Riscurile au fost identificate de ASF în urma unui test de stres la care au fost supuse 102 Organisme de Plasament Colectiv (OPC) autorizate în România (73 de fonduri deschise de investiții – OPCVM și 29 de fonduri închise de investiții – AOPC), având o valoare cumulată a activelor la 31 martie 2016 de 21,61 miliarde lei. Exercițiul de testare nu a fost de tip eliminatoriu, ci unul menit să evidențieze efectele unora dintre riscurile importante cu care se pot confrunta aceste entități, în situații de turbulențe pe piețele financiare.
La acea dată, ponderea plasamentelor expuse față de riscul de dobândă era de aproximtiv 77% din valoarea activelor totale însumate pentru toate cele 102 fonduri de investiții participante.
Pe ansamblul pieței, aplicarea factorilor de stres aferenți riscului de dobândă (modificarea ratei de dobândă pentru lei cu 2% și a ratelor de dobândă pentru alte valute cu 1,5%) ar scădea valoarea de piață a tuturor plasamentelor în obligațiuni ale celor 102 OPC participante cu circa 990 milioane lei (5,95% din valoarea plasamentelor expuse la acest risc și respectiv 4,59% din valoarea activelor totale).
„Prin urmare, deși severitatea acestui risc este relativ scăzută, modificarea ratelor de dobândă reprezintă o potențială vulnerabilitate la nivel sectorial ce necesită analiză și monitorizare aprofundate, care să țină seama inclusiv de efectele pe care metoda de evaluare a acestor instrumente (de exemplu, prin marcare la piață vs. prin utilizarea de modele) le-ar putea avea într-o potențială situație de criză (cu fluctuații semnificative pe termen mediu ale ratelor de dobândă)”, a anunțat ASF.
Scăderea prețului acțiunilor, un risc pentru 4% din active
Pe de altă parte, ponderea plasamentelor expuse față de riscul de scădere a prețurilor acțiunilor este foarte redusă la nivelul întregii piețe – aproximativ 898 milioane lei, adică 4,08% din activele totale.
De aceea, aplicarea factorilor de stres privind scăderea prețului acțiunilor (scăderea indicelui BET-XT cu 35% față de valoarea la data de referință și scăderea indicelui STOXX 600 cu 20%) au avut un impact redus asupra activelor totale ale fondurilor de investiții din România, respectiv -285 milioane lei în valoare absolută (32% față de nivelul expunerii inițiale), reprezentând o scădere de doar 1,3% a activelor totale.
Așadar, expunerile față de riscul de scădere a prețurilor acțiunilor nu reprezintă o vulnerabilitate la nivel sectorial.
Riscul valutar nu constituie o vulnerabilitate la nivel sectorial
Riscul valutar este semnificativ din punctul de vedere al expunerii inițiale, din cauza plasamentelor importante în instrumente denominate în alte valute decât monedele fondurilor (4 miliarde lei, respectiv aproape 19% din activele totale). Astfel, 60 din cele 102 OPC participante au expunere (în diferite grade) la riscul valutar, deci au suferit impact în urma aplicării șocului de scădere a cursului de schimb aferent altor valute în care sunt denominate instrumentele financiare deținute de fondurile respective, față de moneda fondului, cu 10% comparativ cu nivelul de la data de referință.
În majoritatea cazurilor însă acest impact a fost foarte redus pentru că 29 dintre fondurile cu expunerile inițiale cele mai importante la riscul valutar au utilizat instrumente financiare derivate în vederea gestionării acestui risc.
Pe ansamblul pieței, impactul aplicării factorului de șoc privind riscul valutar a fost de numai 64 milioane lei (1,58% din expunere și respectiv 0,3% din activele totale).
Așadar, riscul valutar nu constituie o vulnerabilitate la nivel sectorial, pentru că este, pe ansamblul pieței, bine gestionat de participanți, astfel că severitatea acestui risc este redusă.
Riscul de lichiditate este important pentru o serie de fonduri de talie medie și mică
Expunerea inerentă față de riscul de lichiditate (măsurat prin gradul de concentrare a deținerilor la nivelul primilor doi investitori) este importantă pentru o serie de fonduri de talie medie și mică, dar nu constituie o problemă pentru fondurile de dimensiune mare, astfel că nu reprezintă o vulnerabilitate la nivel sectorial.
Pe ansamblul pieței, impactul aplicării acestui factor de risc s-a dovedit redus, iar în urma analizei fluxurilor nete pentru ultimii cinci ani s-a constatat că probabilitatea unor răscumpărări simultane ale celor mai mari investitori din fiecare fond este redusă.
Riscul de contrapartidă are severitate redusă
Ponderea plasamentelor expuse față de riscul de contrapartidă (obligațiuni, depozite bancare etc.) este importantă, însă severitatea riscului este redusă, deci nu constituie o vulnerabilitate la nivel sectorial, pentru că probabilitatea producerii unui astfel de șoc la nivelul întregii piețe este foarte redusă ca urmare a calității ridicate a principalelor contrapartide.
Astfel, primele 10 contrapartide (care împreună dețin o cotă de 82,5% din totalul expunerilor față de riscul de contrapartidă ale celor 102 OPC participante) sunt entități guvernamentale, ale administrație publice locale sau bănci cu ratinguri de credit favorabil.