Guvernul portughez propune o reformă amplă a pieței chiriilor, cu evacuări accelerate și renunțarea anticipată la controlul chiriilor, într-un moment în care Lisabona și marile orașe se confruntă cu una dintre cele mai tensionate situații locative din Europa.

Guvernul din Portugalia a prezentat un plan de liberalizare a pieței chiriilor care schimbă semnificativ regulile pentru proprietari și chiriași, într-un moment în care Lisabona și marile orașe se confruntă cu una dintre cele mai dificile situații locative din Europa. Reforma, anunțată de ministrul locuințelor Miguel Pinto Luz, urmărește să crească oferta de locuințe disponibile pe piață, în condițiile în care peste 250.000 de unități neocupate rămân în afara circuitului de închiriere din cauza „incertitudinii juridice profunde” care descurajează proprietarii, potrivit Agerpres.

Planul guvernului include măsuri care au generat critici puternice din partea asociațiilor de chiriași, în special accelerarea procedurilor de evacuare și devansarea încetării controlului chiriilor. Portugalia are aproximativ 1 milion de locuințe închiriate, însă piața este dominată de contracte vechi, cu chirii foarte mici: peste 23% au o vechime de peste 20 de ani, iar 13% depășesc 40 de ani. În acest context, executivul susține că liberalizarea este necesară pentru a „restabili încrederea proprietarilor” și a aduce mai multe locuințe pe piață.

Asociațiile de chiriași contestă însă direcția reformei. Antonio Machado, președintele Asociației Chiriașilor din Lisabona, a declarat că reducerea termenelor pentru evacuare este „inacceptabilă din punct de vedere moral” și că măsurile nu vor rezolva deficitul de locuințe, ci îl vor agrava, potrivit Agerpres.

Portugalia se confruntă cu o creștere accelerată a chiriilor: pentru contractele noi, acestea aproape s-au dublat din 2017, devenind inaccesibile pentru o mare parte a populației. Reforma prevede reducerea pragului restanțelor la plata chiriei de la trei la două luni și permite evacuarea chiriașilor care întârzie în mod repetat plata cu mai mult de opt zile. Proprietarii vor putea refuza prima reînnoire automată a contractelor, iar controlul chiriilor pentru proprietățile închiriate în ultimii cinci ani va fi eliminat anticipat, până la finalul lui 2026. În plus, chiriașii cu venituri mai mari și sub 65 de ani vor pierde treptat protecțiile aferente contractelor cu chirii mici de dinainte de 1990, ceea ce va permite actualizarea chiriilor la nivelul valorii actuale a proprietății.

Guvernul va trimite proiectul de lege în parlament, unde are nevoie de sprijinul socialiștilor sau al partidului Chega pentru adoptarea finală. Niciuna dintre formațiuni nu și-a anunțat încă poziția.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Portugalia accelerează reforma chiriilor, pe fondul presiunii locative appeared first on Forbes Romania.

Primăria Sectorului 3 cere acordul Municipalității pentru exproprieri în zona Pallady, pe fondul unei piețe rezidențiale tot mai dinamice în estul Capitalei.

Primăria Sectorului 3 intenționează să solicite acordul Municipalității pentru declanșarea procedurilor de expropriere necesare amenajării Parcului Pallady, într-o zonă care a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai active coridoare de dezvoltare rezidențială din București. Terenurile vizate, în suprafață totală de 2,46 hectare, sunt situate în perimetrul Drumul Gura Crivățului – Theodor Pallady și sunt necesare pentru amenajarea spațiilor verzi, modernizarea infrastructurii rutiere și pietonale, lucrări la rețele edilitare și crearea de locuri de parcare. Proiectul urmează să fie dezbătut în ședința din 15 iulie.

Zona Pallady este una dintre cele mai dinamice subpiețe rezidențiale ale Bucureștiului, iar datele recente confirmă această tendință. În prima jumătate a anului 2026, Bucureștiul a înregistrat o revenire vizibilă a cererii, cu trei luni consecutive de creștere a tranzacțiilor: +2,2% în aprilie, +16% în mai și +26% în iunie față de perioadele similare din 2025. Sectorul 3 se află în topul tranzacțiilor, cu 12.726 unități vândute în S1 2026, dar și în topul livrărilor de locuințe noi, cu 11.447 unități finalizate între 2022 și 2025, un indicator al presiunii demografice și al ritmului de dezvoltare.

În acest context, Pallady se conturează ca o zonă de „segment mediu consolidat”, unde cererea este alimentată de accesul la infrastructură (metrou, artere rutiere, retail de mari dimensiuni) și de proximitatea față de facilități urbane. Preferința cumpărătorilor pentru locație și infrastructură, în detrimentul celui mai mic preț, este tot mai evidentă în București. Conform analizei Crosspoint Real Estate, cumpărătorii sunt dispuși să plătească un plus pentru zone care oferă predictibilitate pe termen lung, acces la școli, spitale și parcuri.

Prețurile din estul Capitalei se mențin în segmentul mediu, între 2.600 și 2.900 EUR/mp, într-o piață în care media orașului a depășit 2.600 EUR/mp, cu un avans de 5% față de decembrie 2025. Ritmul de creștere este temperat față de anul trecut, dar rămâne susținut în zonele cu cerere solidă și ofertă limitată.

Administrația locală argumentează că amenajarea Parcului Pallady și modernizarea Drumului Gura Crivățului sunt necesare pentru a adapta infrastructura la ritmul de dezvoltare al zonei. Proiectul depus pe 24 iunie, susținut de 660 de voturi ale locuitorilor, prevede spații verzi, locuri de joacă, teren de sport, bănci, iluminat public, precum și lucrări de infrastructură rutieră și pietonală. Conform documentelor urbanistice, terenurile sunt încadrate în subzona V1a – parcuri, grădini și scuaruri publice – pentru suprafețele destinate parcului, respectiv în zona cu funcțiuni mixte pentru infrastructura aferentă.

Exproprierile reprezintă etapa necesară pentru ca administrația locală să poată demara lucrările de amenajare, într-o zonă în care cererea rezidențială, densitatea locuirii și presiunea pe infrastructură au crescut accelerat în ultimii ani.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Exproprieri propuse în zona Pallady, pe fondul expansiunii rezidențiale din Sectorul 3 appeared first on Forbes Romania.

Obligațiile către farmacii sunt achitate la zi, iar procedura declanșată de Comisia Europeană se referă la întârzieri istorice, nu la situația actuală a plăților, potrivit CNAS.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite că acțiunea inițiată de Comisia Europeană împotriva României, vizează întârzieri istorice, nu situația curentă a plăților către farmacii. Contextul european a fost declanșat în urma unei sesizări din aprilie 2024, formulată de un grup de farmacii, care au semnalat întârzierile din perioada anterioară. Potrivit CNAS, România a eliminat aceste întârzieri în intervalul octombrie 2025 – aprilie 2026, efectuând plățile în termenul legal și reducând chiar timpul efectiv de decontare, inclusiv prin achitarea anticipată a unor obligații din ianuarie 2026.

CNAS anunță că este la zi cu plățile pentru medicamente, fiind achitat integral consumul lunii martie. Până la finalul lunii iulie trebuie achitat consumul lunii aprilie, pentru care instituția dispune deja de fondurile necesare acoperirii a aproximativ 63% din total. Pentru diferența de circa 827 milioane lei, CNAS a solicitat Ministerului Finanțelor punerea sumei la dispoziție în timp util, astfel încât obligațiile către farmacii să fie achitate integral și în termen.

Consumul mediu lunar de medicamente în România se ridică la aproximativ 2,4 miliarde lei, reprezentând aproape 40% din cheltuielile lunare ale FNUASS pentru servicii medicale și medicamente, fără a include concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Instituția subliniază că situația actuală nu este generată de lipsa fondurilor, ci de constrângerile administrative impuse de Legea bugetului de stat, care limitează plățile la nivelul creditelor bugetare lunare aprobate. Din acest motiv, aceasta a solicitat Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului FNUASS de la acest mecanism, având în vedere că serviciile medicale și medicamentele sunt deja furnizate pacienților și au termene legale clare de plată.

Anul 2026 este, potrivit CNAS, primul din ultimele două decenii în care bugetul FNUASS este construit pe baze echilibrate, ceea ce ar trebui să permită efectuarea plăților la termen, cu condiția ca resursele colectate să fie puse la dispoziția instituției fără întârzieri administrative.

CNAS evidențiază și o provocare structurală: creșterea accelerată a consumului de medicamente, cu aproximativ 5 miliarde de lei anual în ultimii trei ani, determinată de accesul tot mai larg la terapii inovatoare. În paralel, principala sursă de finanțare a FNUASS – contribuția CASS – a rămas la nivelul de 10%, ceea ce nu poate susține pe termen mediu dinamica cheltuielilor. În acest context, CNAS reafirmă necesitatea unei reforme profunde a legislației privind prețurile medicamentelor și mecanismele de rambursare, astfel încât România să adopte modele europene care permit procese transparente, eficiente și negocieri flexibile.

Instituția menționează că a inițiat un dialog cu producătorii de medicamente, beneficiind totodată de sprijinul Băncii Mondiale pentru dezvoltarea unor noi mecanisme de finanțare și implementarea unor modele de achiziții centralizate pentru medicamente cu volume mari de utilizare. CNAS consideră că, prin colaborarea cu Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor, organizațiile de pacienți, producătorii și partenerii internaționali, România poate construi o legislație modernă și sustenabilă, care să asigure acces rapid la terapii inovatoare și să prevină apariția unor situații similare în viitor.

Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), considerând că autoritățile nu au asigurat respectarea termenelor de plată către operatorii de farmacii, așa cum sunt prevăzute în Directiva 2011/7/UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților.

Procedura de infringement a fost declanșată în aprilie 2024, în urma plângerilor formulate de asociații care reprezintă peste 500 de farmacii independente. România a primit o scrisoare de punere în întârziere, un aviz motivat în februarie 2025 și un aviz motivat suplimentar în ianuarie 2026, însă Comisia consideră că măsurile adoptate de autorități au fost insuficiente. 

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai

The post CNAS: Plățile pentru medicamente sunt la zi, procedura Comisiei Europene vizează întârzieri istorice appeared first on Forbes Romania.

În cadrul etapei curente, instituția a efectuat plăți în valoare totală de 162.506.171,14 lei, direcționate către proiecte cu impact direct asupra calității serviciilor medicale.

Ministerul Sănătății anunță un grad de absorbție de 81% pentru proiectele de investiții finanțate prin PNRR, consolidând ritmul implementării programelor care vizează modernizarea infrastructurii medicale din România.

Investițiile acoperă un spectru amplu de intervenții, de la digitalizarea unor instituții-cheie până la modernizarea secțiilor de terapie intensivă pentru nou-născuți, reducerea infecțiilor asociate asistenței medicale și dezvoltarea centrelor comunitare integrate. Printre proiectele finanțate se numără digitalizarea Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, cu o alocare de peste 2,7 milioane de lei, modernizarea secțiilor ATI pentru nou-născuți din cadrul Spitalului „Louis Țurcanu” Timișoara și Spitalului Municipal Oradea, cu finanțări de peste 512 mii lei, respectiv 1,25 milioane de lei, precum și investiții de peste 10,4 milioane de lei în infrastructura Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj. Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc beneficiază de o finanțare de peste 4,38 milioane de lei pentru digitalizare, iar Institutul de Psihiatrie Socola Iași primește peste 142,3 mii lei pentru reducerea infecțiilor nosocomiale.

Ministerul Sănătății continuă și finanțarea proiectelor majore de infrastructură derulate prin Compania Națională de Investiții, inclusiv obiective realizate în parteneriat cu Serviciul Român de Informații, cu alocări care depășesc 61 de milioane de lei. În paralel, sunt finanțate noi centre comunitare integrate în comunele Românași, Popricani și Gârbou, cu o valoare cumulată de peste 1,02 milioane de lei, precum și investiții în infrastructura medicală din Constanța, în valoare de peste 38,2 milioane de lei.

Potrivit Ministerului Sănătății, ritmul implementării proiectelor finanțate prin PNRR rămâne o prioritate, cu obiectivul ca aceste investiții să se transforme în beneficii reale pentru pacienți și personalul medical.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post PNRR: Grad de absorbție de 81% la Ministerul Sănătății pentru investițiile de modernizare a sistemului sanitar appeared first on Forbes Romania.

România devine una dintre cele mai vizibile piețe industriale din Europa, cu 36 de județe incluse în categoria regiunilor atractive pentru investiții în producție, potrivit raportului Colliers „ExCEEding Borders: CEE & Iberia”.

România își consolidează poziția pe harta europeană a investițiilor industriale și logistice, într-un moment în care companiile caută piețe competitive pentru producție, depozitare și distribuție. Conform celei mai recente ediții a raportului „ExCEEding Borders: CEE & Iberia: Driving Europe’s Industrial Transformation”, publicat de Colliers, 36 de județe, echivalentul a aproape 90% din țară, se regăsesc în categoria regiunilor europene atractive pentru investiții industriale. România se alătură astfel Poloniei, Spaniei și Franței, țări care concentrează două treimi dintre cele mai competitive regiuni industriale din UE.

La începutul anului 2026, România avea un stoc de peste 8 milioane mp de spații industriale și logistice moderne, dintre care 3,9 milioane mp în București. Aproximativ 450.000 mp se aflau în construcție la nivel național, inclusiv 195.000 mp în zona Capitalei. Aceste cifre plasează România pe locul trei în ECE‑14, după Polonia și Cehia, într-o piață alimentată de investiții în producție, logistică și infrastructură.

„Europa Centrală și de Est nu mai este privită doar ca o regiune cu potențial de creștere, ci devine tot mai mult un punct strategic pentru producția europeană. Vedem deja acest lucru în discuțiile cu investitorii, unde România apare tot mai des pe lista scurtă a companiilor care își regândesc rețeaua de producție, depozitare sau distribuție în Europa. Aproape 9 din 10 județe din România sunt incluse în categoria regiunilor europene atractive pentru investiții industriale, susținute de costuri competitive, acces la forță de muncă industrială și stimulente pentru investiții.” – Victor Cosconel, Partner în cadrul Colliers

Cererea de spații industriale a atins în 2025 un nou maxim, cu aproape 1 milion mp închiriați, aproape dublu față de 2024. Structura cererii se schimbă: dacă înainte de pandemie producția avea o pondere de o singură cifră, în ultimii ani segmentul a ajuns la 20% din suprafața închiriată anual, iar în 2023–2024 chiar la peste o treime. Colliers notează că această evoluție reflectă o schimbare structurală, susținută de nearshoring, costuri competitive și extinderea infrastructurii rutiere.

Bucureștiul rămâne principala piață industrială, dar ponderea sa în cererea totală scade treptat, pe măsură ce orașele regionale atrag investiții în producție, logistică și proiecte build‑to‑suit. Vestul țării și zonele conectate la coridoarele europene de transport devin tot mai relevante pentru companiile care își reorganizează lanțurile de aprovizionare.

„Vedem o tranziție de la o piață dominată aproape exclusiv de logistică și distribuție către una mai complexă, în care producția, logistica urbană, e-commerce-ul și soluțiile build-to-suit contribuie împreună la dezvoltare. Pentru România, diferența față de piețele mai mature nu trebuie privită ca un handicap, ci ca o oportunitate. Dintre marile segmente de real estate comercial, industrialul are probabil cel mai mare potențial de creștere pe termen lung. Chiar dacă pot apărea fluctuații pe termen scurt, generate de incertitudini economice sau politice, fundamentele pieței rămân solide”, adaugă Victor Cosconel.

Indicatorii de piață rămân competitivi: rata de neocupare este de aproximativ 5%, chiriile prime se situează între 4,5 și 5 euro/mp/lună, iar randamentele investiționale pentru proiectele prime sunt estimate la 7,75%, peste nivelurile din Cehia sau Slovacia. Capitalul devine mai selectiv, dar interesul pentru active industriale de calitate se menține, în special pentru clădirile eficiente energetic și aliniate standardelor ESG.

Raportul Colliers evidențiază și o nouă geografie industrială europeană, definită de coridoare de producție și lanțuri de furnizori. Un exemplu este coridorul dedicat vehiculelor electrice și electronicelor, care traversează Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și ajunge în vestul României și Bulgaria, una dintre cele mai dinamice zone industriale din UE.

România are un profil competitiv la nivel de costuri, stimulente și forță de muncă, dar infrastructura rămâne principalul punct sensibil. Colliers estimează că, dacă ritmul actual se menține, România ar putea ajunge la aproximativ 2.000 km de autostradă până la finalul deceniului, dublu față de nivelul din 2019.

Pe termen mediu, stocul industrial modern ar putea ajunge la 10–12 milioane mp până în 2030, însă ritmul depinde de accesul la infrastructură, terenuri conectate, energie, apă, forță de muncă și predictibilitate fiscală. Actuala hartă europeană a ajutoarelor regionale este valabilă până la finalul lui 2027, ceea ce face ca proiectele planificate pentru următorii ani să fie influențate și de calendarul accesării stimulentelor.

Raportul Colliers se bazează pe evaluarea a 1.160 de regiuni NUTS‑3 din UE analizate pe șapte criterii: forță de muncă, scară, costuri, stimulente, mediu de business, dezvoltare industrială și accesibilitate.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai

The post Colliers: România urcă în topul celor mai atractive huburi industriale din Europa appeared first on Forbes Romania.

Elis Pavaje rămâne liderul segmentului, cu o cotă de piață de 24,2% și vânzări de 48,74 mil. euro, conform analizei Neomar Consulting.

Studiul indică o schimbare structurală în preferințele de consum: segmentul Premium: pavele și dale cu tratamente speciale, finisaje splitate, colormix sau spălate, a crescut valoric cu 7,9%, ajungând la 42,6% din piață, față de 39% în anul anterior.Piața rezidențială a rămas principalul motor al cererii, generând peste 60% din valoarea totală, în timp ce proiectele logistice, comerciale și industriale au reprezentat aproximativ 40%.

Preferințele clienților se îndreaptă către mixuri de culori inspirate din nuanțe naturale și către dale de mari dimensiuni, utilizate în curți moderne, terase și zone perimetrale ale piscinelor. Tendința este alimentată de dorința de a reduce liniile de rosturi și de a obține suprafețe cu aspect uniform. Studiul mai arată că industria a resimțit presiunea inflaționistă și deficitul de forță de muncă, însă companiile cu rețele logistice consolidate au reușit să mențină continuitatea operațională. Rolul unui ecosistem industrial integrat, de la capacități mari de producție la portofolii extinse de soluții pentru infrastructură și spații publice este, de asemenea, subliniat.

Elis Pavaje rămâne liderul segmentului, cu o cotă de piață de 24,2% și vânzări de 48,74 milioane euro. În 2025, compania a livrat 2.963.689 mp de pavele și dale, menținându‑și poziția atât în zona rezidențială, cât și în cea nerezidențială. Compania operează cinci unități de producție, cu o capacitate zilnică de 28.000 mp de pavele și un portofoliu extins.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai

The post Piața prefabricatelor din beton ajunge la 201 mil. euro în 2025 appeared first on Forbes Romania.

Hotelul va deveni cea mai înaltă unitate de cazare din România, cu o înălțime de aproximativ 85 de metri și 27 de niveluri, consolidând prezența brandului premium Swissôtel pe piața bucureșteană.

Proiectul hotelier Swissôtel Bucharest, început în 2018 și afectat de blocajele din perioada pandemiei, revine în execuție și intră în linie dreaptă pentru inaugurarea din 2027.

Swissôtel, parte a portofoliului Accor, grup hotelier cu operațiuni în 110 țări, 36 de branduri, 5.100 de hoteluri și peste 704.000 de camere, intră astfel pe piața din Capitală într-un moment în care segmentul business‑lux se diversifică, dar rămâne sub nivelul marilor capitale europene. Proiectul din București este al doilea Swissôtel anunțat în România, după cel din Poiana Brașov.

Hotelul este amplasat pe Bulevardul Expoziției, în proximitatea Romexpo și la aproximativ 10 minute de Aeroportul Internațional „Henri Coandă”, într-o zonă care se conturează ca un nou pol hotelier și corporativ al orașului. Configurația actuală include 199 camere și apartamente, două restaurante, dintre care unul la rooftop, cu vedere panoramică asupra orașului, baruri și lounge-uri, piscină la etajul 22, facilități spa & fitness și o zonă dedicată întâlnirilor de afaceri și evenimentelor corporate. Suprafața totală construită va fi de aproximativ 30.000 de metri pătraţi.

Proiectul a fost lansat oficial în 2018, într-o versiune inițială cu 225 camere și termen de inaugurare în 2021. Pandemia a blocat lucrările, iar dezvoltarea a fost reluată ulterior, cu o nouă structură și finanțare suplimentară. Reluarea construcției și repoziționarea proiectului indică interesul crescând pentru produse hoteliere premium în zona Expoziției, una dintre cele mai dinamice zone de dezvoltare din București.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai

The post Hotelul Swissôtel Bucharest, o clădire de 85 de metri, va fi deschis în 2027 appeared first on Forbes Romania.

Distribuție Energie Electrică Romania (DEER), parte a Grupului Electrica, intră în 2026 cu cel mai amplu program investițional din istoria companiei: 1,48 mld. lei, susținut din fonduri proprii, finanțări atrase și fonduri europene nerambursabile.

Nivelul marchează o accelerare semnificativă față de investițiile realizate în 2025, care au totalizat 878 mil. lei, iar valoarea finală raportată către ANRE pentru anul trecut a ajuns la 924 mil. lei, incluzând lucrările puse în funcțiune până la 30 iunie 2026.

Potrivit companiei, investițiile din 2025 au inclus 844 mil. lei lucrări realizate în cadrul programului anual, 34 mil. lei investiții reportate din 2024 și 46 mil. lei lucrări puse în funcțiune în perioada de recuperare prevăzută de metodologia ANRE. Ritmul investițional al DEER a crescut constant în ultimii patru ani: 558 mil. lei în 2022, 777 mil. lei în 2023, 810 mil. lei în 2024 și 878 mil. lei în 2025.

,,În ultimii ani 4 ani, de la preluarea mandatului, alături de echipa de management, am demonstrat că putem crește constant ritmul investițiilor și capacitatea de execuție. Rezultatul programului din 2025 confirmă această direcție și ne oferă baza pentru cel mai amplu program investițional din istoria companiei, pe care îl implementăm în 2026. Investim pentru a oferi utilizatorilor o rețea mai sigură, mai performantă și pregătită pentru provocările tranziției energetice.” – Mihaela Rodica Suciu, Director General DEER

Potrivit companiei, indicatorii de performanță publicați de ANRE, arată că în Transilvania Sud, frecvența medie a întreruperilor neplanificate în mediul rural a scăzut de la 2,62 întreruperi/an în 2021 la 1,89 întreruperi/an în 2024. În Transilvania Nord, durata medie a întreruperilor neplanificate în mediul rural s-a redus de la 217,86 minute/an la 126,44 minute/an, iar compania înregistrează cele mai bune rezultate la nivel național privind durata întreruperilor accidentale în mediul urban: 36,42 minute/an în 2024.

Programul CAPEX din 2026 este susținut de un mix amplu de finanțări: un împrumut de 200 mil. euro de la Banca Europeană de Investiții, o emisiune de obligațiuni verzi de 500 mil. euro, un credit sindicalizat de 3,1 mld. lei, precum și fonduri europene nerambursabile. În paralel, DEER a atras peste 2,1 mld. lei din Fondul pentru Modernizare, valoarea totală a proiectelor apropiindu-se de 3,2 mld. lei.

Printre prioritățile investiționale din 2026 se numără: construirea unei noi stații electrice în județul Cluj, modernizarea stațiilor și rețelelor din Buzău, Galați, Târgoviște, Oradea și Sibiu, înlocuirea a peste 600 de transformatoare în zonele cu densitate ridicată de prosumatori, implementarea a 1,1 milioane de contoare inteligente, dezvoltarea unei platforme Virtual Power Plant, automatizarea rețelelor și digitalizarea proceselor operaționale, inclusiv prin mentenanță predictivă și soluții avansate de securitate cibernetică.

„Investițiile pe care le realizăm urmăresc transformarea rețelei de distribuție într-o infrastructură inteligentă, flexibilă și rezilientă, capabilă să integreze volume tot mai mari de energie din surse regenerabile și să răspundă cerințelor tot mai complexe ale utilizatorilor. Acesta este fundamentul dezvoltării sistemului energetic al viitorului.” – Mihaela Rodica Suciu, Director General DEER

Potrivit Planului de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Distribuție aprobat de ANRE pentru perioada 2026–2035, DEER are prevăzute investiții de aproximativ 1 mld. de euro pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai

The post Operatorul de distribuție al Grupului Electrica anunță investiții record de 1,48 mld. lei în 2026 appeared first on Forbes Romania.

Capitala se menține printre cele mai accesibile piețe logistice din Europa, cu o chirie medie de 4,8 euro/mp/lună, potrivit raportului global Waypoint: Global Industrial Dynamics 2026, elaborat de Cushman & Wakefield.

Nivelul este al patrulea cel mai redus dintre piețele europene analizate, într-un moment în care companiile își reorganizează lanțurile de aprovizionare pe fondul incertitudinii geopolitice și al creșterii costurilor. Chiriile din București rămân semnificativ sub cele din marile centre logistice din Europa de Vest, precum Londra, Amsterdam sau Frankfurt, și sub nivelurile din piețele concurente din regiune, precum Varșovia sau Praga.

Raportul arată că România a înregistrat în 2025 o creștere anuală a chiriilor industriale de aproximativ 2%, în linie cu media globală de 2,2%. Deși ritmul de creștere s-a temperat în numeroase piețe mature, cererea rămâne susținută la nivel global, alimentată în principal de e‑commerce, distribuție retail și producție. Energia, tehnologia avansată și industriile cu valoare adăugată ridicată generează noi surse de cerere, consolidând perspectivele piețelor logistice din Europa și din regiune. Bucureștiul rămâne o opțiune atractivă pentru companiile care își optimizează costurile și operațiunile.

Costurile salariale rămân competitive, Bucureștiul situându-se în partea inferioară a clasamentului european, însă presiunea este în creștere: salariile din logistică și producție au avansat cu 7%-12% în ultimele 12 luni, conform datelor Economic Research Institute. Pe partea de energie, România se numără printre piețele europene cu tarife ridicate, dar ponderea energiei în costul total de ocupare rămâne redusă.

Documentul aduce și un element strategic nou: fereastra de oportunitate pentru chiriași se va închide. Cushman & Wakefield estimează că piața globală, inclusiv Europa, va trece de la condiții favorabile chiriașilor la un echilibru sau chiar la o poziție favorabilă proprietarilor până în 2029, pe fondul stabilizării sau scăderii ratelor de neocupare. „Condițiile sunt încă favorabile chiriașilor, dar fereastra se închide”, se arată în raport.

Lanțurile logistice sunt afectate de o serie de presiuni structurale: conflicte geopolitice, creșterea prețurilor la combustibili, rerutarea transporturilor maritime și riscurile climatice. „Incertitudinea este acum integrată în operațiunile de zi cu zi”, notează raportul, subliniind că volatilitatea a devenit o condiție permanentă.

Aceste evoluții accelerează adoptarea tehnologiilor care reduc costurile operaționale: AI pentru vizibilitate și predicție, automatizare modulară și soluții de energie regenerabilă. Tim Crighton, Head of Logistics & Industrial, EMEA, notează că „Strategia pentru real estate industrial nu mai este determinată doar de nivelul chiriei, ci de echilibrul complex dintre eficiența operațională, disponibilitatea forței de muncă, reziliența energetică și viteza de acces pe piață”.

Pe piața locală, tendințele globale se suprapun peste o cerere în creștere pentru spații moderne, eficiente energetic și adaptate standardelor ESG. Cushman & Wakefield observă că deciziile de ocupare sunt influențate tot mai mult de sustenabilitate, acces la energie și capacitatea spațiilor de a integra tehnologii de automatizare.

„Datele raportului Waypoint confirmă faptul că România își consolidează poziția ca una dintre cele mai competitive piețe logistice din Europa Centrală și de Est. Bucureștiul continuă să ofere un raport foarte bun între costurile de ocupare, disponibilitatea forței de muncă și accesul la principalele coridoare comerciale europene, aspecte care cântăresc tot mai mult în strategiile companiilor care își optimizează lanțurile de aprovizionare. În același timp, observăm că deciziile de ocupare nu mai sunt influențate exclusiv de nivelul chiriei, ci și de factori precum eficiența energetică, sustenabilitatea clădirilor, accesul la energie și capacitatea spațiilor logistice de a integra tehnologii de automatizare. Aceste tendințe creează oportunități importante pentru dezvoltarea pieței industriale și logistice din România în următorii ani.” – Ștefan Surcel, Head of Industrial Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

Raportul „Waypoint: Global Industrial Dynamics 2026” analizează evoluțiile din 135 de piețe logistice și industriale din America de Nord și de Sud, Europa, Orientul Mijlociu, Africa și Asia-Pacific, evaluând costurile operaționale, nivelul chiriilor, costurile cu forța de muncă, prețurile energiei și perspectivele cererii pe termen mediu.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai

The post Cushman & Wakefield: Bucureștiul, în topul celor mai accesibile piețe logistice din Europa appeared first on Forbes Romania.

România va primi 14,34 mil. euro pentru acoperirea pagubelor provocate de inundațiile din mai–iunie 2025, după votul eurodeputaților privind mobilizarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene.

Parlamentul European a aprobat utilizarea a 144,1 mil. euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru sprijinirea României, Spaniei și Ciprului, în urma dezastrelor naturale din 2025. Decizia a fost adoptată cu 642 de voturi pentru, 13 împotrivă și o abținere, potrivit Agerpres.

România va beneficia de 14,34 milioane euro, după inundațiile severe din mai și iunie 2025, care au afectat mai multe regiuni și au produs pagube importante infrastructurii. Printre zonele critice se numără Salina Praid, unde viiturile au compromis infrastructura hidrotehnică și au provocat întreruperi extinse ale alimentării cu energie electrică .

Spania este principalul beneficiar al pachetului, cu 120,55 mil. euro, în contextul secetei prelungite, valurilor de caniculă și incendiilor forestiere majore din 2025. O parte din fonduri, 30 mil. euro, fusese deja plătită în avans pentru sprijinirea intervențiilor inițiale. Cipru va primi 9,21 mil. euro, după incendiile din regiunile Limassol și Paphos, care au distrus aproape 900 de proprietăți și au afectat infrastructura publică esențială .

Fondurile vor contribui la refacerea infrastructurii critice, la restabilirea serviciilor publice, la curățarea zonelor afectate și la acoperirea costurilor pentru cazare temporară, intervenții de urgență și alte măsuri de redresare. FSUE este principalul instrument european de sprijin în urma dezastrelor, oferind peste 10 miliarde de euro în asistență de la înființarea sa în 2002 .

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai

The post Parlamentul European aprobă 144,1 mil. euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru România, Spania și Cipru appeared first on Forbes Romania.