A descoperit sticla aproape întâmplător, însă fascinația pentru acest material fluid și imprevizibil i-a schimbat complet destinul. Astăzi, Mihai Laurus transformă sticla în emoție, design și povești cu identitate proprie, prin universul creativ Fluid Glass.
Cum a început povestea ta? Ce te-a atras la sticlă și cum ți-ai descoperit propriul stil?
Îmi place să cred că povestea mea a început în copilărie, când modelam lut și diferite forme, fără să știu că aceasta va deveni direcția mea. Nu am urmat studii artistice, iar după 18 ani am plecat în străinătate și am lucrat în construcții.
Totuși, am simțit mereu nevoia de a crea. Îmi plăcea să dau formă lemnului, metalului sau pietrei, până când am descoperit întâmplător sticla, într-un documentar. A fost dragoste la prima vedere. M-a fascinat libertatea ei de expresie, jocul dintre formă, lumină și fluiditate.
Atunci am decis să mă întorc în România și să urmez acest drum. Nu cred că am un stil fix. Sunt mai degrabă un explorator al formelor și poveștilor, iar stilul evoluează odată cu artistul.
Dar povestea Fluid Glass?
Fluid Glass este continuarea mea ca artist și designer. A venit natural, din nevoia de a crea o gamă mai largă de produse și de a răspunde unei cereri reale din piață. Mi-am dat seama încă de la început că există potențial pentru un business în această zonă. Chiar și atunci când eram doar în faza de „îndrăgosteală” față de sticlă și căutam un loc unde să învăț această artă, exista deja în mintea mea ideea de a construi ceva durabil în jurul ei.
Cum se întâlnesc tehnica și emoția în lucrările tale?
În artă, la fel ca în business, lucrurile nu se întâmplă dacă sunt lăsate fără un plan. Și procesul creativ are nevoie de o structură clară: poveste, concept, schiță, dimensiune, textură, culoare, tehnică și etape de execuție. Eu, ca artist, trebuie să înțeleg foarte bine materia și să conduc sticla spre forma finală. Dar fără rigiditate. Acolo apare emoția – în intuiția spontană, în momentul în care simți când să intervii și când să lași materialul să curgă natural.
Care este cea mai mare provocare atunci când lucrezi cu sticla fluidă?
Sunt multe provocări. Cred că cea mai mare este să controlez simultan gravitația sticlei, temperatura și timpul. Există o fereastră foarte scurtă în care sticla este suficient de caldă pentru a fi modelată și suficient de rece pentru a nu se prăbuși. Practic, lucrez între tensiune și echilibru, între control tehnic și gest spontan, între colaps și fluiditate.
Cum reușești să transformi o formă de expresie artistică într-un business sustenabil?
Cred că totul pornește de la autenticitate. Un artist sustenabil are nevoie de o identitate clară și recognoscibilă. Valoarea nu stă doar în obiectul final, ci în emoția și experiența pe care lucrarea le transmite. Oamenii aleg o piesă pentru că se regăsesc în povestea ei. În plus, este foarte importantă comunitatea construită în jurul procesului creativ. Publicul nu se conectează doar la obiect, ci și la atelier, la proces și la viziunea artistului.
Cât de important este storytellingul în spatele unei lucrări?
Storytellingul este esențial, pentru că oferă context și emoție unei lucrări. De multe ori, oamenii nu aleg doar pentru estetică, ci pentru ceea ce îi face să simtă lucrarea respectivă. În cazul artei din sticlă, lumina, transparența, fragilitatea și tehnica folosită transmit stări și sensuri aparte. Povestea creează apropiere și transformă obiectul din ceva decorativ într-o experiență personală.
Ai avut un proiect care ți-a schimbat direcția?
Am avut mai multe proiecte importante – trofee pentru gale, sculpturi personalizate sau instalații create special pentru anumite spații. Nu cred că mi-au schimbat direcția, dar m-au ajutat să înțeleg și mai bine cât de important este ca oamenii să primească lucrări construite în jurul propriei povești.
Cum arată procesul creativ, de la idee la produsul final?
Procesul creativ este o căutare continuă. Primul pas este scopul lucrării. Apoi urmează tema, ideile, schițele și stabilirea etapelor de execuție. Uneori, există deja soluția tehnică. Alteori, începe joaca și explorarea. Testez mai multe tehnici până descopăr varianta potrivită pentru lucrarea respectivă.
Există ritualuri sau momente-cheie care te definesc?
Da. Cred că ritualurile apar natural în viața oamenilor care aleg să nu fugă de transformare. Înainte de o lucrare importantă, am nevoie de câteva minute de liniște totală. Îmi imaginez mental fiecare etapă și urmăresc evoluția lucrării înainte să încep efectiv. Tratez acel moment ca pe un dialog cu materialul care urmează să își schimbe forma pentru totdeauna.
Într-o lume tot mai digitalizată, cum vezi locul artei tactile în viața oamenilor?
Cred că arta tactilă devine și mai valoroasă. Oamenii petrec foarte mult timp în spații virtuale, iar obiectele create manual aduc înapoi ideea de prezență, textură și autenticitate. În cazul sticlei, lumina, transparența și imperfecțiunile subtile dau fiecărei lucrări o viață proprie, imposibil de reprodus digital. Într-o lume dominată de viteză și tehnologie, arta tactilă devine o sursă de echilibru.
Cum vezi evoluția Fluid Glass?
Îmi place ideea de a combina arta și designul. Este o provocare să găsești echilibrul dintre cele două, iar exact despre asta va fi următoarea perioadă pentru Fluid Glass.
Definește, într-o singură frază, ceea ce transmite Fluid Glass; care ar fi aceasta?
Fiecare lucrare din sticlă este echilibrul irepetabil dintre timp, foc și gravitație.
În artă, la fel ca în business, lucrurile nu se întâmplă dacă sunt lăsate fără un plan. Și procesul creativ are nevoie de o structură clară: poveste, concept, schiță, dimensiune, textură, culoare, tehnică și etape de execuție.
____
* conținut sponsorizat
