În urma majorării de capital, noul investitor preia 33,3% din holdingul companiei, fondurile urmând să susțină dezvoltarea simultană a mai multor proiecte și extinderea pe noi piețe.

Dezvoltatorul rezidențial MediaCity intră într-o nouă etapă de creștere după atragerea unei investiții de 18,7 milioane de euro din partea Immo Rominvest, vehiculul de investiții controlat de antreprenorul belgian Peter De Cuyper. Tranzacția a fost realizată prin majorare de capital, investitorul ajungând să dețină 33,3% din holdingul companiei.

Capitalul atras va rămâne integral în business și va fi utilizat pentru accelerarea planurilor de dezvoltare, creșterea capacității de investiție și extinderea pe noi piețe la nivel național. Intrarea investitorului în acționariat vine după trei ani de colaborare cu Andrei Sandu, fondatorul și CEO-ul MediaCity, perioadă în care Peter De Cuyper a participat la finanțarea mai multor proiecte dezvoltate de companie.

„MediaCity a ajuns într-un moment în care poate susține mai multe dezvoltări simultan și poate gândi creșterea companiei la o scară mai mare. În cei 30 de ani de existență, am construit compania în jurul respectului pentru clienți și parteneri, al lucrului bine făcut și al încrederii în echipă. «Building trust» este sloganul nostru de peste 20 de ani și exprimă foarte bine aceste valori. În cei trei ani de parteneriat cu Peter De Cuyper, ca investitor în proiectele dezvoltate de MediaCity, am descoperit aceleași valori și o viziune comună asupra dezvoltării. Intrarea lui în holding este o evoluție firească a acestui parteneriat.” – Andrei Sandu, fondator și CEO MediaCity

„În ultimii trei ani am avut ocazia să cunosc direct modul în care MediaCity dezvoltă proiectele, echipa companiei și felul în care Andrei gândește dezvoltarea pe termen lung. Am început prin a investi împreună în proiecte, iar decizia de a deveni acționar al holdingului vine după această experiență concretă de lucru împreună. Văd în MediaCity o companie cu o bază solidă și cu un potențial semnificativ de creștere. Investiția la nivelul holdingului reprezintă un angajament pe termen lung și convingerea că putem construi împreună următoarea etapă de dezvoltare a companiei.” – Peter De Cuyper, în numele Immo Rominvest

MediaCity a construit un portofoliu axat pe segmentul rezidențial din București și zona metropolitană. Compania are în prezent peste 1.600 de unități livrate sau aflate în dezvoltare în proiecte precum Ghica Apartments, Icon Garden, Icon Studios, Titan Apartments și Paladin Residence.

Unul dintre proiectele care urmează să intre în execuție este Titan Premium Apartments. Dezvoltarea va include 451 de apartamente și aproximativ 2.100 mp de spații comerciale, lucrările urmând să înceapă în cursul lunii octombrie.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post MediaCity atrage 18,7 mil. euro de la investitorul belgian Peter De Cuyper appeared first on Forbes Romania.

O echipă medicală de la Institutul Clinic Fundeni, coordonată de prof. dr. Vlad Brașoveanu, a realizat primul transplant hepatic de la donator viu din România în care fragmentul de ficat a fost prelevat prin chirurgie robotică.

Donatoarea, în vârstă de 53 de ani, a donat lobul drept al ficatului soțului său, în vârstă de 50 de ani, diagnosticat cu carcinom hepatocelular pe fondul unei ciroze asociate infecției cu virusul hepatitic C. Potrivit echipei medicale, atât donatoarea, cât și pacientul transplantat au o evoluție postoperatorie favorabilă.

Premiera constă în utilizarea chirurgiei robotice pentru prelevarea grefei hepatice de la donatorul viu. Tehnologia oferă chirurgului o imagine tridimensională mărită și instrumente cu mobilitate extinsă, care permit intervenții de mare precizie și reduc traumatismul operator.

Prelevarea robotică a fost realizată de Dr. Iulian Moșteanu, implantarea grefei de prof. dr. Vlad Brașoveanu, iar anastomoza arterei hepatice prin microchirurgie a fost efectuată de dr. Dragoș Zamfirescu.

„Donatorul viu face un gest de o generozitate extraordinară, iar datoria noastră este să-i oferim cea mai sigură operație posibilă. Abordul robotic este pasul firesc după laparoscopie și ne ajută să reducem și mai mult traumatismul operator pentru donator.” – prof. dr. Vlad Brașoveanu.

Programul de transplant hepatic din România a fost fondat la Institutul Clinic Fundeni de prof. dr. Irinel Popescu, sub coordonarea căruia au fost realizate primul transplant hepatic din România, în 1997, primul transplant hepatic reușit, în 2000, și primul transplant hepatic de la donator viu, tot în 2000.

Centrul a depășit în prezent pragul de 1.000 de transplanturi hepatice, iar utilizarea chirurgiei robotice pentru donatorii vii reprezintă una dintre cele mai importante inovații introduse în ultimii ani în programul românesc de transplant. Din 2025 este condus de prof. dr. Vlad Braşoveanu, care continuă şi dezvoltă programul, inclusiv pe cel de transplant de la donator viu. 

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Premieră istorică la Fundeni: Primul transplant de ficat din România cu prelevare robotică de la un donator viu appeared first on Forbes Romania.

Tranzacția, intermediată de Activ Property Services, susține strategia pe termen lung a brandului de a ajunge la o rețea de 15 locații active în țară.

Retailerul românesc Pofta de Pâine își extinde capacitatea de producție prin deschiderea unei noi fabrici în Lion’s Head Logistics Park Bucharest South, proiect logistic amplasat în zona Popești-Leordeni. Compania a închiriat aproximativ 2.000 mp de spațiu, într-o tranzacție intermediată de Activ Property Services. Noua unitate urmează să devină operațională în perioada octombrie-noiembrie 2026 și reprezintă unul dintre pașii de dezvoltare ai afacerii antreprenoriale românești, care vizează extinderea rețelei la 15 locații în următorii ani.

„Dezvoltăm spații flexibile și de calitate, capabile să fie adaptate unor activități și modele de business diferite, precum și diferitelor etape de dezvoltare ale unei companii. Pofta de Pâine este un exemplu foarte bun de cum această flexibilitate ne ajută să oferim o soluție practică, adaptată nevoilor specifice ale unui business în creștere.” – Vladimir Gurdjieff, Managing Director Lion’s Head Logistics

Potrivit consultanților implicați în tranzacție, alegerea amplasamentului a fost influențată de cerințele specifice unei unități de producție alimentară, inclusiv accesul la forță de muncă, infrastructură, utilități și posibilitatea adaptării clădirii la fluxurile tehnologice necesare unei fabrici de panificație. Un alt criteriu important a fost faptul că spațiul a fost contractat în perioada de construcție a clădirii, permițând integrarea cerințelor tehnice ale viitoarei unități direct în proiect. Această abordare a redus costurile de amenajare și perioada necesară implementării investiției.

„Producția de panificație presupune amenajări speciale, mult peste standardul unei clădiri logistice clasice: fluxuri tehnologice dedicate, utilități suplimentare și zone cu cerințe specifice. Într-o clădire deja finalizată, o parte dintre aceste adaptări ar fi însemnat să demolăm pentru a reconstrui. Am recomandat, așadar, o clădire aflată în curs de execuție, în care specificațiile clientului să poată fi integrate direct în proiect. Rezultatul este un cost de amenajare mai mic și un termen de implementare mai scurt, două aspecte esențiale într-un proiect de producție.” – Cosmin Dinu, Head of Industrial, Activ Property Services

Investiția în noua capacitate de producție vine pe fondul extinderii rețelei și al creșterii cererii pentru produsele sale. În 2026, lanțul a deschis două noi unități, iar dezvoltarea fabricii este menită să susțină atât volumul mai mare de producție, cât și menținerea standardelor de calitate.

„Odată cu deschiderea celor două locații din 2026, Pofta de Pâine trebuia să facă pasul următor în dezvoltarea producției, pentru a putea susține aceeași calitate a produselor și pentru a răspunde cererii în creștere. Planul nostru este să ajungem la 15 locații în următorii ani, iar acest pas nu putea fi făcut fără un spațiu mai mare, de preferat nou, care să corespundă celor mai exigente standarde de calitate”, declară fondatorii Pofta de Pâine.

Fondată în 2017 de antreprenorii George Badea, Cosmin Matea și Alexandru Teodorescu, Pofta de Pâine s-a dezvoltat pornind de la un concept axat pe produse premium de panificație realizate din ingrediente naturale. Activ Property Services este una dintre companiile de consultanță imobiliară active pe piața locală, cu operațiuni în România din 1993 și birouri în București și Timișoara. Compania este membră a rețelei internaționale TCN Worldwide.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Pofta de Pâine securizează 2.000 mp în Lion’s Head Logistics Park pentru o nouă fabrică appeared first on Forbes Romania.

70% dintre tranzacții au vizat proiecte aflate la mai puțin de 500 de metri de o stație de metrou, în timp ce suprafața medie contractată a coborât sub pragul de 1.000 mp.

Piața de birouri din București continuă să fie susținută de cererea nouă, chiar dacă firmele își optimizează necesarul de spațiu și închiriază suprafețe mai mici. Potrivit datelor Crosspoint Real Estate, asociatul Savills în România, cererea netă de birouri a depășit 93.000 mp în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 6% comparativ cu perioada similară din 2025. Volumul total al tranzacțiilor de închiriere a ajuns la 140.388 mp, cu 14% sub nivelul consemnat anul trecut. Din totalul tranzacțiilor, 67% au reprezentat închirieri noi, 32% reînnoiri de contracte și 1% subînchirieri.

„Deși companiile rămân atente la eficiența costurilor, observăm că deciziile legate de spațiile de birouri sunt influențate tot mai mult de factori precum colaborarea între echipe, experiența angajaților și capacitatea organizațiilor de a atrage și a păstra talente. Biroul continuă să joace un rol important în strategia de dezvoltare a multor companii, iar acest lucru se reflectă în nivelul cererii noi pe care îl vedem în piață.” – Mădălina Marinescu, Head of Office Agency, Crosspoint Real Estate

Structura cererii indică o piață activă: 42% din suprafața contractată a fost generată de companii nou intrate pe piață, 22% de extinderi, iar 36% de relocări. Revenirea proiectelor aflate în dezvoltare a readus și segmentul preînchirierilor, care a reprezentat 20% din cererea netă.

Cele mai căutate zone de birouri au fost Floreasca-Barbu Văcărescu, care a atras 33% din cerere, urmată de Centru-Vest cu 25% și Centru cu 13%. Sectorul IT a rămas principalul generator de cerere, cu o pondere de 34%, urmat de companiile din energie și industrie (26%) și sectorul financiar (9%).

În același timp, dimensiunea tranzacțiilor continuă să scadă. Suprafața medie închiriată a coborât sub 1.000 mp, de la 1.364 mp în perioada similară din 2025, pe fondul consolidării modelelor hibride de lucru și al ajustărilor de personal din anumite industrii. Chiar și în aceste condiții, accesibilitatea rămâne unul dintre cele mai importante criterii de selecție. Aproximativ 72% dintre tranzacțiile încheiate în 2026 au vizat clădiri amplasate la mai puțin de 500 de metri de o stație de metrou.

Un exemplu pentru tendințele actuale este tranzacția prin care Rohde & Schwarz Topex și-a reînnoit contractul de închiriere pentru aproximativ 8.000 mp și și-a extins operațiunile cu încă 2.000 mp în clădirea myhive IRIDE | nineteen din București, ajungând la o suprafață totală de aproximativ 10.000 mp, tranzacția fiind intermediată de Crosspoint Real Estate. Pe partea de ofertă, trimestrul al treilea a marcat livrarea primei clădiri noi de birouri după o pauză de 18 luni, respectiv One Technology District, proiect dezvoltat pentru Infineon Technologies.

Deși până la finalul anului nu sunt așteptate alte livrări majore, piața este anticipată să redevină mai activă în 2027 și 2028, când sunt programate nouă proiecte noi, cu o suprafață cumulată de aproape 200.000 mp. În acest context, rata de neocupare este așteptată să rămână sub 10%, în special pentru clădirile moderne și bine conectate la infrastructura de transport.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Cererea nouă de birouri din București a depășit 93.000 mp appeared first on Forbes Romania.

Sectorul reprezintă acum 16,4% din totalul capitalului străin atras de țară, fiind devansate doar de industria prelucrătoare.

Sectorul imobiliar își consolidează poziția în economia locală, devenind una dintre principalele destinații pentru capitalul străin atras de România.

Potrivit analizei elaborate de Cushman & Wakefield Echinox, soldul investițiilor străine directe (ISD) din sectorul tranzacțiilor imobiliare a ajuns la aproximativ 22,1 miliarde de euro la finalul anului 2025, în creștere de la 16% la 16,4% din totalul ISD atrase de România. Sectorul se poziționează astfel pe locul al doilea în clasamentul destinațiilor capitalului străin, după industria prelucrătoare, care concentrează 26,5% din total.

Separat, construcțiile au atras investiții străine directe de 1,82 miliarde de euro, ceea ce ridică expunerea cumulată a capitalului străin în construcții și tranzacții imobiliare la aproape 23,9 miliarde de euro.

Datele arată că, în ultimul deceniu, sectorul a fost unul dintre cele mai dinamice din economie. Între 2015 și 2025, soldul investițiilor străine directe în construcții și tranzacții imobiliare a crescut cu 185,7%, respectiv cu aproximativ 15,5 miliarde de euro, de la 8,4 miliarde de euro la aproape 23,9 miliarde de euro.

În 2025, fluxul net de investiții străine directe atras de tranzacțiile imobiliare a fost de 479 milioane de euro, față de 593 milioane de euro în anul precedent. Împreună, construcțiile și tranzacțiile imobiliare au atras fluxuri nete de 553 milioane de euro, în scădere cu 11,8% față de 2024, menținându-se însă pe locul patru între sectoarele economice care atrag capital străin.

„Evoluția investițiilor străine directe confirmă rolul important pe care sectorul imobiliar îl are în economia românească. Faptul că soldul investițiilor din construcții și tranzacții imobiliare aproape s-a triplat în ultimul deceniu, iar tranzacțiile imobiliare reprezintă, separat, a doua cea mai importantă destinație sectorială a capitalului străin, reflectă maturizarea pieței locale și interesul pe termen lung al investitorilor pentru România. Fluxurile anuale pot varia în funcție de contextul economic și de calendarul investițiilor, însă creșterea consistentă a soldului indică acumularea de capital străin în sector și potențialul pe care piața românească îl are în continuare.” – Claudia Scarlat, Deputy Head of Valuation & Consulting, Cushman & Wakefield Echinox

La nivelul întregii economii, fluxul net de investiții străine directe atras de România a ajuns la 7,9 miliarde de euro în 2025, în creștere cu 41,1% față de anul anterior, reprezentând al treilea cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Soldul total al investițiilor străine directe a urcat la 134,8 miliarde de euro, cu 7,8% peste nivelul din 2024.

Analiza evidențiază și concentrarea geografică a capitalului străin. Regiunea București-Ilfov atrage 66,9% din soldul total al investițiilor străine directe din România, față de 65,4% în anul anterior. Tot aici se găsesc aproape 63% din stocurile moderne de birouri, retail și spații industriale și logistice din țară.

La nivel național, în termeni per capita, fluxul net de ISD s-a situat la 415 euro/locuitor în 2025, în creștere cu 41,2% față de 2024, iar raportul dintre fluxul ISD și PIB a crescut de la 1,6% la 2,1%.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Tranzacțiile imobiliare au atras peste 22 mld. euro din capitalul străin appeared first on Forbes Romania.

În timp ce Europa de Vest înregistrează un declin de 5%, regiunea CEE devine motorul creșterii continentale, cu un avans de 34%.

Piața imobiliară europeană continuă să se redreseze în 2026, însă ritmul de recuperare diferă semnificativ de la o regiune la alta. Potrivit celor mai recente estimări ale Savills, volumul tranzacțiilor imobiliare din Europa va ajunge la aproximativ 156 miliarde de euro în perioada ianuarie-septembrie, cu 4% peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Europa Centrală și de Est (CEE) se remarcă drept regiunea cu cea mai rapidă creștere, investițiile fiind estimate cu 34% peste nivelul din primele nouă luni ale anului precedent. Regiunea este urmată de țările nordice, cu un avans de 25%, și Europa de Sud, unde creșterea este estimată la 20%. La polul opus, Europa Occidentală înregistrează un recul de 5% al volumelor investiționale, semn că revenirea pieței rămâne inegală.

Potrivit consultanților Savills, performanța Europei Centrale și de Est este susținută în special de Polonia, care beneficiază de fluxuri regionale de capital, în special din partea investitorilor cehi. Totodată, creșterea investițiilor din apărare și industrie contribuie la perspective favorabile pentru sectorul logistic și industrial.

Unul dintre cele mai active segmente rămâne cel rezidențial. Potrivit raportului, sectoarele living generează peste 30% din volumul investițiilor imobiliare europene în primele trei trimestre ale anului. În paralel, și segmentul de retail continuă să își revină, centrele comerciale atrăgând din nou interesul investitorilor.

În ceea ce privește sursele de capital, fluxurile intraeuropene rămân puternice, investitorii din Marea Britanie, Franța, Suedia și Germania fiind printre cei mai activi. Totodată, investitorii americani continuă să reprezinte cea mai importantă sursă de capital internațional pentru piața europeană, în timp ce capitalul canadian este așteptat să devină mai activ în perioada următoare.

Raportul indică însă că investitorii vor deveni tot mai selectivi. Potrivit Lydia Brissy, director în cadrul echipei europene de cercetare comercială a Savills, perspectivele unei comprimări generalizate a randamentelor s-au redus, iar diferențele dintre activele premium și cele secundare vor deveni tot mai vizibile.

În acest context, performanța investițiilor va depinde mai puțin de evoluția pieței în ansamblu și mai mult de capacitatea proprietarilor de a genera venituri, de a administra eficient activele și de a identifica oportunități în proiecte subevaluate.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Investiții imobiliare de 156 mld. euro în Europa: Regiunea CEE conduce creșterea appeared first on Forbes Romania.

Strategia vizează regenerarea unei foste platforme industriale din Brașov și extinderea complexului sportiv-hotelier din Otopeni, marcând o orientare către proiecte cu impact comunitar.

Grupul Țiriac continuă pregătirile pentru transformarea fostei platforme industriale Lemexim din Brașov într-un proiect urban mixt care va reuni funcțiuni rezidențiale, medicale, educaționale și de recreere. Investiția planificată depășește 100 de milioane de euro și va fi realizată etapizat pe o perioadă estimată la circa cinci ani, cu debutul lucrărilor prevăzut pentru anul 2027.

Unul dintre primele demersuri anunțate de dezvoltator vizează constituirea viitorului parc public al zonei. Grupul este primul proprietar de pe fosta platformă industrială care pune la dispoziția municipalității o parte din terenul deținut pentru realizarea spațiului verde. Din suprafața totală de peste 40.000 de metri pătrați, aproximativ 6.000 de metri pătrați sunt rezervați pentru a fi transferați autorităților locale în vederea amenajării parcului, în timp ce alte circa 2.000 de metri pătrați vor rămâne ca spații verzi aferente ansamblului.

Proiectul este structurat în trei etape distincte, unde prima fază prevede dezvoltarea unei clădiri rezidențiale cu regim de înălțime P+8. A doua etapă va extinde componenta rezidențială până la un ansamblu de peste 350 de apartamente, iar ultima fază va integra funcțiunile cu caracter public și comunitar, respectiv spitalul, grădinița și parcul. Componenta medicală reprezintă un element-cheie al dezvoltării, pentru viitorul spital fiind rezervat un teren de aproximativ 6.000 de metri pătrați.

Grădinița va ocupa o suprafață de circa 2.500 de metri pătrați și urmează să fie cedată autorităților locale. Clădirea spitalului va intra în proprietatea Țiriac International Foundation, organizație care intenționează să contribuie inclusiv la finanțarea tratamentelor pentru cazuri sociale din comunitatea locală.

În paralel cu proiectul de regenerare urbană de la Brașov, holdingul își extinde amprenta imobiliară și în zona metropolitană a Capitalei. Grupul Țiriac dezvoltă la Otopeni complexul Țiriac Sport Center, o investiție estimată la aproximativ 150 de milioane de euro. Acest proiect va aduce o dezvoltare integrată unică ce va include o infrastructură sportivă pentru extinderea facilităților existente, o componentă rezidențială destinată sportivilor și tinerilor, dar și o unitate hotelieră de patru stele cu 136 de camere, configurată special pentru a deservi evenimentele sportive majore și fluxul de pasageri de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Fondată la începutul anilor ’90 ca divizie a holdingului național, compania Țiriac Imobiliare s-a impus pe piața locală prin dezvoltări de referință pe segmentele premium, rezidențial și de birouri. Strategia companiei s-a axat istoric pe acumularea de rezerve strategice de terenuri în zone cheie și dezvoltarea lor în momente economice optime.

Printre cele mai cunoscute proiecte din portofoliul istoric al dezvoltatorului se numără clădirea de birouri clasa A Țiriac Tower din zona Piața Victoriei, ansamblul de lux Stejarii Clubul Rezidențial din pădurea Băneasa, dezvoltat exclusiv pentru închiriere pe termen lung, și complexul Residenz dezvoltat în Chitila pentru segmentul middle-market. Prin noile dezvoltări de la Brașov și Otopeni, divizia imobiliară a grupului marchează o tranziție către proiectele cu o componentă socială, unde funcțiunea comercială este legată de facilități medicale de caritate sau baze sportive de performanță.

Cu un portofoliu diversificat de peste 300 de milioane de euro, grupul de companii aflate sub administrarea Țiriac Imobiliare include proiecte rezidențiale, de birouri sau retail, precum și proprietăți de tip „landbank”.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Țiriac Imobiliare investește 250 de mil. euro în proiecte de anvergură la Brașov și Otopeni appeared first on Forbes Romania.

Consiliul General al Municipiului București a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru consolidarea a 13 imobile, dintre care 11 blocuri de locuințe și două clădiri publice.

Primăria Capitalei a obținut aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru consolidarea a 13 imobile din București, într-un program de investiții estimat la 376 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 70 milioane de euro.

Proiectele vizează 11 blocuri de locuințe și două clădiri publice, cu o suprafață desfășurată totală de peste 31.000 de metri pătrați. Potrivit administrației locale, șapte dintre imobile au ajuns în etapa de Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenții (DALI), iar pentru alte șase a început elaborarea proiectelor tehnice.

Dintre cele 13 clădiri, zece au fost declarate eligibile pentru finanțare prin Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat (PNCCRS), valoarea fondurilor atrase ridicându-se la aproximativ 246 milioane de lei. Restul investițiilor urmează să fie acoperite din bugetul local al Municipiului București.

Pe lista imobilelor incluse în program se află clădiri din zone centrale ale Capitalei, precum Bulevardul Magheru 27, Calea Dorobanților 10, Piața Lahovari 5A, Strada Maria Rosetti 10 și Piața Pache Protopopescu 11. Programul include și două clădiri publice situate pe Strada Franceză 32 și Calea Moșilor 92, precum și monumentul istoric de pe Strada Mihai Vodă 9-11.

Investițiile vin într-un context în care vulnerabilitatea seismică rămâne una dintre principalele probleme ale fondului construit din București. Conform Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru 2026, Capitala are în prezent 415 clădiri încadrate în clasa de risc seismic I și alte 491 încadrate în clasa de risc seismic II.

Datele mai arată că peste 1.000 de clădiri din București sunt considerate vulnerabile în cazul unui cutremur puternic, în timp ce alte peste 1.400 de imobile sunt încadrate în categorii de urgență fără a avea încă o clasificare completă a riscului seismic.

Programul reprezintă unul dintre cele mai ample pachete de investiții destinate reducerii riscului seismic aprobate în ultimii ani, într-un oraș unde o mare parte din stocul construit datează dinaintea normelor moderne de proiectare antiseismică.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post 13 imobile din centrul Capitalei intră în programul de consolidare finanțat cu 376 mil. lei appeared first on Forbes Romania.

România se află printre piețele cu cele mai rapide scumpiri ale locuințelor din UE, cu un avans anual de 12,1%, și ocupă primul loc la creșterea chiriilor, care au urcat cu 41,2%.

Europa a devenit o piață rezidențială fragmentată, în care statele din Vest intră într-o fază de stabilizare, în timp ce România se menține în centrul grupului de creștere accelerată a prețurilor și chiriilor. Diferențele majore dintre piețele europene sunt dictate de blocajele urbanistice, dinamica veniturilor și accesul inegal la credite ipotecare.

De asemenea, în țările în care oferta de construcții noi rămâne sever limitată din cauza costurilor mari cu materialele, prețurile continuă să urce într-un ritm accelerat. Acest fenomen este alimentat suplimentar de migrația constantă a populației spre marile orașe, generând presiune pe stocul existent de locuințe.

În acest context, piața rezidențială din România continuă să înregistreze una dintre cele mai rapide creșteri de preț din Uniunea Europeană. Potrivit datelor publicate de Eurostat, prețurile proprietăților imobiliare au avansat cu 12,1% în trimestrul al doilea din 2026 comparativ cu perioada similară a anului trecut, depășind semnificativ media europeană de 4,7%. La nivel trimestrial (T2 2026 față de T1 2026), România a consemnat un salt de 4,4%, fiind depășită la acest capitol doar de Lituania (+5,0%) și Bulgaria (+4,5%).

Presiunea de pe piața imobiliară din România se resimte cel mai acut în zona chiriilor. Datele arată că România a devenit campioana absolută a scumpirilor din blocul comunitar, înregistrând un salt de +41,2% în al doilea trimestru din 2026 raportat la media anului 2025. În clasamentul scumpirilor la închirieri, țara noastră este urmată la distanță mare de Croația (+22,1%) și Slovenia (+10,2%).

În ceea ce privește achiziția de case și apartamente, Portugalia ocupă primul loc cu un avans anual de 16,5%, urmată de Bulgaria (+15,5%), Lituania (+14,3%) și Slovacia (+13,6%). Croația urmează în top cu o creștere de 12,7%, în timp ce România și Spania împart următoarea poziție, fiecare înregistrând o majorare de 12,1%. O altă piață cu o dinamică anuală pronunțată este Letonia (+11,4%).

La polul opus, trei state europene au raportat scăderi anuale ale prețurilor locuințelor. Finlanda a înregistrat cea mai mare corecție, de -2,7%, urmată de Luxemburg (-2,2%) și Franța (-0,8%). De asemenea, pe segmentul evoluției trimestriale, Ungaria a dat semne de regres, raportând o scădere de -1,4% a prețurilor față de primele trei luni ale anului.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post România conduce scumpirile imobiliare din UE: Locul 1 la chirii și scumpiri record la locuințe appeared first on Forbes Romania.

Furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale vor putea utiliza, în luna octombrie, atât cardul național de sănătate, cât și cartea electronică de identitate pentru autentificarea și semnarea serviciilor.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunțat că furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale pot utiliza, pe parcursul lunii octombrie, atât Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS), cât și Cartea Electronică de Identitate (CEI) pentru autentificarea și semnarea serviciilor acordate pacienților.

Perioada este una de tranziție pentru operaționalizarea noii componente din cadrul platformei informatice a asigurărilor de sănătate. CNAS precizează că semnarea serviciilor cu CEAS sau CEI nu este obligatorie în această etapă. În lipsa semnării, serviciile nu vor fi respinse la validare, iar mesajul „serviciul nu a fost semnat cu cardul” va avea exclusiv rol informativ.

Instituția încurajează însă furnizorii să utilizeze cele două instrumente ori de câte ori este posibil și să semnaleze eventualele probleme tehnice, pentru testarea și îmbunătățirea funcționării sistemului.

Măsura face parte din procesul de extindere a utilizării cărții electronice de identitate în relația cu sistemul public de sănătate și vine într-un moment în care autoritățile accelerează digitalizarea serviciilor publice. Potrivit CNAS, utilizarea simultană a celor două documente nu afectează validarea serviciilor medicale și nici eliberarea medicamentelor sau dispozitivelor medicale către pacienți.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post CNAS introduce utilizarea CEI în sistemul de sănătate appeared first on Forbes Romania.