2022 va fi ținut minte ca anul în care a început o criză globală a energiei, iar punctul de start l-a reprezentat începutul conflictului dintre Rusia și Ucraina. Sancțiunile Vestului care au urmat la scurt timp au adus presiuni cu efect poate neestimat la momentul deciziei lor asupra ofertei de gaz natural și de petrol. Recuperarea rapidă a economiei globale de după pandemie, preconizată de analiști, a fost deraiată de situația creată în preajma invaziei.
Cele mai mari companii din lume din domeniul energiei s-au retras rapid din Rusia în primele luni ale anului, după februarie, iar națiunile europene au intrat în stresul necesității de a se asigura că nu rămân fără lumină și nici fără căldură în iarna care… a sosit.
Prețurile la gaz natural au crescut la cote nemaiîntâlnite de mulți ani, iar țițeiul a ajuns la $140 pe baril, nu departe de un record al tuturor timpurilor. Acestea au turbo-șarjat spirala inflației post-pandemie și au cauzat crize ale costurilor de trai în multe țări. Oferta de energie a ajuns în colaps și relațiile comerciale care au existat de decade au fost întrerupte.
Economiile majore ale lumii s-au străduit să găsească alte surse de energie, iar guvernele au făcut presiuni pentru accelerarea implementării surselor alternative de energie – solară și eoliană – dar și a cărbunelui, la care s-a revenit. Obiectivele de protecție a mediului și a schimbării climei au fost… revizuite, din necesitate.
Guvernele au cheltuit miliarde de dolari pentru a susține centrele majore de producție de energie, cum este Uniper din Germania. Africa de Sud a trecut prin cele mai severe pene de curent din istorie. Sri Lanka, ale cărei rezerve de valută străină au fost reduse, a rămas, pur și simplu, fără combustibil.
Decizia UE de a revizui relațiile de comerț cu Rusia și implementarea unui plafon al prețurilor pentru petrolul importat din țară, împreună cu orientarea intensivă spre gaz natural lichefiat sunt toate acțiuni cu impact global și pe termen mediu, cel puțin. “Asistăm la terminarea unui parteneriat de 50 de ani dintre Rusia și Europa”, a spus pentru Reuters Michael Stoppard, analist global de divizia gaz natural de la S&P Global Commodity Insights. “Consecința este recalibrarea ofertei și a cererii, însă aceasta va lua timp și până atunci noi, populația generală, vom suferi în 2023 și după.”
Dihotomia este evidentă în multe țări. De exemplu, Polonia este piața cu cea mai rapidă creștere din Europa în ceea ce privește pompele de căldură. În același timp, în Polonia a fost amânată implementarea regulilor cu privire la smog și la poluare și rezidenții țării pun pe foc orice materiale găsesc pentru a-și încălzi casele – fie că este vorba de ulei de lignit care poluează extrem de mult, fie că este vorba de gunoiul menajer. În Klodzko, un orășel cu 28,000 de locuitori din sud-vestul Poloniei, oamenii păstrează gunoiul pentru a face foc din el, potrivit primarului Michal Piszko, citat de Reuters.