Crosspoint a apărut în 2005, într-o Românie în care piața imobiliară se mișca mai mult pe instinct decât pe fundamente. Mihai Dumitrescu și Codrin Matei, cofondatorii companiei, descriu începuturile ca pe o perioadă „mult mai slab pregătită”, când exuberanța pre-aderare la UE și valul de investitori străini au împins prețurile și așteptările într-o zonă în care totul era posibil.

Povestea Crosspoint nu a început ca un pariu pe imobiliare, ci ca o adaptare la cererea clienților. Inițial, direcția a fost cea de consultanță financiară, dar piața a împins afacerea în altă zonă. „Când am început acest business, ideea a fost să mergem mai mult pe zona de consultanță financiară. Intenția nu a fost neapărat să intrăm în zona de imobiliare… Ce s-a întâmplat? Foarte mulți clienți ne solicitau asistență în zona imobiliarelor. Deci, cumva, am fost împinși de către clienți”, spune Matei într-o discuție cu Forbes România. „A fost perioada până la aderarea României în Uniunea Europeană, în 2007, astfel că am intrat fix atunci când toată lumea era interesată să investească la noi”, amintește și Mihai Dumitrescu.

2005-2008: terenuri, speculații și „hărțile cu nodurile”

La început, Crosspoint a intrat în piață prin investiții și intermedieri de terenuri. „Noi am început acest business prin prisma investițiilor în terenuri”, spune Dumitrescu.

În jurul Bucureștiului – mai ales în nord și în proximitatea proiectelor de infrastructură –, logica era simplă: se cumpăra ieftin, așteptând ca prețurile să crească. „Cât poate să crească un teren pe care îl achiziționezi la un euro pe metru pătrat? La doi euro, ca să dublezi banii”, spune Matei, descriind o perioadă în care terenurile agricole deveneau, peste noapte, cu potențial.

Iar „povestea” infrastructurii a fost combustibil pentru afacerea Crosspoint. Apăruseră proiectele de dezvoltare a infrastructurii cu al doilea inel de Centură și toată lumea se gândea că această dezvoltare a infrastructurii va genera un plus de valoare. „Aveam hărți cu proiectele de infrastructură, iar clienții ne indicau unde ar dori să cumpere, de exemplu, la ieșirea dintr-un nod rutier sau altul”, își amintește Codrin Matei.

Piața era, în esență, bazată pe proiecții și investitori cu apetit pentru risc. „Majoritatea erau investitori speculativi”, adaugă el, detaliind: „Foarte mulți investitori, atât locali, cât și străini, mare majoritate din Israel, erau interesați de achiziții, mai ales în zona de nord a Bucureștiului”.

Primul „deal mare” și începutul încrederii

Mihai Dumitrescu descrie cum, în 2005, a învățat să dezvolte relații și s-a orientat spre zona Ștefănești, adiacentă A3. Acolo a venit și una dintre primele tranzacții relevante, printr-o avocată care reprezenta investitori israelieni. „Și aceasta a fost cea mai mare tranzacție, de fapt, prima dintre cele mai mari tranzacții avute la momentul respectiv. De aici am prins cumva încredere.”

În 2007, piața terenurilor a ajuns la extreme care aveau să fie corectate mai apoi. Crosspoint a intermediat atunci vânzarea unui teren în Herăstrău pentru un grup de investitori spanioli, într-un moment de vârf. Potrivit lui Codrin Matei, valoarea tranzacției, în 2007, s-a ridicat la peste șase milioane de euro, în condițiile în care prețul terenului pe metru pătrat era de 2.500 de euro.

Din acest exemplu, fondatorul Crosspoint evidențiază maturizarea pe care piața avea s-o învețe ulterior. „Acum, nu se mai plătește neapărat prețul pe metru pătrat, cât se ia în considerare prețul pe metru pătrat edificabil… Un teren este valoros atât timp cât se cunoaște de la început potențialul de edificabilitate”, spune Matei.

După 2008, piața românească a trecut de momentul de euforie. „Nu mai exista piață, nu mai exista interes”, spune Matei, descriind blocajul de după criza financiară. Pentru Crosspoint, a fost și momentul în care a devenit clar că o companie construită pe două-trei linii de servicii e vulnerabilă, și că este nevoie de diversificare.

„Un punct important pentru noi a fost criza din 2008-2009. La vremea respectivă, ne-am dat seama că e nevoie să ne diversificăm și mai mult, așa că am decis să ne transformăm într-o firmă de consultanță imobiliară care să acopere toate serviciile”, explică Matei.

Criza a creat însă și oportunități – inclusiv tranzacții definitorii pentru dezvoltatori care aveau să devină „nume mari”. Dumitrescu își amintește un moment devenit aproape legendă în piața rezidențială: prima tranzacție cu One United Properties, în zona Floreasca, în 2009.

„Țin minte că am făcut o primă tranzacție cu cei de la One, pentru terenul din Floreasca. Cu un an în urmă, proprietarul acelui teren a avut o ofertă de 3.000 de euro pe metru pătrat… și cei de la One l-au cumpărat cu 350 euro/mp”, spune Dumitrescu, descriind diferența dintre apogeul bulei și prețul de criză.

Acesta este, poate, unul dintre motivele pentru care Crosspoint a rămas asociată cu segmentul terenurilor și al marilor repoziționări: compania a fost acolo când piața a făcut tranziția de la achiziții bazate pe impuls la cele bazate pe disciplină.

Dincolo de terenuri: diversificare și „școala” clienților exigenți

După criză, Crosspoint și-a extins paleta de servicii pentru a cuprinde și închirieri de birouri, investiții, industrial, evaluări și rezidențial. „La momentul actual, mi-e mult mai ușor să zic ce nu facem, adică închiriere pe zona de retail, de shopping centers, și ce nu avem: property management”, mai spune Codrin Matei.

Motivul diversificării ține de reziliență într-o piață ciclică, în care mereu „există posibilitatea ca un asset class să aibă parte de mai mult interes, fie că vorbim de clădirile de birouri, de industrial sau rezidențial. De aceea am hotărât să avem o paletă cât mai largă”, punctează Mihai Dumitrescu.

În 2017, Crosspoint a intrat și în zona proiectelor de dezvoltare de teren pentru retail, în care compania identifica locații, cumpăra terenuri prin vehicule separate și livra mai departe „la nivel de autorizație de construire”.

„Din 2017, am început să ne extindem și pe proiecte de land development pentru retail. Astfel, identificam locațiile, făceam achiziția de teren și, practic, revindeam terenul la nivel de autorizație de construire, liber de orice probleme”, spune Dumitrescu. Până acum, Crosspoint a livrat patru astfel de proiecte, la Huși, Aiud, Blaj și Otopeni.

Genul acesta de business a funcționat și ca o „școală”, din care au avut de învățat, acumulând un tip de pregătire care, în timp, se vede în modul în care compania își gestionează mandate complexe.

Tranzacțiile-reper: de la platforme industriale la clădiri de birouri și terenuri pentru rezidențial

Pe segmentul terenurilor și al platformelor mari, Crosspoint a punctat câteva tranzacții care au devenit repere de piață. Cea mai mare este fosta platformă IMGB din București, a cărei vânzare s-a realizat în plină criză medicală, în 2020, către Lion Capital: „Vânzarea platformei IMGB, de 54 de hectare, este cea mai mare tranzacție ca suprafață în București”, spune Matei. În datele de portofoliu, tranzacția este indicată la 34,5 milioane de euro.

De fapt, în istoricul Crosspoint, tranzacțiile importante apar ca niște borne care marchează felul în care s-a schimbat piața, de la vârful speculativ al anilor 2006-2008 la disciplina post-criză și, mai recent, la reconversii urbane mari dintr-un București blocat urbanistic.

Astfel, în 2007, Crosspoint a vândut un teren în zona Herăstrău, cumpărat de un grup de investitori spanioli pentru un proiect rezidențial. Aceștia au plătit peste șase milioane de euro pentru 2.500 mp, la prețul de 2.500 de euro pe metru pătrat, după cum își amintește Codrin Matei.

În ultimii ani, Crosspoint a intermediat tranzacții pentru terenuri importante cu destinație rezidențială, a căror valoare depășește 25 de milioane de euro: în zona Fabrica de Glucoză (12.000 mp/valoare tranzacție 14 milioane de euro), Iancu de Hunedoara (2.176 mp/valoare cinci milioane de euro) sau ONE Peninsula (25.000 mp/18,3 milioane de euro). Mai recent, Crosspoint a fost implicată în vânzarea fostei fabrici Cesarom, deținută de grupul spaniol Roca – un teren de circa 12 hectare cumpărat, în 2024, de Ionuț Negoiță. Dincolo de mărime, tranzacția spune ceva și despre cum se face astăzi businessul în piață: „Tranzacția am realizat-o printr-un mandat exclusiv”, punctează Mihai Dumitrescu, explicând că această categorie de mandate ține de asocierea cu Savills. În plus, aceste tranzacții arată o companie care a crescut odată cu piața, dar și o piață care a evoluat.

Fondatorii amintesc și de prima vânzare către Cordia, care a realizat între timp proiectul Parcului 20, precum și legătura timpurie cu Forte Partners, investitori care au cumpărat primul teren pe care au dezvoltat proiectul de birouri The Bridge, tot cu ajutorul Crosspoint.

Pe rezidențial, Crosspoint indică un istoric de peste 4.500 de unități vândute, o bază de peste 30.000 de clienți și investitori, precum și un volum total al tranzacțiilor rezidențiale de peste 40 de milioane de euro în 2024.

Dintre proiectele pe care le-a reprezentat, compania menționează Novum 56, Vulcan Residence, Arkor Iancu Nicolae, Quartier du Nord, The Mansion, One Herăstrău Plaza, CityLife Residences, Quartier Azuga, Nusco City, The Level, între altele.

Piața imobiliară: profesionalizare și schimb de capital

Evoluția pieței, văzută prin ochii fondatorilor, are două axe: profesionalizarea și schimbarea tipului de capital. Pe partea de profesionalizare, Matei vorbește despre evoluția consumatorului și despre due diligence: „Am observat că foarte mulți clienți au început să contracteze serviciile unui consultant tehnic și să pună mai multe întrebări”. În ce privește investițiile, „calitatea investitorilor e cu totul alta față de cum era în 2008”. Fondatorul Crosspoint descrie, totodată, apariția tot mai vizibilă a investitorului local, alimentat de acumulările recente de capital. „În ultimii cinci-șapte ani, au început să se formeze familii care vor să reinvestească profitul în zona de imobiliare”, spune el. În paralel, lipsa predictibilității urbanistice a lovit acolo unde contează pentru capitalul străin, la predictibilitate. Astfel, „mulți investitori s-au reorientat către alte țări”, afirmă Codrin Matei.

Blocajul urbanistic: de la frână la oportunitate

În București, lipsa planurilor urbanistice zonale a reconfigurat ritmul tranzacțiilor, iar multe planuri au fost puse în stand-by sau blocate. În același timp, fondatorii insistă că astfel de perioade creează oportunități pentru cei care pot suporta incertitudinea: „Astfel de situații pot afecta proprietari care nu mai văd un potențial și vor să lichidizeze. În același timp, alți jucători sunt dispuși să plătească la un anumit discount”, spune Matei.

Un alt exemplu de oportunitate care reiese ca urmare a unei carențe se referă la piața de birouri. În 2025, Matei indică faptul că, pentru Crosspoint, departamentul de închirieri de birouri a performat „foarte bine”, cu aproximativ „11.500 mp” intermediați, inclusiv în afara Bucureștiului, la Cluj și Brașov. Astfel, stabilizarea pieței de birouri include două elemente: reducerea spațiilor de către unele companii (inclusiv IT) și, mai ales, lipsa de proiecte noi, care a ajutat absorbția.

După anii dinainte de pandemie, când s-au livrat spații de birouri de peste 100.000 mp, din 2021 încoace, proiectele s-au împuținat, iar anul trecut nu s-a livrat nimic în București.

„Acum sunt câteva proiecte în construcție. La declin a participat oarecum și segmentul de IT&C, care, istoric vorbind, determina cam 50% din toate tranzacțiile de intermedieri cu spații de birouri din București”, explică Codrin Matei. Odată cu tendința work from home, această cotă a scăzut în ultimii ani, iar firmele de IT&C au dat înapoi proprietarilor de clădiri de birouri suprafețe mari.

„În zona Barbu Văcărescu-Floreasca, la un moment dat, erau în jur de 100.000 mp disponibili. Ceea ce poate echivala cu un orice nou proiect liber de pe piață”, amintește Matei.

Însă efectul benefic al opririi autorizațiilor de construire de către administrația publică a fost acela că spațiile goale s-au ocupat.

Savills și trecerea la disciplină corporativă

Una dintre cele mai clare transformări pentru Crosspoint a fost asocierea cu Savills, unul dintre cele mai mari branduri globale în consultanță imobiliară, cu venituri de peste 2,40 miliarde de lire sterline în 2024.

Matei descrie procesul nu ca pe o simplă alianță, ci ca pe o „calificare” cu reguli, audit și standarde. „Am avut un soft cooperation cu cei de la Savills, care s-a transformat într-un full association în 2019.” Înainte de asta, a existat o selecție și o perioadă de control al proceselor.

În termeni operaționali, asocierea înseamnă, totodată, nu doar mai mulți potențiali clienți, ci și exclusivitate. Astfel, „dacă un client din rețeaua Savills dorește să facă tranzacții pe teritoriul României, acesta este obligat să lucreze cu noi”, explică Matei. Invers, Crosspoint poate deservi clienții proprii în piețe în care Savills are birouri.

Exemplul cel mai relevant este chiar mandatul care a adus în discuție tranzacția cu Roca și care a venit prin Savills.

Investițiile – o piață încă mică

În ce privește piața de investiții din România, în opinia Crosspoint, ea rămâne modestă ca volum și lichiditate, comparativ cu Polonia sau Cehia. „Noi nu am depășit încă borna de un miliard de euro ca valoare a investițiilor, deci suntem o piață foarte mică”, mai spune Matei. În plus, există problema „mărimii tichetului”: fondurile mari vor volume, iar România oferă mai rar portofolii vizând tranzacții de peste 100 de milioane de euro.

Dar când apar, interesul se vede imediat. Matei amintește de vânzarea portofoliului CA IMMO, de 400 de milioane de euro, când au fost interesați în jur de 10 jucători, adăugând că problema nu e lipsa capitalului, ci lipsa produsului potrivit. El face o comparație cu Germania, unde pentru un activ se primesc în jur de 40-50 de oferte, în timp ce „la noi, media este undeva la două-patru oferte”.

Astfel, într-o piață atât de ciclică precum cea imobiliară, care a trecut prin boom, prăbușire, îngheț urbanistic, pandemie și reașezări de costuri și finanțare, Crosspoint se identifică prin livrarea unor standarde verificabile într-un sector în care încrederea rămâne cea mai scumpă marfă.

„Cred că cea mai mare greșeală este să nu iei nicio decizie”, spune Matei, în timp ce Dumitrescu leagă supraviețuirea companiei de modul în care au lucrat cu oamenii: „A contat foarte mult partea de transparență cu care am tratat clienții, partenerii. Cred că asta a contat foarte mult vizavi de încrederea de care am beneficiat în timp”.

-54 de hectare vânzarea platformei IMGB – cea mai mare tranzacție ca suprafață în București

-Peste 4.500 de unități rezidențiale vândute

„Acum, nu se mai plătește neapărat prețul pe metru pătrat, cât se ia în considerare prețul pe metru pătrat edificabil… Un teren este valoros atât timp cât se cunoaște de la început potențialul de edificabilitate.” – Codrin Matei

„Țin minte că am făcut o primă tranzacție cu One, pentru terenul din Floreasca. Cu un an în urmă, proprietarul acelui teren a avut o ofertă de 3.000 de euro pe metru pătrat, și cei de la One l-au cumpărat cu 350 euro/mp.” – Mihai Dumitrescu

The post Crosspoint, după 20 de ani: de la „tranzacții cu cash” la mandate exclusiviste și standarde Savills appeared first on Forbes Romania.

Clasată în urma altor capitale din regiunea CEE precum Praga, Budapesta sau Varșovia, dar între Veneția, zona metropolitană Ruhr și Glasgow, București se află pe locul 49 în topul „Europe’s Best Cities 2026”, realizat de compania de consultanță Resonance.

Raportul analizează performanța și percepția a 100 de orașe europene în funcție de indicatori precum calitatea vieții, atractivitatea culturală și performanța economică. 

Capitala României se poziționează în prima jumătate a clasamentului și este prezentată drept una dintre capitalele emergente din Europa Centrală și de Est, care câștigă vizibilitate în rândul investitorilor, turiștilor și companiilor. 

Raportul descrie Bucureștiul drept „Micul Paris” al Europei de Est și subliniază că orașul își consolidează reputația de capitală încă „nedescoperită”, dar tot mai atractivă pentru vizitatori și investiții. Mobilitatea mai facilă în spațiul Schengen pentru cetățenii români a redus barierele de acces pentru turiști și investitori, în timp ce aeroporturile orașului au înregistrat un trafic record de peste 16 milioane de pasageri în 2024. 

Printre realizările recente se menționează deschiderea Catedralei Mântuirii Neamului, cea mai mare și mai înaltă catedrală ortodoxă din lume, iar în industria ospitalității sunt amintite hotelurile Corinthia Grand Hotel du Boulevard și Mondrian Bucharest, programat pentru deschidere în 2026, situat în apropierea Ateneului Român. 

Raportul evidențiază și dinamica sectorului comercial și gastronomic. Bucureștiul se situează pe locul 10 în Europa la categoria shopping, iar Calea Victoriei este menționată ca una dintre arterele care concentrează magazine de lux într-un peisaj arhitectural eclectic, cu clădiri neoclasice, Art Nouveau și moderniste. 

Și oferta gastronomică bogată este amintită în raport, orașul ocupând locul 20 în Europa la categoria restaurante. Apariția unor proiecte precum Marketta Food Hall din One Gallery, amenajată în fosta fabrică Ford din anii 1930 din zona Floreasca, reflectă evoluția scenei culinare locale. 

Pe plan economic, Bucureștiul se remarcă printr-un standard de viață ridicat, clasat pe locul 8 în Europa în raport, element care contribuie la dinamica pieței imobiliare. Prețul mediu al locuințelor a ajuns la aproximativ 1.862 euro pe metru pătrat la jumătatea anului 2025. 

Totodată, România a înregistrat o creștere de 57% a proiectelor de investiții străine directe în 2024, iar aproximativ 40% dintre acestea au fost atrase de București, în special în domenii precum producția industrială, serviciile de business și vânzările. Potrivit raportului, acesta este al doilea cel mai ridicat nivel din Europa Centrală. 

Cum se poziționează Bucureștiul față de alte capitale europene

Clasamentul este dominat de marile metropole vest-europene. Londra ocupă prima poziție, urmată de Paris și Berlin. 

Budapesta și Praga ocupă locurile 14 și 15, primul oraș beneficiind de atracții pentru întreaga familie și facilități pentru nomazii digitali, precum și cu un pipeline bogat, de 22 de hoteluri cu peste 3.000 de camere programate pentru deschidere până în 2029. 

Praga bifează prin locuri instagramabile, în timp ce la standardul de viață se situează pe locul 12. Varșovia se clasează pe locul 17, fiind denumită “noul suflet al Europei”. Este amintită aici și renovarea principalei gări a capitalei poloneze, finalizată anul trecut, precum și noua clădire a Muzeului de Artă Modernă. 

În comparație cu aceste capitale mature, Bucureștiul se situează într-o categorie diferită – cea a orașelor în ascensiune, unde costurile mai reduse, creșterea investițiilor și dezvoltarea sectorului serviciilor creează premise pentru o competitivitate mai mare în următorii ani.

Bratislava se clasează pe locul 67, Sofia pe 80, iar Zagreb pe 86. 

Pentru a clasifica performanța și percepția orașelor incluse în Europe’s Best Cities 2026, au fost analizate zone metropolitane cu o populație de peste 500.000 de locuitori (conform datelor Eurostat și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OECD).

Topul celor 100 de orașe a fost stabilit prin combinarea unor indicatori statistici de bază cu date generate de utilizatori din surse online precum Google, Instagram și TikTok, pentru a evalua calitatea experienței urbane și atractivitatea orașelor.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Bucureștiul urcă pe locul 49 în clasamentul Europe’s Best Cities 2026; Capitala câștigă puncte la standard de viață, retail, gastronomie și activitate urbană appeared first on Forbes Romania.

Grupul ROCKWOOL, unul dintre cei mai mari producători globali de soluții de izolație din vată bazaltică, a raportat pentru 2025 venituri de 3,877 miliarde de euro, în creștere cu aproximativ 1% în monedă locală față de anul precedent, într-un context economic și geopolitic dificil pentru sectorul construcțiilor. 

În Europa, performanța companiei a fost mixtă, cu piețe majore precum Germania și Franța afectate de scăderea activității în construcții rezidențiale și comerciale. În schimb, Europa de Est și de Sud au înregistrat evoluții mai solide, România fiind menționată printre piețele cu creștere a vânzărilor. 

Pe plan național, compania deține o unitate de producție în localitatea Ariceștii-Rahtivani, județul Prahova, care a raportat pentru 2024 vânzări de 270,39 milioane de lei, în creștere de la nivelul 243,57 milioane de lei înregistrat în anul fiscal precedent.

Potrivit raportului anual, veniturile ROCKWOOL în Europa de Est (incluzând Rusia) au ajuns la 746 milioane de euro în 2025. Excluzând piața rusă, regiunea a înregistrat o creștere de aproximativ 5% în monedă locală, performanța fiind susținută de rezultate bune în România, Polonia și Ungaria. 

În paralel, compania continuă să investească în extinderea capacităților de producție în regiune. Printre proiectele majore planificate pentru 2026 se numără extinderea capacității industriale în România, alături de investiții similare în Statele Unite și India. 

Profitabilitatea grupului a scăzut față de anul precedent, pe fondul unor costuri mai mari și al unor evenimente operaționale punctuale. EBIT înainte de ajustarea valorii activelor din Rusia a fost de 570 milioane de euro, cu o marjă de 14,7%, în scădere față de 2024. 

Rezultatul final a fost puternic afectat de pierderea de 392 milioane de euro asociată ajustării valorii operațiunilor din Rusia, după ce autoritățile ruse au preluat controlul asupra subsidiarelor locale ale grupului la începutul lui 2026. În consecință, profitul net al companiei pentru 2025 a scăzut la 28 milioane de euro. 

Segmentul de izolații, care generează aproximativ 83% din veniturile grupului, a înregistrat în 2025 vânzări de 3,206 miliarde de euro, în creștere cu 1,5% în monedă locală. Creșterea din America de Nord și din unele piețe europene a compensat declinul din piețele principale ale Europei occidentale.

Pe termen mediu, compania mizează pe creșterea cererii pentru materiale de izolație eficiente energetic, stimulată de politicile europene privind renovarea clădirilor și reducerea consumului de energie. În acest context, directivele europene privind performanța energetică a clădirilor ar putea susține o nouă etapă de renovare a fondului imobiliar din Europa. 

Pentru 2026, ROCKWOOL estimează o creștere a veniturilor între 2% și 4% în monedă locală, excluzând operațiunile din Rusia. Marja EBIT este așteptată să se situeze între 13% și 14%, pe fondul unor investiții mai mari în capacitate, electrificarea proceselor industriale și activități comerciale. 

Compania intenționează să investească aproximativ 650 milioane de euro în 2026, o parte importantă din aceste fonduri fiind direcționată către extinderea capacităților de producție și proiecte de decarbonizare industrială.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post ROCKWOOL: creștere moderată a veniturilor în 2025 și extinderea capacităților de producție, inclusiv în România appeared first on Forbes Romania.

Genesis Property, proprietar și operator de clădiri de birouri din România, a anunțat numirea lui Cătălin Niculiță în funcția de Leasing Manager, potrivit unui comunicat al companiei. 

Cu aproape 20 de ani de experiență în domeniul imobiliar, Cătălin Niculiță se alătură echipei de leasing a companiei cu obiectivul de „a contribui la strategia de creștere pe termen lung și de a consolida relațiile cu chiriașii și partenerii din piață”. 

De-a lungul carierei, acesta a acumulat experiență în mai multe segmente ale pieței imobiliare, inclusiv rezidențial, industrial, retail stradal, centre comerciale și, în ultimii ani, în segmentul spațiilor de birouri.

Anterior, Niculiță a ocupat roluri de leadership în companii de real estate, printre care și dezvoltatorul Atenor, unde a ocupat funcția de Development & Leasing Manager timp de șapte ani. Anterior, el a ocupat poziții de broker și manager în cadrul Colliers. 

În noul rol, Cătălin Niculiță va avea ca obiectiv principal consolidarea poziționării campusului West Gate Business District din portofoliul companiei în rândul chiriașilor și partenerilor din piața de birouri. 

Genesis Property deține și administrează campusurile de business YUNITY Park și West Gate Business District din București, care cumulează peste 150.000 de metri pătrați de spații de birouri și găzduiesc companii precum HP Inc., Hewlett Packard Enterprise, Accenture, Ericsson, Garanti BBVA, Infineon, Luxoft, Yokogawa, Siemens și Alpha Bank. Campusurile sunt deținute de Liviu Tudor, fondatorul Genesis Property.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Genesis Property îl numește pe Cătălin Niculiță în funcția de Leasing Manager appeared first on Forbes Romania.

Rețeaua Unităților de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci Critici (AP-USTACC) va fi extinsă cu încă patru spitale, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Decizia ridică la 29 numărul total al unităților dedicate pacienților aflați în situații cardiovasculare critice.

Noile structuri vor funcționa în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești, Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad și Spitalului Județean de Urgență Deva.

Potrivit ministrului, unitățile sunt destinate pacienților cu infarct miocardic, aritmii severe sau alte urgențe cardiovasculare care necesită monitorizare permanentă și intervenție rapidă.

„Ajungem astfel la 29 de unități dedicate pacienților aflați în situații cardiace critice, care au nevoie de monitorizare permanentă și intervenție rapidă”, a transmis Alexandru Rogobete.

Extinderea este realizată prin Programul Național de Acțiuni Prioritare – AP-USTACC, prin care aceste unități beneficiază de finanțare directă de la Ministerul Sănătății pentru achiziția de medicamente, consumabile și materiale sanitare necesare îngrijirii pacienților critici.

„În cardiologie, diferența o face accesul rapid la un spital pregătit să intervină imediat. Prin consolidarea acestor unități creștem capacitatea sistemului de sănătate de a răspunde urgențelor cardiovasculare și de a oferi îngrijiri cardiologice avansate în cât mai multe regiuni ale țării”, a precizat ministrul.

Acesta a adăugat că extinderea rețelei reprezintă un pas în creșterea capacității sistemului medical de a trata rapid pacienții cu urgențe cardiovasculare, în condițiile în care astfel de cazuri necesită intervenții în cel mai scurt timp posibil pentru a reduce riscul de complicații sau deces.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Ministerul Sănătății extinde rețeaua unităților pentru pacienți cardiaci critici cu încă patru spitale appeared first on Forbes Romania.

Dezvoltatorul belgian Atenor a finalizat vânzarea campusului de birouri @Expo din nordul Bucureștiului către un „investitor internațional aflat la prima achiziție pe piața locală.”

Anunțul a fost făcut de consultanții imobiliari CBRE și Colliers, care au intermediat procesul de tranzacționare în mandat de co-exclusivitate.

Potrivit surselor citate de Profit.ro, investitorul ar fi compania sârbo-turcă Mondo Development, care își face astfel intrarea pe piața din România.

Proiectul este amplasat pe Bulevardul Expoziției și cuprinde trei clădiri de birouri cu aproximativ 50.000 de metri pătrați suprafață închiriabilă (GLA), precum și 740 de locuri de parcare subterane. Parterul ansamblului include aproximativ 3.200 de metri pătrați de spații comerciale.

Clădirile au fost livrate în două etape, în 2021 și 2023, și găzduiesc chiriași din domenii precum IT, telecomunicații, farmaceutic și servicii pentru afaceri.

„Tranzacția reconfirmă atractivitatea sectorului de birouri din București și interesul investitorilor pentru active bine poziționate, cu potențial de creștere operațională”, a declarat Robert Miklo, Head of Capital Markets la Colliers România.

La rândul său, Mihai Pătrulescu, Head of Investment Properties la CBRE România, a subliniat că tranzacția reflectă interesul capitalului internațional pentru active de calitate de pe piața locală. 

„Vânzarea @Expo evidențiază maturizarea segmentului prime de birouri din București și interesul constant al capitalului străin pentru România. Activele sustenabile, de calitate ridicată, continuă să atragă investitori pe termen lung, demonstrând reziliența pieței”, a spus acesta.

Tranzacția are loc într-un context în care piața investițiilor imobiliare din România începe să își revină. Potrivit raportului anual Colliers, volumul total al tranzacțiilor a ajuns în 2025 la aproximativ 525 milioane de euro, iar pentru 2026 este anticipată o creștere moderată, cu potențialul de a depăși 750 milioane de euro într-un scenariu favorabil.

Segmentul de birouri a reprezentat aproximativ o treime din volumul total al tranzacțiilor din 2025, iar randamentele pentru activele prime s-au menținut în jurul valorii de 7,5%, un nivel considerat competitiv la nivel regional.

Zona Expoziției – Piața Presei – Montreal s-a consolidat în ultimii ani ca unul dintre hub-urile emergente ale Bucureștiului, beneficiind de un mix de dezvoltări de birouri, proiecte rezidențiale și facilități urbane. Proximitatea Parcului Herăstrău, accesul către centrul orașului și conexiunile rutiere directe către Aeroportul Internațional Henri Coandă susțin atractivitatea zonei pentru chiriași și investitori.

În același timp, oferta limitată de clădiri moderne continuă să susțină interesul pentru astfel de active. În 2025, piața de birouri din București nu a înregistrat livrări noi – primul an din ultimele două decenii fără proiecte finalizate – în timp ce rata de neocupare a coborât la aproximativ 11,75% la finalul anului trecut.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Atenor a vândut campusul de birouri @Expo din București  appeared first on Forbes Romania.

Proiectul rezidențial Horizon City, dezvoltat pe Bulevardul Pipera de investitorul britanic Ghai Sant Ram, a vândut aproximativ 75% din locuințele disponibile în prima fază la patru luni de la lansarea vânzărilor, potrivit datelor comunicate de dezvoltator. Valoarea tranzacțiilor realizate până în prezent se ridică la aproximativ 20 de milioane de euro.

Prima etapă a proiectului include două clădiri cu un total de 184 de apartamente, dintre care aproximativ 138 au fost deja contractate. 

„Acest rezultat confirmă interesul pieței pentru proiectele bine poziționate, cu finanțare solidă și cu un cadru juridic clar”, a declarat Cătălin Apetri, CEO și fondator al CGA Home Consulting și director de dezvoltare pentru România al investitorului Ghai Sant Ram.

Dezvoltatorul a anunțat lansarea fazei a doua a proiectului, care introduce o structură de plată cu avans de 10% la semnarea contractului și plăți eșalonate pe parcursul execuției lucrărilor.

Horizon City este dezvoltat pe un teren de aproximativ 23.000 de metri pătrați și va include în total 699 de locuințe și 926 de locuri de parcare. Investiția totală estimată pentru proiect este de aproximativ 130 de milioane de euro.

Potrivit dezvoltatorului, aproximativ jumătate dintre achizițiile realizate până în prezent au fost finanțate prin credite bancare, restul fiind realizate din surse proprii.

Profilul principal al cumpărătorilor este format din familii tinere și persoane angajate în companiile din zona de nord a Capitalei, dar și din antreprenori sau investitori care au achiziționat locuințe în faza de lansare.

Construcția proiectului este în desfășurare, iar stadiul lucrărilor diferă în funcție de clădire. Unele corpuri au ajuns deja la etajul trei, în timp ce altele se află la nivelul parterului. În paralel se lucrează la compartimentările interioare și la instalațiile electrice și sanitare.

Dezvoltatorul estimează că proiectul va fi finalizat până la mijlocul anului 2027.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Horizon City a vândut 75% din locuințele din prima fază și lansează etapa a doua a proiectului appeared first on Forbes Romania.

Cererea pentru locuințe dedicate studenților și tinerilor profesioniști este în continuare foarte ridicată în București, în condițiile în care oferta modernă este limitată, iar o parte semnificativă a pieței de închirieri funcționează încă informal, consideră Ioan Bejan, Director de Sustenabilitate la Genesis Property.

Compania, unul dintre principalii investitori imobiliari români, administrează peste 150.000 mp de clădiri de birouri de clasă A, dar și complexul West Gate Studios, considerat primul proiect de locuințe pentru studenți construit special în acest scop din România, deschis în urmă cu aproximativ 16 ani.

Potrivit lui Bejan, proiectul a demonstrat încă de la început potențialul acestui segment. „Prima clădire s-a ocupat practic instantaneu. Proprietarii au fost surprinși de succesul proiectului și au decis imediat dezvoltarea altor două clădiri”, a explicat acesta.

Cerere ridicată pentru locuințe dedicate studenților

West Gate Studios include în prezent aproximativ 850 de camere și 1.500 de locuri de cazare, distribuite în unități cu suprafețe de 25 și 37 de metri pătrați.

Cererea pentru astfel de spații este susținută de numărul mare de studenți din București. În România există aproximativ 565.000 de studenți, iar aproximativ 30% dintre aceștia studiază în Capitală, ceea ce înseamnă că aproape 170.000 de studenți au nevoie de locuințe în București.

„Studenții și tinerii profesioniști reprezintă coloana vertebrală a pieței de închirieri. Din punctul meu de vedere, cel puțin în București, cererea este uriașă”, a afirmat Ioan Bejan.

Piața închirierilor, afectată de informalitate

Directorul Genesis Property subliniază că statisticile oficiale nu reflectă pe deplin realitatea pieței. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 25% din fondul locativ din România este declarat neocupat, în timp ce doar 6% dintre locuințe sunt oficial închiriate.

În București, aproximativ 218.000 de locuințe sunt declarate neocupate, însă o parte dintre acestea sunt, de fapt, utilizate în piața informală de închirieri.

„Aceste locuințe există în piața ‘gri’. Atât chiriașii, cât și proprietarii încearcă să reducă taxele și preferă uneori să nu semneze contracte oficiale”, a explicat Bejan.

Comunitatea, element-cheie în proiectele pentru studenți

„Încă de la început am promovat o relație de tip parteneriat între proprietar și chiriaș și am construit un concept bazat pe comunitate. Studenții sunt implicați în viața zilnică a complexului, în organizarea de evenimente și activități”, a spus Bejan.

În fiecare an este selectată o echipă de residential assistants, studenți care contribuie la organizarea activităților și la gestionarea comunității din interiorul complexului. „Ei sunt practic ochii și urechile noastre într-o comunitate atât de mare”, a adăugat acesta.

Un alt element apreciat de studenți și de părinții lor este nivelul ridicat de securitate și infrastructura complexului.

Accesul în clădiri este controlat prin carduri, iar complexul beneficiază de echipe dedicate de securitate. Potrivit lui Bejan, aceste elemente sunt esențiale pentru studenți, mai ales pentru cei veniți din alte orașe sau din străinătate.

În prezent, aproximativ 5% dintre rezidenții complexului sunt studenți internaționali, într-un context în care România a avut anul trecut aproximativ 38.000 de studenți străini.

Administrarea unui campus studențesc, o provocare

Chiar dacă cererea rămâne ridicată, Genesis Property nu analizează în prezent extinderea portofoliului de locuințe pentru studenți. Motivul este complexitatea operațională a administrării unui astfel de proiect.

„Gestionarea a 1.200–1.300 de studenți nu este deloc ușoară. Nu vorbim doar despre active imobiliare, ci despre oameni și despre o comunitate foarte dinamică”, a explicat Bejan.

Totuși, acesta consideră că segmentul locuințelor pentru studenți are un potențial semnificativ de dezvoltare în România, mai ales dacă proiectele sunt concepute și operate corect.

„Piața este foarte puternică. Există o cerere reală pentru locuințe de calitate dedicate studenților și tinerilor profesioniști. Important este ca aceste proiecte să fie construite și administrate corect”, a concluzionat reprezentantul Genesis Property.

Credit foto: West Gate

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Ioan Bejan (Genesis Property): „În România există sute de mii de studenți care au nevoie de locuințe, dar oferta modernă este încă limitată” appeared first on Forbes Romania.

AFI România, unul dintre cei mai mari investitori imobiliari din România, cu active de peste 1 miliard de euro pe plan local, își extinde strategia pe segmentul rezidențial, mizând pe dezvoltarea simultană a proiectelor destinate închirierii și vânzării de locuințe. 

Obiectivul diviziei dedicată segmentului rezidențial, coordonată de Luciana Giurea-Roșca, este ca acest segment să devină la fel de important pentru companie precum portofoliul de centre comerciale și clădiri de birouri.

Deși AFI este relativ nou pe piața rezidențială din România, compania are o experiență de aproximativ zece ani în proiecte de tip build-to-rent în Polonia și Cehia, unde a dezvoltat mii de apartamente dedicate închirierii.

Grad de ocupare atins mult mai rapid decât estimările pieței

Primul proiect de locuințe destinate închirierii din România, AFI Home North, a depășit așteptările companiei în ceea ce privește viteza de ocupare. Dacă estimările pieței indicau o perioadă de 16–24 de luni pentru stabilizarea unui astfel de proiect la peste 80% ocupare, AFI a atins acest nivel în aproximativ șase luni.

„Când am început proiectul, estimările spuneau că un proiect de acest tip ajunge la peste 80% ocupare în 16 până la 24 de luni. Noi am ajuns la acest nivel în doar jumătate de an”, a explicat Giurea-Roșca.

Proiectul a fost lansat în luna mai, perioadă considerată optimă pentru lansări rezidențiale, deoarece mobilitatea populației este mai ridicată, iar oamenii sunt mai dispuși să facă schimbări importante, inclusiv mutarea într-o nouă locuință.

Interesul a crescut constant pe parcursul verii, gradul de ocupare avansând cu aproximativ 10% lunar, iar în anumite perioade chiar cu 20%. Au existat și companii care au închiriat mai multe locuințe simultan pentru relocarea angajaților. Într-un caz, o companie a contractat zece apartamente pentru angajați veniți din străinătate.

Interes ridicat din partea expaților

Un element important în structura chiriașilor este ponderea ridicată a rezidenților străini. Potrivit reprezentanților companiei, între 50% și 60% dintre locatari sunt fie cetățeni străini, fie membri ai unor cupluri mixte, în care unul dintre parteneri provine din altă țară.

Mulți dintre aceștia închiriază locuințele înainte de a ajunge în România, după vizionări online sau tururi video.

„Avem foarte mulți străini care aleg să se relocheze în România și care închiriază online. Ne cer un tur video al apartamentului și în aceeași zi semnează contractul, astfel încât atunci când ajung în România locuința este deja pregătită”, a explicat reprezentanta AFI.

În prezent, în proiect locuiesc persoane din peste 20 de naționalități, inclusiv ambasadori, directori executivi, antreprenori sau familii tinere. „Glumim uneori că este o clădire a Națiunilor Unite”, spune Giurea-Roșca.

Apartamentele cu două camere, cele mai căutate

Datele interne ale companiei arată că cele mai căutate locuințe sunt apartamentele cu două camere, chiar și în cazul chiriașilor singuri. Aceștia preferă separarea clară între zona de zi și cea de dormit, chiar dacă există și garsoniere sau studiouri mai spațioase.

Pentru următoarele faze de dezvoltare, interesul este deja ridicat. Pentru următoarea clădire, care va include 164 de apartamente, există deja o listă de așteptare formată în mare parte din recomandările chiriașilor existenți.

Închirierea, tot mai des o alegere de lifestyle

Potrivit reprezentanților companiei, piața rezidențială din România începe să se apropie treptat de modelele occidentale, în care închirierea nu este doar o soluție temporară, ci o alegere de lifestyle.

Un argument în acest sens este și flexibilitatea oferită de închiriere, mai ales pentru persoanele care nu sunt sigure unde vor să locuiască pe termen lung.

„Poți închiria într-un cartier pentru a vedea dacă ți se potrivește înainte să cumperi. Există studii care arată că aproximativ 30% dintre proprietarii din România regretă locuința cumpărată, de multe ori pentru că nu au luat în calcul distanța până la locul de muncă sau infrastructura zonei”, a spus Giurea-Roșca.

Contracte pe termen lung și servicii incluse

În proiectele AFI, contractele de închiriere sunt în general pe termen mediu sau lung, majoritatea fiind semnate pe perioade de un an sau mai mult. Există și contracte pe doi sau trei ani, chiriașii apreciind stabilitatea oferită.

„Oamenii apreciază securitatea pe care o au atunci când știu că pot rămâne în același loc câțiva ani și că nu vor primi notificări de evacuare sau creșteri bruște ale chiriei”, a explicat Giurea-Roșca.

Proiectele includ și o serie de facilități integrate, precum spații de coworking, sală de fitness sau programe de loialitate care oferă reduceri în restaurante, centre comerciale sau clinici medicale.

AFI România intenționează să continue dezvoltarea pe segmentul rezidențial, atât prin proiecte dedicate închirierii, cât și prin dezvoltări destinate vânzării.

Compania consideră că cele două modele pot coexista și se pot completa reciproc, oferind locuințe atât pentru cei care doresc flexibilitate, cât și pentru cei care caută proprietăți pe termen lung.

AFI Home North este amplasat pe Bulevardul Dimitrie Pompeiu, se întinde pe o suprafață totală de 10.200 mp și va include 380 de apartamente dispuse în trei clădiri, precum și peste 400 de locuri de parcare, dezvoltate în trei faze.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post AFI România accelerează dezvoltarea segmentului rezidențial: proiectele build-to-rent au atins 80% grad de ocupare în doar șase luni appeared first on Forbes Romania.

Anul 2025 a fost marcat de ajustări și prudență pentru industria construcțiilor, iar pentru Elis Pavaje rezultatele au reflectat această tendință. Compania a înregistrat o ușoară scădere față de anul anterior, însă și-a menținut stabilitatea operațională prin diversificare și eficientizarea activității, într-un context economic caracterizat de incertitudini.

„Anul 2025 a fost sinonim cu cuvântul ‘recalibrare’, într-un context economic general plin de provocări pentru industria construcțiilor. Rezultatele au înregistrat o ușoară scădere față de nivelul atins în exercițiul financiar anterior, influențată de dinamica pieței și de adaptarea la noile condiții economice”, a declarat Emil Elisiu Goța, director general Elis Pavaje pentru Forbes România.

Potrivit acestuia, compania a ales o abordare prudentă în gestionarea volumelor și a investițiilor, concentrându-se pe menținerea stabilității și pe continuitatea strategiei de dezvoltare.

Proiecte majore în infrastructură și amenajări urbane

În 2025, Elis Pavaje a fost implicată în mai multe proiecte de infrastructură și amenajări urbane, printre care modernizarea DJ107I – Transapuseana, pe loturile 1 și 2 din județul Alba, dar și consolidarea drumului județean DJ107K pe tronsonul dintre Galda de Jos, Mesentea, Întregalde și Ghioncani.

Compania a furnizat de asemenea produse pentru proiecte de reabilitare urbană în municipiul Alba Iulia și pentru amenajarea spațiului festivalului Beach Please din Costinești.

Pentru perioada curentă, două dintre cele mai importante proiecte contractate sunt modernizarea drumului județean DJ750C – Drumul Mănăstirilor, lotul 1, precum și modernizarea drumului DJ106G din județul Sibiu, pe tronsonul dintre DN1 – Miercurea Sibiului – Apoldu de Jos – Ludoș – Gusu, inclusiv lucrări de relocare a utilităților.

Piața construcțiilor în 2026: stabilitate și cerere pentru produse premium

Pentru 2026, compania estimează o evoluție a pieței caracterizată de dinamici contrastante. Deși există deja o bază de contracte semnate la începutul anului, evoluția sectorului va depinde de modul în care se vor mișca investițiile publice și private.

„Strategia noastră pentru 2026 este axată pe stabilitate și adaptare la o piață cu dinamici contrastante. Observăm o creștere a interesului pentru produse premium, în special în segmentul rezidențial, unde clienții acordă tot mai multă atenție esteticii și calității materialelor”, a explicat Emil Goța.

În sectorul public, însă, perspectivele sunt mai prudente. Limitarea fondurilor pentru proiecte noi de infrastructură impune o selecție mai riguroasă a lucrărilor și o optimizare a resurselor.

Una dintre direcțiile strategice pentru 2026 este consolidarea serviciilor integrate oferite clienților. Compania își propune să dezvolte componenta de antrepriză generală, printr-un departament dedicat gestionării proiectelor de la faza de proiectare până la execuție.

„Ne dorim să oferim nu doar produse, ci soluții complete – de la consultanță tehnică și proiectare până la execuție prin rețeaua noastră de parteneri. Această abordare ne permite să răspundem mai bine cerințelor din piață și să oferim o experiență completă clienților”, a precizat directorul general al companiei.

Departamentul dedicat gestionează proiecte de la ofertare și contractare până la logistică, livrare și montaj, implicând peste 200 de specialiști.

Piața pavelelor: sectorul nerezidențial domină

Potrivit datelor din industrie pentru 2025, segmentul nerezidențial reprezintă aproximativ 56% din piața pavelelor, în timp ce proiectele rezidențiale generează restul de 44%.

Elis Pavaje operează în prezent cinci unități de producție la nivel național – la Petrești (Alba), Stoenești (Prahova), Secuienii Noi (Neamț), Vințu de Jos (Alba) și Arad – și are o capacitate de producție de peste 28.000 de metri pătrați de pavele pe zi.

Compania, fondată la începutul anilor ’90 de soții Elisiu și Sâmza Goța, a evoluat de la o producție artizanală de aproximativ șase metri pătrați pe zi la unul dintre cei mai mari producători de pavele din România.

După 35 de ani de activitate, Elis Pavaje a livrat peste 38 de milioane de metri pătrați de pavele și peste 33 de milioane de metri liniari de borduri, având o cotă de piață estimată la peste 22,6% și o echipă formată din peste 875 de angajați.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Emil Elisiu Goța (Elis Pavaje): „Observăm o creștere a interesului pentru produse premium, în special în segmentul rezidențial” appeared first on Forbes Romania.