contracte), fiind subscrise prime de asigurare în valoare de 481,4 milioane lei, în creștere cu 96,7 milioane lei față de primul trimestru al anului 2024.

Cea mai mare pondere din primele intermediate au deținut-o brokerii de asigurare – de 62,2 la sută, agenților de asigurare le-a revenit 26,6 la sută și agenților bancassurance – 11,2 la sută. Gradul de intermediere pentru anul 2024 a atins nivelul de 65,0 la sută, iar dispersat per categorii de asigurări a constituit 64,0 la sută pentru asigurările generale și 94,0 la sută pentru asigurările de viață.

Comisioanele calculate de către intermediarii în asigurări au atins nivelul de 159,1 milioane lei, fiind în creștere cu 19,1 milioane lei sau 13,6 la sută față de perioada similară a anului 2024, inclusiv din intermedierea contractelor de asigurare – 156,8 milioane lei și din activitatea de asistență și soluționarea dosarelor de daune – 2,3 milioane lei.

Activitatea Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule – T1 2025

La 31 martie 2025, Fondul de protecție a victimelor străzii (FPVS) a înregistrat contribuții în valoare de 2,4 milioane lei, în scădere cu 6,1% față de aceeași perioadă a anului anterior. În trimestrul analizat, din acest fond au fost soluționate 64 de daune provocate de vehicule neasigurate, majoritatea (89,1%) implicând persoane fizice.

În anul 2024, din FPVS au fost achitate despăgubiri în valoare de 2,8 milioane lei, dintre care peste 99,6% au vizat daune materiale. La sfârșitul T1 2025, soldul fondului era de 43,5 milioane lei, în creștere cu 2,4% de la începutul anului. Structura plasamentelor este dominată de valori mobiliare de stat (92,8%), restul fiind păstrat în conturi curente (7,2%). Pentru Fondul de compensare, contribuțiile calculate la 31 martie 2025 au fost de 5,2 milioane lei (echivalentul a 5% din primele brute subscrise), în scădere cu 5,1% față de T1 2024, pe fondul reducerii volumului subscrierilor.

În perioada de referință au fost soluționate 84 de dosare de daune, dintre care:
-1,2% au reprezentat rambursări către contrapartide externe (daune plătite de alți membri ai sistemului Carte Verde);
-98,8% au vizat despăgubiri acordate în Republica Moldova, pentru accidente produse de vehicule asigurate în străinătate.

Valoarea totală a despăgubirilor achitate din Fondul de compensare a fost de 3,8 milioane lei în creștere cu 77,5% față de aceeași perioadă a anului anterior. Din totalul achitat, 20,7% au fost despăgubiri pentru daune corporale, iar 79,3% pentru daune materiale.

La finalul trimestrului, Fondul de compensare dispunea de 164,2 milioane lei, cu 2,9% mai mult față de începutul anului. Structura activelor: 57,7% în depozite bancare, 41,2% în titluri de stat și 1,1% în conturi de decontare.

The post Piața asigurărilor din Republica Moldova în T1 2025: creștere a primelor și a despăgubirilor, dar scădere a profitabilității appeared first on Forbes Romania.