Expansiunea accelerată a sectorului de retail din România, cu peste 750.000 mp de noi spații comerciale în construcție sau planificare până în 2029, schimbă nu doar peisajul comercial, ci și dinamica urbană.

În spatele acestor evoluții se află leasing managerul de centre comerciale, un actor al cărui rol depășește cu mult „limitele tehnice” de negociere a chiriilor și optimizare a mixurilor de chiriași.

În realitate, după cum explică arhitectul Matius Ichim de la Matius Studio, specializat în proiecte de retail, în anumite momente-cheie ale dezvoltării unui mall, leasing managerul devine „un ferment al businessurilor locale, un catalizator al transformării unor antreprenori din comercianți izolați în parteneri reali ai unui ecosistem comercial matur”.

Mai mult, acesta devine un actor cu impact asupra economiei locale, structurii urbane și chiar comportamentului consumatorilor. Iar integrarea brandurilor locale în mixul de chiriași reprezintă o componentă strategică, nu doar un element decorativ pentru marii proprietari de centre comerciale.

După cum explică Ramona Marusac, Regional Head of Leasing NEPI Rockcastle, pentru Forbes România, „integrarea antreprenorilor locali reprezintă un pilon esențial în strategia noastră de dezvoltare. Brandurile locale sunt cele care aduc autenticitate și o notă distinctivă mixului comercial, completând profilul marilor retaileri internaționali”.

Ea arată că leasingul a evoluat „de la o simplă gestiune a contractelor către o zonă a parteneriatelor strategice pe termen lung”, iar mallurile au devenit „hub-uri economice și sociale vibrante”. Exemplele din Promenada Mall – Murmur, Dualitae sau Factory Lab – indică o deschidere mai mare a publicului urban către designeri locali, în special în București.

La AFI România, perspectiva este similară, dar accentul cade pe adaptarea la comunitate: „Antreprenorii locali aduc originalitate, diversitate și sunt foarte adaptabili la cerințele publicului dintr-o anumită zonă. (…) Un centru comercial trebuie să reflecte și să susțină comunitatea din care face parte”, punctează și Roxana Stănciulescu, Head of Retail Leasing Division AFI România.

Cum se spune „da” unui concept local aflat la început?

Într-un context în care mallurile sunt dominate de branduri globale, acceptarea unui antreprenor aflat la început implică un risc comercial. „Dincolo de cifre, căutăm un potențial real de scalare, o calitate foarte bună a produsului sau serviciului și, mai ales, viziunea antreprenorului de a se adapta rapid la dinamica pieței”, spune Ramona Marusac. „Decizia de a integra un concept la început de drum este un risc, dar în același timp și o investiție importantă în diversitate.”

La AFI, evaluarea este dublată de pragmatism operațional. Astfel, „brandurile mari aduc stabilitate, dar conceptele locale bine alese aduc acel factor de diferențiere care dă identitate unui mall. Evident, este un echilibru între curaj și evaluare pragmatică”, explică Roxana Stănciulescu.

În ceea ce privește sprijinul acordat acestor branduri locale în primele 12-24 de luni, NEPI oferă acces la date de piață și suport operațional, în timp ce AFI aplică o „abordare etapizată” și poate ajusta termenii comerciali în funcție de performanță. „Oferim din start consultanță strategică pentru poziționarea brandului și amenajarea spațiului, astfel încât acesta să maximizeze traficul de vizitatori. Mai mult, punem la dispoziția partenerilor noștri analize despre comportamentul consumatorilor și îi integrăm activ în campaniile de marketing și evenimentele centrului comercial”, declară Marusac.

Iar reprezentanta AFI punctează inclusiv importanța unui „mentorat” indirect oferit multora dintre aceste branduri locale care au rezistat și s-au extins de-a lungul timpului. „În unele cazuri, i-am conectat cu echipe de design și execuție cu care avem colaborări de încredere”, explică Roxana Stănciulescu.

Povești de scalare și validare

Referindu-se la poveștile de succes ale unor branduri locale, NEPI indică exemplul Teilor, care „a reușit nu doar să se consolideze ca lider pe piața de bijuterii din România, ci să facă și pasul către expansiunea națională, iar apoi către cea regională”. „Parteneriatul nostru cu ei a început de la primele lor locații, iar evoluția lor a fost de-a dreptul spectaculoasă”, spune Ramona Marusac.

AFI observă fenomenul mai ales în zona food & beverage. „Da, există branduri locale care și-au început activitatea în AFI Cotroceni sau AFI Brașov și care, ulterior, s-au extins în alte orașe. Zona de food & beverage este cel mai bun exemplu, unde am văzut cum concepte locale de tip bistro, cafenea sau fast-casual s-au transformat în francize sau în rețele regionale”, mai spune Roxana Stănciulescu.

Pentru Matius Ichim, aceste cazuri validează rolul mallului ca platformă de profesionalizare. „În orice oraș există businessuri locale cu produs bun, tracțiune reală și public fidel, dar care nu au îndrăznit să aspire la statutul de partener al unui mall. De multe ori, nu din lipsă de potențial, ci din lipsă de context, strategie sau curaj. Aici intervine leasing managerul: nu ca evaluator rece, ci ca mentor informal, cel care vede scalabilitatea înainte ca antreprenorul să o înțeleagă”, explică arhitectul.

Influența asupra structurii comerciale a orașelor

Impactul urban al mallurilor este vizibil, deseori „ridicând” valoarea zonei în care este amplasat. NEPI oferă exemplul Promenada Craiova și investițiile în infrastructură conexă.

„Rolul centrelor comerciale s-a transformat mult de-a lungul timpului, iar în prezent putem spune că sunt veritabile ancore economice și sociale pentru comunitățile în care sunt prezente. Un proiect comercial premium are capacitatea de a redefini complet zona în care este amplasat: atrage noi investiții colaterale, generează un număr semnificativ de locuri de muncă și devine un punct central de interes care dictează și ridică standardele mixului comercial din întregul oraș. Un exemplu relevant este Promenada Craiova, pe care l-am inaugurat în 2023, și pentru care am construit un bulevard pentru a facilita traficul, creând acces facil și dinamizând o întreagă zonă a orașului”, punctează reprezentanta NEPI Rockcastle.

Ichim merge mai departe și argumentează că adevărata valoare apare atunci când relația dintre mall și chiriaș depășește contractul. „În acest punct, leasing managerul devine un filtru de selecție pentru viitorul retailului local. Privind în paralel la trecut – Sun Plaza 2009, Palas Iași 2012 – și la ceea ce se întâmplă astăzi la Promenada, devine clar că marile salturi ale retailului românesc nu au fost întâmplătoare. Ele au fost rezultatul unor oameni care au știut când să spună «nu» și, mai ales, când să spună «hai că poți mai mult».”

În paralel, presiunea cererii este concentrată în polii premium ai orașelor. „Cea mai mare presiune am resimțit-o în zona de nord a Bucureștiului, în special în jurul Băneasa Shopping City și Promenada Mall, sau la Palas Iași”, explică Matius Ichim.

Din perspectiva arhitectului, cererea de spații comerciale de calitate este atât de ridicată încât, „dacă ar există două malluri de dimensiunea Băneasa ori Palas disponibile în acest moment, piața ar avea în următorii trei-cinci ani nevoie de încă pe atât”.

Matius Ichim punctează că, pe lângă marile branduri internaționale, cererea vine și dinspre retaileri locali și regionali, de dimensiuni diferite: de la jucători de talie mică, precum Paradis sau Mazaraki din zona de bijuterii, la retaileri medii, precum Autograf, Caterpillar sau Profiart, dar și la branduri mari, precum Bipa, Tatuum, Rituals, Mr. DIY, Lululemon, aflate în proces de expansiune sau consolidare.

2026: competiție pentru locații dominante

NEPI raportează o rată de neocupare a spațiilor comerciale din mallurile sale de 0,8% la finalul lui 2025 și anticipează „o competiție și mai strânsă pentru spațiile de calitate”.

Anul 2025 a reprezentat un punct de referință pentru activitatea de leasing a companiei, al cărei venit operațional net a înregistrat, în primele nouă luni, o creștere de 12,3%. Potrivit Ramonei Marusac, în ultimele 12 luni, în portofoliul NEPI Rockcastle din România au intrat în premieră o serie de branduri și noi concepte de magazine. În Promenada Mall din București, noul concept H&M, Helly Hansen, Dualitae și Skkin; în zona extinsă și modernizată a food court-ului, Boiler, Wendy’s, Eggspress, Gattini Pasta sau Ramen Ko, în premieră națională.

În Mega Mall, s-au deschis magazine precum Tatuum, Tous, Butlers, Zeiss sau Carpisa. Tot aici, în 2024, Rituals a deschis primul său magazin din România, iar la Promenada Craiova, britanicii de la Sports Direct au deschis primul magazin din țară, anul trecut.

„Obiectivul pentru 2026 este continuarea acestei direcții. Printre retailerii noi deja confirmați se numără: BIPA, primul magazin din România care s-a deschis în ianuarie în Mega Mall, Primark, o premieră în portofoliul nostru local care va deschide primul magazin din Sibiu, la Shopping City. În Promenada Mall (București), două noi branduri de fashion internațional – Elisabetta Franchi și Hardot – își vor face intrarea, în premieră, în perioada următoare. Desigur, suntem în discuții și cu alte branduri pentru centrele noastre comerciale din România și nu numai, iar noutățile vor fi anunțate pe parcursul anului”, conchide Ramona Marusac.

În ceea ce privește perspectivele pieței pentru 2026, Roxana Stănciulescu nu formulează o prognoză directă, ci indică mai degrabă climatul general din industrie. „Se tot folosește în aceste zile sintagma «optimism moderat». Putem vedea în 2026 o corecție a consumului față de 2024, care a fost un an de referință, cu cele mai bune performanțe din retail”, spune Roxana Stănciulescu.

Ea mai punctează și direcțiile de transformare ale sectorului: „Piața din 2026 va continua să fie competitivă, cu o presiune din ce în ce mai mare pe digitalizare, sustenabilitate și personalizare. Provocarea va fi să menținem relevanța centrelor comerciale în fața unui consumator care se schimbă rapid”.

Pentru AFI România, anul 2025 a adus consolidarea unor parteneriate importante și extinderea unor chiriași existenți. „Avem branduri noi în zona de fashion și food, dar și concepte din zona de wellness și servicii. Câteva exemple de branduri noi pe piața din România: Lefties, care vor deschide primul lor magazin din București – un spațiu de aproximativ 3.500 mp – în AFI Cotroceni, Wendy’s, Kiko Milano, Rituals, Patrizia Pepe, Karl Lagerfeld și alții”, declară Stănciulescu.

În 2026, AFI mizează pe extinderea colaborării cu retaileri internaționali care caută „locații de înaltă vizibilitate și trafic susținut”, dar și pe continuarea dialogului cu antreprenori locali „care vin cu propuneri inovatoare”.

În opinia sa, viitorul va aparține centrelor comerciale „care știu să devină spații de viață, nu doar de cumpărături”.

Iar în contextul în care România se apropie de pragul de 5,6 milioane mp de retail modern, rolul leasing managerilor devine tot mai complex, deoarece ei influențează dezvoltarea orașelor, susțin antreprenoriatul local și contribuie la educarea consumatorilor.

„Leasing managerii nu mai sunt simpli administratori de spații. Devin arhitecți de ecosistem, cei care pot transforma un brand local într-un lanț, o afacere de cartier într-un concept replicabil, un producător într-un retailer matur”, sintetizează Matius Ichim.

Această transformare reflectă maturizarea pieței de retail din România, în care succesul nu mai depinde exclusiv de metri pătrați livrați, ci de calitatea ecosistemului construit în jurul lor.

„Brandurile locale sunt cele care aduc autenticitate și o notă distinctivă mixului comercial, completând profilul marilor retaileri internaționali.”

Ramona Marusac,

Regional Head of Leasing NEPI Rockcastle

„Un centru comercial trebuie să reflecte și să susțină comunitatea din care face parte.”

Roxana Stănciulescu,

Head of Retail Leasing Division AFI România

„Leasing managerii devin arhitecți de ecosistem, cei care pot transforma un brand local într-un lanț, o afacere de cartier într-un concept replicabil, un producător într-un retailer matur.”

Matius Ichim,

arhitect Matius Studio

0,8% rata de neocupare a spațiilor comerciale din mallurile NEPI (2025)

3.500 mp spațiul ocupat de Lefties în primul lor magazin din București (AFI Cotroceni)

750.000 mp noi spații comerciale în construcție sau planificare până în 2029 (nivel național)

The post Actorii transformării urbane și ai maturizării retailului românesc appeared first on Forbes Romania.

Într-o perioadă în care Europa încearcă să mute cât mai mult trafic de pe șosele pe calea ferată, din motive de climă, costuri și sustenabilitate, modul în care arată și funcționează gările devine o chestiune de politică publică, nu doar de estetică.

Pentru milioane de români, gara nu este doar un nod de transport, ci primul contact cu un oraș, un spațiu al despărțirilor grăbite, al întâlnirilor târzii și al călătoriilor începute la primele ore ale dimineții.

În România, proiectul-fanion al acestui efort este modernizarea Gării de Nord din București – cea mai mare și mai aglomerată stație feroviară a țării, prin care trec aproximativ 85% dintre călătorii feroviari ai Capitalei.

În 2023, am avut privilegiul rar de a călători cu Orient Express pe ruta Paris–Istanbul, un traseu care nu este doar o experiență feroviară, ci o lecție de civilizație europeană în mișcare.

Gările din marile orașe ale Occidentului, dar și din Europa Centrală funcționează ca adevărate catedrale ale mobilității moderne, sunt curate, cu respect față de patrimoniu și, totodată, adaptate prezentului.

Cu atât mai dureros a fost contrastul resimțit la sosirea acasă. Gara de Nord, principala poartă feroviară a României, părea desprinsă dintr-o altă epocă, dar nu una romantică, ci una a degradării tolerate prea mult timp.

Singura consolare a venit de la oprirea la Sinaia, în gara regală, unde arhitectura și grija pentru detaliu oferă încă imaginea a ceea ce ar putea însemna respectul pentru călător și pentru istorie.

O gară-monument

Amplasată în zona centrală a orașului și inclusă pe Lista Monumentelor Istorice, Gara de Nord este un ansamblu complex format din mai multe corpuri de clădire (A, B, C și G), galerii metalice și spații comerciale și administrative, care însumează peste 33.000 de metri pătrați.

În Faza I a proiectului de modernizare, investiția alocată este de aproape 500 de milioane de lei (cu TVA). Intervențiile sunt ample și vizează restaurarea fațadelor istorice, consolidarea structurală, modernizarea instalațiilor electrice, termice și sanitare, adaptarea spațiilor pentru persoane cu dizabilități și creșterea nivelului de confort pentru pasageri. „Execuția nu poate începe înainte de finalizarea proiectării, obținerea avizelor și emiterea autorizației de construire”, explică reprezentanții CFR SA, într-un interviu acordat pentru acest articol. Contractul a fost semnat în februarie 2024 și prevede nouă luni pentru proiectare și 46 de luni pentru execuție.

Potrivit companiei, etapa de proiectare este deja finalizată, toate avizele au fost obținute, iar autorizația de construire a fost emisă în septembrie 2025. La finalul anului trecut au fost achitate și taxele către Inspectoratul de Stat în Construcții, urmând ca ordinul oficial de începere a lucrărilor să fie emis în perioada următoare. „Este unul dintre cele mai complexe proiecte de modernizare a unei gări din România, atât prin dimensiune, cât și prin statutul de monument istoric și prin faptul că stația trebuie să rămână funcțională pe durata lucrărilor”, arată reprezentanții CFR pentru Forbes România.

Cine lucrează la modernizarea Gării de Nord

Unul dintre subiectele sensibile a fost capacitatea tehnică a liderului de asociere, compania GDO Mov Impex SRL, firmă din Maramureș, cu afaceri de doar 50 de milioane de lei în 2024 și aproximativ 46 de angajați. Reprezentanții CFR precizează că aceasta lucrează împreună cu alți parteneri precum Omega Cert Sistem și subcontractanți specializați, inclusiv compania Progal Exim, care a realizat documentațiile de restaurare și consolidare pentru elementele istorice și care a pus la dispoziție experți atestați de Ministerul Culturii.

„Subcontractantul a realizat studii și cercetări, documentații de restaurare pentru componente artistice din lemn, piatră și metal, studii de arhitectură în mai multe variante, precum și proiectul tehnic pentru arhitectură și consolidarea structurilor istorice. De asemenea, a pus la dispoziție experți-cheie atestați de Ministerul Culturii în domeniile arhitecturii, structurilor istorice, instalațiilor și restaurării materialelor, asigurând, totodată, asistență tehnică pe durata execuției. Evaluarea capacității tehnice și profesionale s-a realizat conform legislației, pe baza experienței similare, a resurselor umane și tehnice și a modului de organizare a execuției”, afirmă reprezentanții companiei.

Contractul permite subcontractarea lucrărilor către firme specializate, iar monitorizarea se va face prin dirigenție de șantier și supervizare tehnică autorizată, cu obligații stricte privind calitatea, termenele și bugetul.

România: 47 de gări în modernizare

Gara de Nord nu este un caz izolat, dar mai e drum lung până când gările din țară se vor ridica la nivel european. România derulează în prezent un program de modernizare a 47 de stații, dintre care 22 sunt prioritare până în 2027, finanțate prin Programul Transport și PNRR. Însă, în prezent, dintre acestea, la doar două au început efectiv lucrările de execuție: Ciulnița și Costinești Tabără, în timp ce pentru gara din Neptun s-a semnat contractul, iar lucrările vor începe în sezonul estival. Restul sunt fie în etapă de proiectare, fie în procedură de achiziție publică. „În ultimii ani, mai multe gări din România au fost modernizate sau reabilitate prin programe naționale și europene, având ca obiectiv îmbunătățirea condițiilor pentru pasageri, creșterea siguranței și alinierea infrastructurii feroviare la standarde actuale. Aceste proiecte au avut grade diferite de complexitate, însă Gara de Nord București se distinge prin rolul său central în rețeaua feroviară și prin valoarea sa istorică și simbolică”, afirmă conducerea CFR.

Printre proiectele aflate în execuție sau proiectare se numără gări precum Ciulnița, Costinești Tabără, Pașcani, Băile Herculane, Sinaia, Bușteni, Ploiești Vest, Orșova, Dej Călători sau Adjud, cu investiții ce variază între câteva milioane și peste 80 de milioane de lei per stație. Și gara Ploiești Vest are un contract în derulare cu ordin de începere a lucrărilor emis. Valoarea renovării ajunge la 21,42 milioane de lei.

În paralel, modernizările majore de infrastructură feroviară – precum tronsoanele Curtici–Simeria, Caransebeș–Timișoara–Arad sau Cluj-Napoca–Oradea – includ și reabilitarea completă a clădirilor de stații, în proiecte de miliarde de lei.

Polonia – programe de renovare pentru 200 de gări

Diferența de scară devine evidentă când privim spre Polonia. Acolo, statul derulează un program național de investiții de aproximativ trei miliarde de zloți (circa 675 de milioane de euro) pentru modernizarea a aproape 200 de gări. Un exemplu este gara istorică din Gdansk, renovată în 2023, sau Warszawa Zachodnia – Gara de Vest din Varșovia –, redeschisă anul trecut după o reconstrucție de cinci ani și o investiție de aproximativ 600 de milioane de euro.

Noua stație are nouă peroane, tuneluri subterane, pasaje supraterane, lifturi, rampe pentru biciclete și un acoperiș de 2,5 hectare, acoperit pe jumătate cu panouri solare, care asigură până la 30% din consumul de energie. Zilnic, deservește până la 60.000 de pasageri și aproape 1.000 de trenuri. Polonia tratează gările nu doar ca infrastructură de transport, ci ca piese centrale ale tranziției către mobilitate cu emisii reduse.

Ungaria se modernizează din fonduri proprii

Și Ungaria a accelerat investițiile, chiar în lipsa fondurilor europene. Compania feroviară MÁV a lansat în 2025 un program de 15 miliarde de forinți (circa 39 de milioane de euro) pentru renovarea a peste 30 de stații în 14 zone. În paralel, gara emblematică Budapest Keleti a intrat într-un amplu proces de reconstrucție, finanțat integral din bugetul companiei, cu o valoare de aproximativ 12 milioane de euro, lucrări ce implică sute de specialiști și suspendarea temporară a traficului.

Dar, dincolo de cifre și șantiere, miza renovării gărilor este mai largă. Transportul feroviar rămâne una dintre cele mai eficiente forme de deplasare din punct de vedere al emisiilor de carbon. Dar oamenii aleg trenul nu doar pentru că este „verde”, ci și pentru că este confortabil, predictibil și sigur. O gară degradată transmite abandon. O gară modernă transmite normalitate.

Dacă proiectul Gării de Nord va fi dus la capăt conform planurilor, Bucureștiul ar putea avea, pentru prima dată după decenii, o poartă feroviară comparabilă cu cele din marile orașe europene – un spațiu care să încurajeze călătoria cu trenul nu ca ultimă opțiune, ci ca alegere firească într-o economie care încearcă, încet, să devină mai curată și mai conectată.

Stațiile de cale ferată prioritizate pentru perioada 2021-2027

Ciulnița – 27,39 milioane de lei, fără TVA – contract în derulare, fază de execuție.

Costinești Tabără – 14,06 milioane de lei – contract semnat, lucrări de execuție în curs.

Neptun h.c. – 16,57 milioane de lei – contract semnat, execuție programată pentru sezonul estival.

Pașcani – 37,04 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare.

Orșova – 7,95 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare.

Băile Herculane – 17,01 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare.

Beclean pe Someș – 37,24 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare.

Dej Călători – 31,06 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare.

Sinaia – 13,17 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare; proiect de restaurare și modernizare.

Bușteni – 12,23 milioane de lei – contract în derulare, ordin de începere a lucrărilor emis.

Videle – 8,75 milioane de lei – contract în derulare, ordin de începere a lucrărilor emis.

Ploiești Vest – 21,42 milioane de lei – contract în derulare, ordin de începere a lucrărilor emis.

Roșiori Nord – 17,9 milioane de lei – contract semnat în noiembrie 2025, etapă de proiectare.

Filiași – 21,08 milioane de lei – contract semnat în noiembrie 2025, etapă de proiectare.

Caracal – 6,41 milioane de lei – contract semnat în noiembrie 2025, etapă de proiectare.

Aiud – 8,90 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare.

Teiuș – 16,40 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare.

Războieni – 12,91 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare.

Adjud – 12,8 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare.

Făurei – 80,23 milioane de lei – contract în procedură de achiziție publică.

Mărășești – 22,56 milioane de lei – contract în procedură de achiziție publică.

Râmnicu Sărat – 25,08 milioane de lei – contract în procedură de achiziție publică.

În cadrul proiectelor majore de reabilitare și modernizare a liniilor de cale ferată sunt incluse și clădirile de stații:

Tronsonul Curtici – Simeria (reabilitare): Stații precum Arad, Deva și Simeria sunt finalizate sau în etape finale de recepție (2024-2025). Valoarea totală a tronsonului Gurasada–Simeria este de 3,44 miliarde de lei.

Tronsonul Caransebeș – Timișoara – Arad (modernizare): Toate gările de pe traseu (ex. Lugoj, Timișoara Est), iar valoarea totală a proiectului este de peste 8,7 miliarde de lei.

Tronsonul Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor (electrificare și reabilitare): Toate gările de pe traseu (ex. Huedin, Poieni, Aleșd), iar valoarea totală a proiectului este de peste 9,47 miliarde de lei.

The post Gara de Nord, în centrul atenției appeared first on Forbes Romania.

Saint-Gobain România intră într-o nouă etapă strategică, cu accent pe consolidarea competențelor tehnice, modernizarea capacităților industriale și dezvoltarea soluțiilor pentru construcții sustenabile, într-un context marcat de costuri ridicate la energie, deficit de forță de muncă și cerințe tot mai stricte privind eficiența energetică.

Noul CEO al companiei, Jakub Kotala, afirmă că piața locală rămâne una cu potențial semnificativ de creștere, dar necesită adaptare continuă la schimbările economice și tehnologice. Această orientare vine și în contextul unei reorganizări la nivel de grup. Din iulie 2025, Saint-Gobain a adoptat un model organizațional mai descentralizat, prin care liderii locali din fiecare țară au responsabilități extinse și coordonează vânzarea întregului portofoliu de soluții ale grupului.

Obiectivul este accelerarea creșterii locale și o mai bună integrare a ofertei multi-produs, iar modelul se bazează pe lanțuri valorice locale, producție, logistică, aprovizionare și distribuție, și pe centre regionale de inovare în Europa, SUA, India, Brazilia și China, ceea ce reduce expunerea la bariere comerciale și volatilitate geopolitică.

Grupul Saint-Gobain are în România peste 2.000 de angajați și 14 situri industriale, iar operațiunile locale generează cifre de afaceri consistente: Saint-Gobain Glass România a raportat venituri de aproximativ 913,6 milioane de lei în 2024, Saint-Gobain Prime Glass Working – circa 173,7 milioane de lei, iar Saint-Gobain Construction Products România – aproximativ 864,1 milioane de lei.

Potrivit lui Kotala, în următorii ani, strategia companiei vizează consolidarea relației cu clienții și valorificarea expertizei tehnice interne.  „Prioritățile mele vizează o ascultare atentă a feedbackului clienților noștri și asigurarea faptului că organizația răspunde eficient nevoilor acestora, sprijinindu-i în parcursul lor de creștere”, explică el pentru Forbes România.

Compania își propune să continue investițiile în modernizarea unităților industriale existente și în eficientizarea producției, dar și să aducă pe piața locală soluțiile inovatoare dezvoltate la nivel global. Extinderea ar putea veni atât prin lansarea de produse adaptate cerințelor pieței locale, cât și prin proiecte care reduc dependența de importuri și susțin cererea din sectoarele infrastructură și rezidențial.

Piața construcțiilor din România rămâne dependentă de investițiile publice și fondurile europene, iar compania monitorizează atent aceste evoluții. „Strategia noastră pe termen lung se bazează pe diversificarea pe segmente – rezidențial, industrial, clădiri de birouri și logistic – pentru a reduce expunerea la fluctuațiile economice”, mai spune Jakub Kotala.

În ceea ce privește structura businessului, Saint-Gobain România combină proiectele de volum cu produse cu valoare adăugată ridicată. Segmentul soluțiilor pentru eficiență energetică și construcții sustenabile este considerat unul dintre principalele motoare de creștere, în linie cu politicile europene privind decarbonizarea clădirilor.

CEO-ul companiei subliniază însă că tranziția verde implică un efort comun al întregului lanț valoric.  „Tranziția verde este un efort comun: producătorul oferă tehnologii și materiale eficiente energetic, dezvoltatorul integrează aceste soluții în proiecte, iar consumatorul final contribuie prin investiția în sustenabilitate”, punctează el.

 În lipsa unor scheme consistente de sprijin, costurile ar putea fi resimțite mai ales de utilizatorul final, chiar dacă beneficiile economice apar pe termen lung.

Pe termen mediu, principalele provocări pentru companie sunt legate de volatilitatea costurilor cu energia și materiile prime, dar și de deficitul de personal calificat, în special pentru roluri tehnice și operaționale. În ce privește oportunitățile identificate de CEO-ul Saint-Gobain, acestea sunt generate de necesitatea renovării fondului construit, de proiectele de infrastructură și de cererea în creștere pentru clădiri eficiente energetic.

La nivel global, grupul francez a anunțat un plan de investiții de aproximativ 12 miliarde de euro pentru perioada 2026-2030, direcționat atât către dezvoltări industriale, cât și către achiziții. Reprezentanții companiei spun că eventualele decizii privind extinderi în România vor depinde de evoluția pieței și vor fi comunicate ulterior.

„Având în vedere că anul 2026 este încă la început, este prematur să oferim detalii punctuale”, explică Kotala.

În acest context, conducerea Saint-Gobain România consideră că piața locală rămâne una cu perspective solide, susținută de nevoia de modernizare a clădirilor, de proiectele de infrastructură și de tendința europeană către construcții cu impact redus asupra mediului.

The post Saint-Gobain România: consolidarea producției locale într-o piață sub presiune appeared first on Forbes Romania.

Povestea companiei de dezvoltare imobiliară InteRo, fondată de canadianul Michael Topolinski, începe cu o vacanță în Europa care s-a transformat în relocarea întregii familii în România.

Michael Topolinski conducea în Toronto, în 2006, trei fabrici de procesare alimentară, cu „puțin peste 1.000 de angajați”. Un CFO român din București i-a sugerat o vizită „de o săptămână” în România, în drum din Italia, unde Topolinski senior își făcea traseul pe urmele Giro d’Italia. A stat o lună. Șase luni mai târziu, familia se muta la București.

„A fost, sincer, din întâmplare”, spune Michael Topolinski IV, unul dintre cei trei fii ai fondatorului, cu toții implicați în afacere, într-o discuție cu Forbes România. Dar întâmplarea s-a întâlnit cu un context care, în 2006-2007, făcea România ușor de vândut unui investitor. Țara emergentă era în curs de aderare la UE, democrația relativ tânără, iar capitalul încă ieftin.

În plus, pentru o familie cu rădăcini într-un oraș minier din Ontario (Sudbury), venită dintr-un mediu „blue-collar”, de muncitori, România a venit și cu o compatibilitate culturală, fiind văzută de Michael ca „o țară unde oamenii au fost nevoiți să treacă prin împrejurări dificile”.

Pentru Michael Topolinski IV, relocarea la 14 ani a fost un șoc, dar a avut un rol formator. „Colegii mei de liceu din România erau mult mai maturi și aveau mai multă experiență de viață decât aveam eu”, își amintește el.  A dat o carieră în sport pentru a se alătura businessului familiei, iar astăzi declară că România e „casa” sa. Încă nu este cetățean român, dar spune că este „în proces de a obține cetățenia” și speră ca, în următorii câțiva ani, acesta să se finalizeze.

De la fond de 40 de milioane de euro la 1.000 de apartamente: debutul ca investitor

În real estate, familia n-a început ca dezvoltator. A început ca investitor instituționalizat, care a pariat pe o piață emergentă. „Am strâns un fond de aproximativ 40 de milioane de euro, în principal de la investitori din America de Nord”, spune Topolinski IV. Cu banii aceștia, InteRo a cumpărat „1.000 de apartamente din șase proiecte” din București, pe care le-a administrat și apoi le-a vândut. Apoi, cu banii obținuți din acestea, a început achiziția de terenuri.

Dar, între timp, compania s-a lovit de criza financiară din 2008. „A fost foarte dificil și a fost nevoie de multă determinare”, spune Michael Topolinski IV, însă susține că au ieșit „pe plus”, cu profit atât pentru investitori, cât și pentru familie. El menționează că acel profit a finanțat etapa următoare, cea a  terenurilor. „În 2011 am început să achiziționăm terenuri”, spune el, amintind că aici se vede diferența dintre un investitor oportunist și un grup care vrea să rămână pe termen lung. „Terenul nu e doar activ, necesită timp. Timp de autorizare, proiectare, finanțare și piață”, mai spune Michael Topolinski IV.

Prima a fost platforma Dacia Textila, de 52.000 mp, din Bucureștii Noi, cumpărată pentru 37 de milioane de euro, apoi în 2012 a fost achiziționată fosta Platformă Vulcan, de 78.000 mp, de pe strada Progresului, pentru 23 de milioane de euro. Aici, Michael Topolinski III a codezvoltat Vulcan Value Retail Center. După ce și-a vândut 50% din Vulcan Value Retail Center în 2013, Michael a achiziționat fosta platformă de pompare Aversa, de 97.000 mp, pe Ziduri Moși, în zona Obor.

De ce dezvoltare, nu doar tranzacții

De ce a ales InteRo să înceapă capitolul dezvoltării imobiliare, dacă avea experiență în active „distressed”?

Răspunsul lui Topolinski IV are la bază două motive: strategie de familie și control. Astfel, în opinia sa, dezvoltarea imobiliară „se aliniază cu un business generațional” și cu implicarea „generației a doua” în afaceri. În plus, InteRo își construiește un model de control al costurilor prin internalizare. „Luăm mult din muncă în interiorul echipei, tocmai pentru a evita dependența totală de terți”, spune el.

Pe partea de construcții, InteRo nu își propune să devină constructor general cu sute de angajați, dar își ține în casă managementul de proiect și șantier. „Avem 14 ingineri, inclusiv project manager, șef de șantier, site supervisor”, explică Michael Topolinski IV. Lucrările efective se subcontractează pe specialități, însă controlul rămâne intern, urmărind o logică simplă, aceea că cine controlează șantierul controlează și costurile, și calendarul lucrărilor.

La nivel de grup, echipa are „puțin peste 85” de angajați, iar la InteRo, aproape 50. În afară de inginerie, InteRo are in-house atât vânzările, marketingul (condus de sora lui, Ashton), relația cu investitorii și vânzările (conduse de el), plus departamentele de autorizări și juridic. Potrivit declarațiilor sale, InteRo nu intenționează să intre, cel puțin deocamdată, în zona unei companii proprii de construcții, pentru că „nu vrem să ne pierdem agilitatea”.

Portofoliu livrat: două proiecte, ambele realizate distressed

Până acum, InteRo a livrat două proiecte, ambele preluate în faza de distressed assets, dar finalizate: NorthLight Residence (lângă Cosmopolis): 110 apartamente, proiect complet vândut, cu comunitate de cinci ani și New Confort City (Popești-Leordeni): 280 de apartamente, finalizat și vândut, cu rezidenți de aproape patru ani. Între cele două, proiectul din Popești „s-a vândut mai bine”, explică Topolinski, argumentând că „Bucureștiul e o piață sensibilă la preț, iar produsul cu preț mai mic se vinde mai rapid”.

Strategic, InteRo a început în Ilfov și în afara Bucureștiului, tot urmând o logică importată din Toronto, aceea de „a urmări dezvoltarea infrastructurii”. În argumentația lui, noile linii de metrou, centuri și autostrăzi vor produce, în timp, o „adevărată zonă metropolitană București”.

Trei proiecte în construcție: livrări în 2026 și 2027, plus „perla coroanei” – SkyLight Residence

În prezent, InteRo are trei proiecte în construcție, cu calendare de livrări clar stabilite: Pajurei 3 Residence (lângă stația de metrou Jiului), SunLight Residence (zona Tunari, aproape de American School) și SkyLight Residence (platforma Aversa, zona Obor).

În cadrul primului proiect, se lucrează la faza 1 cu 87 de apartamente, iar livrarea este estimată în iulie, anul curent. SunLight Residence este tot la faza 1, cu 72 de apartamente și livrare în septembrie 2026. Iar la SkyLight Residence, proiect descris drept „perla coroanei”, faza 1 prevede, în segmentul rezidențial, 551 de apartamente cu livrare „la finalul anului viitor”.

La Aversa, licitația pentru fosta platformă industrială a fost câștigată în 2013, însă a fost urmată de un litigiu de „aproape opt ani”, încheiat în favoarea InteRo. Între timp, proiectul a fost „gândit” mai bine de un deceniu: „Am lucrat la design și concept de peste 10 ani”, explică reprezentantul companiei.

Pe costuri, Topolinski IV punctează, pentru Forbes România, că s-au investit până acum aproximativ 15 milioane de euro în lucrări, inclusiv demolări, cu șantier început în octombrie 2024.

În ce privește vânzările, InteRo a vândut peste 70% din faza 1 a SkyLight Residence, „puțin peste 380 de apartamente”, toate din faza de proiect, ceea ce este „cu circa 30% peste ceea ce se anticipase la acest moment din ciclu”.

Mixul actual este format din 40% investitori, respectiv 60% clienți finali, cu așteptarea ca ultimele unități să fie preponderent adresate clienților finali. „Nu vrem dezvoltări neutilizate, ci comunități reale”, punctează Michael, adăugând că familia intenționează să locuiască în propriile proiecte, iar el, personal, va locui „la SkyLight”. Ținta finală pentru Aversa este de a realiza puțin peste 2.200 de unități rezidențiale.

În ceea ce privește componenta comercială a proiectului, InteRo a vândut un hectar către Lidl pentru „cel mai mare Lidl din România”, iar planul total include peste 15.000 mp retail, plus componentă de educațional și birouri. InteRo ia în calcul o școală primară pentru peste 300 de elevi, dar încă nu este clar dacă publică sau privată, iar în faza 1 construiește grădiniță și creșă. În ce privește partea de birouri, sunt luați în calcul 100.000 mp GBA în trei faze, dar Michael Topolinski IV admite că „depinde de condițiile de piață” și că e „devreme pentru office în zonă”.

Finanțare: equity la început, apoi credit privat, apoi bănci

Potrivit reprezentantului InteRo, primele două proiecte livrate au fost dezvoltate 100% cu equity, iar proiectul din Tunari este tot „full equity”. Însă, odată cu proiecte mai mari, s-a apelat la finanțare externă. Astfel, pentru Pajurei 3, InteRo a închis 16 milioane de euro finanțare de construcție printr-un grup din Polonia, „printr-o emisiune de obligațiuni corporative”.

„Pentru Pajurei Residence am închis o finanțare de tip private credit printr-un grup din Polonia, care a finanțat construcția fazei 1 cu 16 milioane de euro, prin emiterea de obligațiuni corporative către compania noastră”, spune Michael Topolinski IV.

În ce privește SkyLight, spune că negociază „mai multe oferte preliminare” cu anumite bănci. În paralel, Michael Topolinski IV face o comparație cu Polonia, declarând că între București și Varșovia este „noapte și zi” în ceea ce privește „puterea financiară a sistemului”. România, în viziunea lui, are nevoie de maturizare a ecosistemului financiar pentru a susține cererea de creditare care vine.

Întrebat cât trebuie să câștige pentru ca un proiect să merite, InteRo își propune o marjă de profit de aproximativ 30% din valoarea totală a vânzărilor. Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro încasați din vânzarea apartamentelor, compania urmărește să rămână cu circa 30 de euro profit brut, înainte de taxe.

Iar, cel puțin până acum, Michael Topolinski IV spune că proiectele livrate au depășit așteptările, iar Pajurei și SunLight „s-au comportat foarte bine”. La SkyLight faza 1, admite că s-a luat în calcul o abatere, marja de profit fiind „sub 30%”, pentru că faza 1 are rolul de a „stabili valoarea și a securiza viitorul proiectului pe termen lung”.

MetaWealth: de la tokenizare la instrumente clasice, cu rate de rentabilitate de 14-25%

În paralel cu InteRo, familia operează MetaWealth, o platformă investițională care a pornit de la conceptul de tokenizare în 2022, dar a pivotat către un mix de instrumente tradiționale și tokenizate, emise printr-o structură de securitizare în Luxemburg. Platforma are echipe locale în România, Spania, Grecia, Italia și Polonia, care identifică și analizează oportunități de investiții în proiecte imobiliare și în infrastructură energetică.

Topolinski spune că MetaWealth a adus peste 1.400 de persoane către investiții imobiliare cu capital mai mic, într-o țară unde participarea la piețe de capital este „foarte redusă”.

Până în prezent, platforma a investit atât în proiecte rezidențiale, cât și în zona de hospitality, dar nu în hoteluri clasice operate direct, ci în unități destinate închirierii pe termen scurt, în cadrul unor dezvoltări branduite.

Strategia a vizat exclusiv proiecte cu nume puternic în spate sau dezvoltatori cu istoric solid companii listate sau cu livrări de peste un miliard de euro, care raportează transparent către autoritățile financiare. „Ne-am concentrat pe dezvoltări branduite sau pe proiecte realizate de dezvoltatori cu un istoric solid, companii listate sau cu livrări de peste un miliard de euro”, explică el.

Un exemplu este achiziția de unități în cadrul Wyndham Grand La Cala Golf din Costa del Sol, lângă Marbella, precum și în Mane Residences din Spania, în Italia la Domus Nova și Porta Pamphili din Roma, iar în Grecia la Urban City 44 din Atena.

În România, platforma a investit în 31 de apartamente în One Lake District (dezvoltat de One United Properties), aflate în curs de livrare, dar și în unități din Cosmopolis, cumpărate inițial pentru generare de venituri din chirii. În acest din urmă caz, investitorii au votat exitul, astfel că poziția este în proces de vânzare.

Pentru că platforma a intrat pe piață în 2022, o parte din investițiile realizate off-plan ajung acum la maturitate. În consecință, compania se află în plin proces de exit pentru 10 investiții, atât în România, cât și în alte piețe precum Roma, Costa del Sol (inclusiv proiectul Wyndham Grand și Mane Residences) și Atena.

Pe partea de randamente, estimările bazate pe evaluări independente indică rezultate solide, potrivit lui Michael Topolinski IV. „Pentru activele finalizate și exploatate în regim de închiriere, estimăm randamente anuale între 14 și 17% IRR. În cazul investițiilor off-plan din București, vorbim de 19-22%, iar în Costa del Sol ne apropiem de 25% IRR”, spune Michael Topolinski IV.

Și baza de investitori este diversificată în prezent. Platforma atrage atât investitori individuali cu capital ridicat, cât și investitori instituționali, inclusiv afaceri de familie, fonduri și, mai recent, bănci prin diviziile lor de asset management. Printre alocările instituționale se numără și o investiție din partea Băncii Naționale din Azerbaijan, prin divizia sa de administrare de active.

„Suntem, de asemenea, în proces de finalizare a unei alocări cu o bancă globală activă și în România, prin divizia sa de administrare a activelor”, punctează el.

Extinderea către investitori instituționali a devenit posibilă după ce platforma a introdus instrumente financiare tradiționale, pe lângă structura inițială de tokenizare. Băncile nu investesc în produse de tip token sau în instrumente descentralizate, însă au oferit feedback privind structura produselor clasice, adaptate cerințelor lor.

Astăzi, investitorii provin din 28 de țări, dar România rămâne cea mai importantă piață, reprezentând puțin sub 50% din total. „La început, aproape 90% dintre investitori erau din România. Astăzi, investitorii noștri provin din 28 de țări, iar România reprezintă puțin sub jumătate din bază. Vedem un interes tot mai mare din regiunea CSI, care înțelege bine piețele emergente din Europa de Est”, explică Michael Topolinski IV.

În ceea ce privește alte posibile achiziții de active distressed, InteRo nu pare sub presiune să cumpere acum. „Avem suficient de lucru pentru următorii 10-15 ani”, explică Topolinski IV, menționând totuși că ar putea începe documentarea privind achiziția unor potențiale terenuri „cel mai probabil anul viitor”.

The post De la fabricile din Toronto la „micro orașul” din Obor appeared first on Forbes Romania.

Crosspoint a apărut în 2005, într-o Românie în care piața imobiliară se mișca mai mult pe instinct decât pe fundamente. Mihai Dumitrescu și Codrin Matei, cofondatorii companiei, descriu începuturile ca pe o perioadă „mult mai slab pregătită”, când exuberanța pre-aderare la UE și valul de investitori străini au împins prețurile și așteptările într-o zonă în care totul era posibil.

Povestea Crosspoint nu a început ca un pariu pe imobiliare, ci ca o adaptare la cererea clienților. Inițial, direcția a fost cea de consultanță financiară, dar piața a împins afacerea în altă zonă. „Când am început acest business, ideea a fost să mergem mai mult pe zona de consultanță financiară. Intenția nu a fost neapărat să intrăm în zona de imobiliare… Ce s-a întâmplat? Foarte mulți clienți ne solicitau asistență în zona imobiliarelor. Deci, cumva, am fost împinși de către clienți”, spune Matei într-o discuție cu Forbes România. „A fost perioada până la aderarea României în Uniunea Europeană, în 2007, astfel că am intrat fix atunci când toată lumea era interesată să investească la noi”, amintește și Mihai Dumitrescu.

2005-2008: terenuri, speculații și „hărțile cu nodurile”

La început, Crosspoint a intrat în piață prin investiții și intermedieri de terenuri. „Noi am început acest business prin prisma investițiilor în terenuri”, spune Dumitrescu.

În jurul Bucureștiului – mai ales în nord și în proximitatea proiectelor de infrastructură –, logica era simplă: se cumpăra ieftin, așteptând ca prețurile să crească. „Cât poate să crească un teren pe care îl achiziționezi la un euro pe metru pătrat? La doi euro, ca să dublezi banii”, spune Matei, descriind o perioadă în care terenurile agricole deveneau, peste noapte, cu potențial.

Iar „povestea” infrastructurii a fost combustibil pentru afacerea Crosspoint. Apăruseră proiectele de dezvoltare a infrastructurii cu al doilea inel de Centură și toată lumea se gândea că această dezvoltare a infrastructurii va genera un plus de valoare. „Aveam hărți cu proiectele de infrastructură, iar clienții ne indicau unde ar dori să cumpere, de exemplu, la ieșirea dintr-un nod rutier sau altul”, își amintește Codrin Matei.

Piața era, în esență, bazată pe proiecții și investitori cu apetit pentru risc. „Majoritatea erau investitori speculativi”, adaugă el, detaliind: „Foarte mulți investitori, atât locali, cât și străini, mare majoritate din Israel, erau interesați de achiziții, mai ales în zona de nord a Bucureștiului”.

Primul „deal mare” și începutul încrederii

Mihai Dumitrescu descrie cum, în 2005, a învățat să dezvolte relații și s-a orientat spre zona Ștefănești, adiacentă A3. Acolo a venit și una dintre primele tranzacții relevante, printr-o avocată care reprezenta investitori israelieni. „Și aceasta a fost cea mai mare tranzacție, de fapt, prima dintre cele mai mari tranzacții avute la momentul respectiv. De aici am prins cumva încredere.”

În 2007, piața terenurilor a ajuns la extreme care aveau să fie corectate mai apoi. Crosspoint a intermediat atunci vânzarea unui teren în Herăstrău pentru un grup de investitori spanioli, într-un moment de vârf. Potrivit lui Codrin Matei, valoarea tranzacției, în 2007, s-a ridicat la peste șase milioane de euro, în condițiile în care prețul terenului pe metru pătrat era de 2.500 de euro.

Din acest exemplu, fondatorul Crosspoint evidențiază maturizarea pe care piața avea s-o învețe ulterior. „Acum, nu se mai plătește neapărat prețul pe metru pătrat, cât se ia în considerare prețul pe metru pătrat edificabil… Un teren este valoros atât timp cât se cunoaște de la început potențialul de edificabilitate”, spune Matei.

După 2008, piața românească a trecut de momentul de euforie. „Nu mai exista piață, nu mai exista interes”, spune Matei, descriind blocajul de după criza financiară. Pentru Crosspoint, a fost și momentul în care a devenit clar că o companie construită pe două-trei linii de servicii e vulnerabilă, și că este nevoie de diversificare.

„Un punct important pentru noi a fost criza din 2008-2009. La vremea respectivă, ne-am dat seama că e nevoie să ne diversificăm și mai mult, așa că am decis să ne transformăm într-o firmă de consultanță imobiliară care să acopere toate serviciile”, explică Matei.

Criza a creat însă și oportunități – inclusiv tranzacții definitorii pentru dezvoltatori care aveau să devină „nume mari”. Dumitrescu își amintește un moment devenit aproape legendă în piața rezidențială: prima tranzacție cu One United Properties, în zona Floreasca, în 2009.

„Țin minte că am făcut o primă tranzacție cu cei de la One, pentru terenul din Floreasca. Cu un an în urmă, proprietarul acelui teren a avut o ofertă de 3.000 de euro pe metru pătrat… și cei de la One l-au cumpărat cu 350 euro/mp”, spune Dumitrescu, descriind diferența dintre apogeul bulei și prețul de criză.

Acesta este, poate, unul dintre motivele pentru care Crosspoint a rămas asociată cu segmentul terenurilor și al marilor repoziționări: compania a fost acolo când piața a făcut tranziția de la achiziții bazate pe impuls la cele bazate pe disciplină.

Dincolo de terenuri: diversificare și „școala” clienților exigenți

După criză, Crosspoint și-a extins paleta de servicii pentru a cuprinde și închirieri de birouri, investiții, industrial, evaluări și rezidențial. „La momentul actual, mi-e mult mai ușor să zic ce nu facem, adică închiriere pe zona de retail, de shopping centers, și ce nu avem: property management”, mai spune Codrin Matei.

Motivul diversificării ține de reziliență într-o piață ciclică, în care mereu „există posibilitatea ca un asset class să aibă parte de mai mult interes, fie că vorbim de clădirile de birouri, de industrial sau rezidențial. De aceea am hotărât să avem o paletă cât mai largă”, punctează Mihai Dumitrescu.

În 2017, Crosspoint a intrat și în zona proiectelor de dezvoltare de teren pentru retail, în care compania identifica locații, cumpăra terenuri prin vehicule separate și livra mai departe „la nivel de autorizație de construire”.

„Din 2017, am început să ne extindem și pe proiecte de land development pentru retail. Astfel, identificam locațiile, făceam achiziția de teren și, practic, revindeam terenul la nivel de autorizație de construire, liber de orice probleme”, spune Dumitrescu. Până acum, Crosspoint a livrat patru astfel de proiecte, la Huși, Aiud, Blaj și Otopeni.

Genul acesta de business a funcționat și ca o „școală”, din care au avut de învățat, acumulând un tip de pregătire care, în timp, se vede în modul în care compania își gestionează mandate complexe.

Tranzacțiile-reper: de la platforme industriale la clădiri de birouri și terenuri pentru rezidențial

Pe segmentul terenurilor și al platformelor mari, Crosspoint a punctat câteva tranzacții care au devenit repere de piață. Cea mai mare este fosta platformă IMGB din București, a cărei vânzare s-a realizat în plină criză medicală, în 2020, către Lion Capital: „Vânzarea platformei IMGB, de 54 de hectare, este cea mai mare tranzacție ca suprafață în București”, spune Matei. În datele de portofoliu, tranzacția este indicată la 34,5 milioane de euro.

De fapt, în istoricul Crosspoint, tranzacțiile importante apar ca niște borne care marchează felul în care s-a schimbat piața, de la vârful speculativ al anilor 2006-2008 la disciplina post-criză și, mai recent, la reconversii urbane mari dintr-un București blocat urbanistic.

Astfel, în 2007, Crosspoint a vândut un teren în zona Herăstrău, cumpărat de un grup de investitori spanioli pentru un proiect rezidențial. Aceștia au plătit peste șase milioane de euro pentru 2.500 mp, la prețul de 2.500 de euro pe metru pătrat, după cum își amintește Codrin Matei.

În ultimii ani, Crosspoint a intermediat tranzacții pentru terenuri importante cu destinație rezidențială, a căror valoare depășește 25 de milioane de euro: în zona Fabrica de Glucoză (12.000 mp/valoare tranzacție 14 milioane de euro), Iancu de Hunedoara (2.176 mp/valoare cinci milioane de euro) sau ONE Peninsula (25.000 mp/18,3 milioane de euro). Mai recent, Crosspoint a fost implicată în vânzarea fostei fabrici Cesarom, deținută de grupul spaniol Roca – un teren de circa 12 hectare cumpărat, în 2024, de Ionuț Negoiță. Dincolo de mărime, tranzacția spune ceva și despre cum se face astăzi businessul în piață: „Tranzacția am realizat-o printr-un mandat exclusiv”, punctează Mihai Dumitrescu, explicând că această categorie de mandate ține de asocierea cu Savills. În plus, aceste tranzacții arată o companie care a crescut odată cu piața, dar și o piață care a evoluat.

Fondatorii amintesc și de prima vânzare către Cordia, care a realizat între timp proiectul Parcului 20, precum și legătura timpurie cu Forte Partners, investitori care au cumpărat primul teren pe care au dezvoltat proiectul de birouri The Bridge, tot cu ajutorul Crosspoint.

Pe rezidențial, Crosspoint indică un istoric de peste 4.500 de unități vândute, o bază de peste 30.000 de clienți și investitori, precum și un volum total al tranzacțiilor rezidențiale de peste 40 de milioane de euro în 2024.

Dintre proiectele pe care le-a reprezentat, compania menționează Novum 56, Vulcan Residence, Arkor Iancu Nicolae, Quartier du Nord, The Mansion, One Herăstrău Plaza, CityLife Residences, Quartier Azuga, Nusco City, The Level, între altele.

Piața imobiliară: profesionalizare și schimb de capital

Evoluția pieței, văzută prin ochii fondatorilor, are două axe: profesionalizarea și schimbarea tipului de capital. Pe partea de profesionalizare, Matei vorbește despre evoluția consumatorului și despre due diligence: „Am observat că foarte mulți clienți au început să contracteze serviciile unui consultant tehnic și să pună mai multe întrebări”. În ce privește investițiile, „calitatea investitorilor e cu totul alta față de cum era în 2008”. Fondatorul Crosspoint descrie, totodată, apariția tot mai vizibilă a investitorului local, alimentat de acumulările recente de capital. „În ultimii cinci-șapte ani, au început să se formeze familii care vor să reinvestească profitul în zona de imobiliare”, spune el. În paralel, lipsa predictibilității urbanistice a lovit acolo unde contează pentru capitalul străin, la predictibilitate. Astfel, „mulți investitori s-au reorientat către alte țări”, afirmă Codrin Matei.

Blocajul urbanistic: de la frână la oportunitate

În București, lipsa planurilor urbanistice zonale a reconfigurat ritmul tranzacțiilor, iar multe planuri au fost puse în stand-by sau blocate. În același timp, fondatorii insistă că astfel de perioade creează oportunități pentru cei care pot suporta incertitudinea: „Astfel de situații pot afecta proprietari care nu mai văd un potențial și vor să lichidizeze. În același timp, alți jucători sunt dispuși să plătească la un anumit discount”, spune Matei.

Un alt exemplu de oportunitate care reiese ca urmare a unei carențe se referă la piața de birouri. În 2025, Matei indică faptul că, pentru Crosspoint, departamentul de închirieri de birouri a performat „foarte bine”, cu aproximativ „11.500 mp” intermediați, inclusiv în afara Bucureștiului, la Cluj și Brașov. Astfel, stabilizarea pieței de birouri include două elemente: reducerea spațiilor de către unele companii (inclusiv IT) și, mai ales, lipsa de proiecte noi, care a ajutat absorbția.

După anii dinainte de pandemie, când s-au livrat spații de birouri de peste 100.000 mp, din 2021 încoace, proiectele s-au împuținat, iar anul trecut nu s-a livrat nimic în București.

„Acum sunt câteva proiecte în construcție. La declin a participat oarecum și segmentul de IT&C, care, istoric vorbind, determina cam 50% din toate tranzacțiile de intermedieri cu spații de birouri din București”, explică Codrin Matei. Odată cu tendința work from home, această cotă a scăzut în ultimii ani, iar firmele de IT&C au dat înapoi proprietarilor de clădiri de birouri suprafețe mari.

„În zona Barbu Văcărescu-Floreasca, la un moment dat, erau în jur de 100.000 mp disponibili. Ceea ce poate echivala cu un orice nou proiect liber de pe piață”, amintește Matei.

Însă efectul benefic al opririi autorizațiilor de construire de către administrația publică a fost acela că spațiile goale s-au ocupat.

Savills și trecerea la disciplină corporativă

Una dintre cele mai clare transformări pentru Crosspoint a fost asocierea cu Savills, unul dintre cele mai mari branduri globale în consultanță imobiliară, cu venituri de peste 2,40 miliarde de lire sterline în 2024.

Matei descrie procesul nu ca pe o simplă alianță, ci ca pe o „calificare” cu reguli, audit și standarde. „Am avut un soft cooperation cu cei de la Savills, care s-a transformat într-un full association în 2019.” Înainte de asta, a existat o selecție și o perioadă de control al proceselor.

În termeni operaționali, asocierea înseamnă, totodată, nu doar mai mulți potențiali clienți, ci și exclusivitate. Astfel, „dacă un client din rețeaua Savills dorește să facă tranzacții pe teritoriul României, acesta este obligat să lucreze cu noi”, explică Matei. Invers, Crosspoint poate deservi clienții proprii în piețe în care Savills are birouri.

Exemplul cel mai relevant este chiar mandatul care a adus în discuție tranzacția cu Roca și care a venit prin Savills.

Investițiile – o piață încă mică

În ce privește piața de investiții din România, în opinia Crosspoint, ea rămâne modestă ca volum și lichiditate, comparativ cu Polonia sau Cehia. „Noi nu am depășit încă borna de un miliard de euro ca valoare a investițiilor, deci suntem o piață foarte mică”, mai spune Matei. În plus, există problema „mărimii tichetului”: fondurile mari vor volume, iar România oferă mai rar portofolii vizând tranzacții de peste 100 de milioane de euro.

Dar când apar, interesul se vede imediat. Matei amintește de vânzarea portofoliului CA IMMO, de 400 de milioane de euro, când au fost interesați în jur de 10 jucători, adăugând că problema nu e lipsa capitalului, ci lipsa produsului potrivit. El face o comparație cu Germania, unde pentru un activ se primesc în jur de 40-50 de oferte, în timp ce „la noi, media este undeva la două-patru oferte”.

Astfel, într-o piață atât de ciclică precum cea imobiliară, care a trecut prin boom, prăbușire, îngheț urbanistic, pandemie și reașezări de costuri și finanțare, Crosspoint se identifică prin livrarea unor standarde verificabile într-un sector în care încrederea rămâne cea mai scumpă marfă.

„Cred că cea mai mare greșeală este să nu iei nicio decizie”, spune Matei, în timp ce Dumitrescu leagă supraviețuirea companiei de modul în care au lucrat cu oamenii: „A contat foarte mult partea de transparență cu care am tratat clienții, partenerii. Cred că asta a contat foarte mult vizavi de încrederea de care am beneficiat în timp”.

-54 de hectare vânzarea platformei IMGB – cea mai mare tranzacție ca suprafață în București

-Peste 4.500 de unități rezidențiale vândute

„Acum, nu se mai plătește neapărat prețul pe metru pătrat, cât se ia în considerare prețul pe metru pătrat edificabil… Un teren este valoros atât timp cât se cunoaște de la început potențialul de edificabilitate.” – Codrin Matei

„Țin minte că am făcut o primă tranzacție cu One, pentru terenul din Floreasca. Cu un an în urmă, proprietarul acelui teren a avut o ofertă de 3.000 de euro pe metru pătrat, și cei de la One l-au cumpărat cu 350 euro/mp.” – Mihai Dumitrescu

The post Crosspoint, după 20 de ani: de la „tranzacții cu cash” la mandate exclusiviste și standarde Savills appeared first on Forbes Romania.

Clasată în urma altor capitale din regiunea CEE precum Praga, Budapesta sau Varșovia, dar între Veneția, zona metropolitană Ruhr și Glasgow, București se află pe locul 49 în topul „Europe’s Best Cities 2026”, realizat de compania de consultanță Resonance.

Raportul analizează performanța și percepția a 100 de orașe europene în funcție de indicatori precum calitatea vieții, atractivitatea culturală și performanța economică. 

Capitala României se poziționează în prima jumătate a clasamentului și este prezentată drept una dintre capitalele emergente din Europa Centrală și de Est, care câștigă vizibilitate în rândul investitorilor, turiștilor și companiilor. 

Raportul descrie Bucureștiul drept „Micul Paris” al Europei de Est și subliniază că orașul își consolidează reputația de capitală încă „nedescoperită”, dar tot mai atractivă pentru vizitatori și investiții. Mobilitatea mai facilă în spațiul Schengen pentru cetățenii români a redus barierele de acces pentru turiști și investitori, în timp ce aeroporturile orașului au înregistrat un trafic record de peste 16 milioane de pasageri în 2024. 

Printre realizările recente se menționează deschiderea Catedralei Mântuirii Neamului, cea mai mare și mai înaltă catedrală ortodoxă din lume, iar în industria ospitalității sunt amintite hotelurile Corinthia Grand Hotel du Boulevard și Mondrian Bucharest, programat pentru deschidere în 2026, situat în apropierea Ateneului Român. 

Raportul evidențiază și dinamica sectorului comercial și gastronomic. Bucureștiul se situează pe locul 10 în Europa la categoria shopping, iar Calea Victoriei este menționată ca una dintre arterele care concentrează magazine de lux într-un peisaj arhitectural eclectic, cu clădiri neoclasice, Art Nouveau și moderniste. 

Și oferta gastronomică bogată este amintită în raport, orașul ocupând locul 20 în Europa la categoria restaurante. Apariția unor proiecte precum Marketta Food Hall din One Gallery, amenajată în fosta fabrică Ford din anii 1930 din zona Floreasca, reflectă evoluția scenei culinare locale. 

Pe plan economic, Bucureștiul se remarcă printr-un standard de viață ridicat, clasat pe locul 8 în Europa în raport, element care contribuie la dinamica pieței imobiliare. Prețul mediu al locuințelor a ajuns la aproximativ 1.862 euro pe metru pătrat la jumătatea anului 2025. 

Totodată, România a înregistrat o creștere de 57% a proiectelor de investiții străine directe în 2024, iar aproximativ 40% dintre acestea au fost atrase de București, în special în domenii precum producția industrială, serviciile de business și vânzările. Potrivit raportului, acesta este al doilea cel mai ridicat nivel din Europa Centrală. 

Cum se poziționează Bucureștiul față de alte capitale europene

Clasamentul este dominat de marile metropole vest-europene. Londra ocupă prima poziție, urmată de Paris și Berlin. 

Budapesta și Praga ocupă locurile 14 și 15, primul oraș beneficiind de atracții pentru întreaga familie și facilități pentru nomazii digitali, precum și cu un pipeline bogat, de 22 de hoteluri cu peste 3.000 de camere programate pentru deschidere până în 2029. 

Praga bifează prin locuri instagramabile, în timp ce la standardul de viață se situează pe locul 12. Varșovia se clasează pe locul 17, fiind denumită “noul suflet al Europei”. Este amintită aici și renovarea principalei gări a capitalei poloneze, finalizată anul trecut, precum și noua clădire a Muzeului de Artă Modernă. 

În comparație cu aceste capitale mature, Bucureștiul se situează într-o categorie diferită – cea a orașelor în ascensiune, unde costurile mai reduse, creșterea investițiilor și dezvoltarea sectorului serviciilor creează premise pentru o competitivitate mai mare în următorii ani.

Bratislava se clasează pe locul 67, Sofia pe 80, iar Zagreb pe 86. 

Pentru a clasifica performanța și percepția orașelor incluse în Europe’s Best Cities 2026, au fost analizate zone metropolitane cu o populație de peste 500.000 de locuitori (conform datelor Eurostat și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OECD).

Topul celor 100 de orașe a fost stabilit prin combinarea unor indicatori statistici de bază cu date generate de utilizatori din surse online precum Google, Instagram și TikTok, pentru a evalua calitatea experienței urbane și atractivitatea orașelor.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Bucureștiul urcă pe locul 49 în clasamentul Europe’s Best Cities 2026; Capitala câștigă puncte la standard de viață, retail, gastronomie și activitate urbană appeared first on Forbes Romania.

Grupul ROCKWOOL, unul dintre cei mai mari producători globali de soluții de izolație din vată bazaltică, a raportat pentru 2025 venituri de 3,877 miliarde de euro, în creștere cu aproximativ 1% în monedă locală față de anul precedent, într-un context economic și geopolitic dificil pentru sectorul construcțiilor. 

În Europa, performanța companiei a fost mixtă, cu piețe majore precum Germania și Franța afectate de scăderea activității în construcții rezidențiale și comerciale. În schimb, Europa de Est și de Sud au înregistrat evoluții mai solide, România fiind menționată printre piețele cu creștere a vânzărilor. 

Pe plan național, compania deține o unitate de producție în localitatea Ariceștii-Rahtivani, județul Prahova, care a raportat pentru 2024 vânzări de 270,39 milioane de lei, în creștere de la nivelul 243,57 milioane de lei înregistrat în anul fiscal precedent.

Potrivit raportului anual, veniturile ROCKWOOL în Europa de Est (incluzând Rusia) au ajuns la 746 milioane de euro în 2025. Excluzând piața rusă, regiunea a înregistrat o creștere de aproximativ 5% în monedă locală, performanța fiind susținută de rezultate bune în România, Polonia și Ungaria. 

În paralel, compania continuă să investească în extinderea capacităților de producție în regiune. Printre proiectele majore planificate pentru 2026 se numără extinderea capacității industriale în România, alături de investiții similare în Statele Unite și India. 

Profitabilitatea grupului a scăzut față de anul precedent, pe fondul unor costuri mai mari și al unor evenimente operaționale punctuale. EBIT înainte de ajustarea valorii activelor din Rusia a fost de 570 milioane de euro, cu o marjă de 14,7%, în scădere față de 2024. 

Rezultatul final a fost puternic afectat de pierderea de 392 milioane de euro asociată ajustării valorii operațiunilor din Rusia, după ce autoritățile ruse au preluat controlul asupra subsidiarelor locale ale grupului la începutul lui 2026. În consecință, profitul net al companiei pentru 2025 a scăzut la 28 milioane de euro. 

Segmentul de izolații, care generează aproximativ 83% din veniturile grupului, a înregistrat în 2025 vânzări de 3,206 miliarde de euro, în creștere cu 1,5% în monedă locală. Creșterea din America de Nord și din unele piețe europene a compensat declinul din piețele principale ale Europei occidentale.

Pe termen mediu, compania mizează pe creșterea cererii pentru materiale de izolație eficiente energetic, stimulată de politicile europene privind renovarea clădirilor și reducerea consumului de energie. În acest context, directivele europene privind performanța energetică a clădirilor ar putea susține o nouă etapă de renovare a fondului imobiliar din Europa. 

Pentru 2026, ROCKWOOL estimează o creștere a veniturilor între 2% și 4% în monedă locală, excluzând operațiunile din Rusia. Marja EBIT este așteptată să se situeze între 13% și 14%, pe fondul unor investiții mai mari în capacitate, electrificarea proceselor industriale și activități comerciale. 

Compania intenționează să investească aproximativ 650 milioane de euro în 2026, o parte importantă din aceste fonduri fiind direcționată către extinderea capacităților de producție și proiecte de decarbonizare industrială.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post ROCKWOOL: creștere moderată a veniturilor în 2025 și extinderea capacităților de producție, inclusiv în România appeared first on Forbes Romania.

Genesis Property, proprietar și operator de clădiri de birouri din România, a anunțat numirea lui Cătălin Niculiță în funcția de Leasing Manager, potrivit unui comunicat al companiei. 

Cu aproape 20 de ani de experiență în domeniul imobiliar, Cătălin Niculiță se alătură echipei de leasing a companiei cu obiectivul de „a contribui la strategia de creștere pe termen lung și de a consolida relațiile cu chiriașii și partenerii din piață”. 

De-a lungul carierei, acesta a acumulat experiență în mai multe segmente ale pieței imobiliare, inclusiv rezidențial, industrial, retail stradal, centre comerciale și, în ultimii ani, în segmentul spațiilor de birouri.

Anterior, Niculiță a ocupat roluri de leadership în companii de real estate, printre care și dezvoltatorul Atenor, unde a ocupat funcția de Development & Leasing Manager timp de șapte ani. Anterior, el a ocupat poziții de broker și manager în cadrul Colliers. 

În noul rol, Cătălin Niculiță va avea ca obiectiv principal consolidarea poziționării campusului West Gate Business District din portofoliul companiei în rândul chiriașilor și partenerilor din piața de birouri. 

Genesis Property deține și administrează campusurile de business YUNITY Park și West Gate Business District din București, care cumulează peste 150.000 de metri pătrați de spații de birouri și găzduiesc companii precum HP Inc., Hewlett Packard Enterprise, Accenture, Ericsson, Garanti BBVA, Infineon, Luxoft, Yokogawa, Siemens și Alpha Bank. Campusurile sunt deținute de Liviu Tudor, fondatorul Genesis Property.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Genesis Property îl numește pe Cătălin Niculiță în funcția de Leasing Manager appeared first on Forbes Romania.

Rețeaua Unităților de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci Critici (AP-USTACC) va fi extinsă cu încă patru spitale, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Decizia ridică la 29 numărul total al unităților dedicate pacienților aflați în situații cardiovasculare critice.

Noile structuri vor funcționa în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești, Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad și Spitalului Județean de Urgență Deva.

Potrivit ministrului, unitățile sunt destinate pacienților cu infarct miocardic, aritmii severe sau alte urgențe cardiovasculare care necesită monitorizare permanentă și intervenție rapidă.

„Ajungem astfel la 29 de unități dedicate pacienților aflați în situații cardiace critice, care au nevoie de monitorizare permanentă și intervenție rapidă”, a transmis Alexandru Rogobete.

Extinderea este realizată prin Programul Național de Acțiuni Prioritare – AP-USTACC, prin care aceste unități beneficiază de finanțare directă de la Ministerul Sănătății pentru achiziția de medicamente, consumabile și materiale sanitare necesare îngrijirii pacienților critici.

„În cardiologie, diferența o face accesul rapid la un spital pregătit să intervină imediat. Prin consolidarea acestor unități creștem capacitatea sistemului de sănătate de a răspunde urgențelor cardiovasculare și de a oferi îngrijiri cardiologice avansate în cât mai multe regiuni ale țării”, a precizat ministrul.

Acesta a adăugat că extinderea rețelei reprezintă un pas în creșterea capacității sistemului medical de a trata rapid pacienții cu urgențe cardiovasculare, în condițiile în care astfel de cazuri necesită intervenții în cel mai scurt timp posibil pentru a reduce riscul de complicații sau deces.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Ministerul Sănătății extinde rețeaua unităților pentru pacienți cardiaci critici cu încă patru spitale appeared first on Forbes Romania.

Dezvoltatorul belgian Atenor a finalizat vânzarea campusului de birouri @Expo din nordul Bucureștiului către un „investitor internațional aflat la prima achiziție pe piața locală.”

Anunțul a fost făcut de consultanții imobiliari CBRE și Colliers, care au intermediat procesul de tranzacționare în mandat de co-exclusivitate.

Potrivit surselor citate de Profit.ro, investitorul ar fi compania sârbo-turcă Mondo Development, care își face astfel intrarea pe piața din România.

Proiectul este amplasat pe Bulevardul Expoziției și cuprinde trei clădiri de birouri cu aproximativ 50.000 de metri pătrați suprafață închiriabilă (GLA), precum și 740 de locuri de parcare subterane. Parterul ansamblului include aproximativ 3.200 de metri pătrați de spații comerciale.

Clădirile au fost livrate în două etape, în 2021 și 2023, și găzduiesc chiriași din domenii precum IT, telecomunicații, farmaceutic și servicii pentru afaceri.

„Tranzacția reconfirmă atractivitatea sectorului de birouri din București și interesul investitorilor pentru active bine poziționate, cu potențial de creștere operațională”, a declarat Robert Miklo, Head of Capital Markets la Colliers România.

La rândul său, Mihai Pătrulescu, Head of Investment Properties la CBRE România, a subliniat că tranzacția reflectă interesul capitalului internațional pentru active de calitate de pe piața locală. 

„Vânzarea @Expo evidențiază maturizarea segmentului prime de birouri din București și interesul constant al capitalului străin pentru România. Activele sustenabile, de calitate ridicată, continuă să atragă investitori pe termen lung, demonstrând reziliența pieței”, a spus acesta.

Tranzacția are loc într-un context în care piața investițiilor imobiliare din România începe să își revină. Potrivit raportului anual Colliers, volumul total al tranzacțiilor a ajuns în 2025 la aproximativ 525 milioane de euro, iar pentru 2026 este anticipată o creștere moderată, cu potențialul de a depăși 750 milioane de euro într-un scenariu favorabil.

Segmentul de birouri a reprezentat aproximativ o treime din volumul total al tranzacțiilor din 2025, iar randamentele pentru activele prime s-au menținut în jurul valorii de 7,5%, un nivel considerat competitiv la nivel regional.

Zona Expoziției – Piața Presei – Montreal s-a consolidat în ultimii ani ca unul dintre hub-urile emergente ale Bucureștiului, beneficiind de un mix de dezvoltări de birouri, proiecte rezidențiale și facilități urbane. Proximitatea Parcului Herăstrău, accesul către centrul orașului și conexiunile rutiere directe către Aeroportul Internațional Henri Coandă susțin atractivitatea zonei pentru chiriași și investitori.

În același timp, oferta limitată de clădiri moderne continuă să susțină interesul pentru astfel de active. În 2025, piața de birouri din București nu a înregistrat livrări noi – primul an din ultimele două decenii fără proiecte finalizate – în timp ce rata de neocupare a coborât la aproximativ 11,75% la finalul anului trecut.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Atenor a vândut campusul de birouri @Expo din București  appeared first on Forbes Romania.