FacebookTwitterLinkedIn

Raportul macroeconomic trimestrial UniCredit pentru România și pentru regiunea Europei Centrale și de Est estimează că economia României va crește cu 2,7% în 2024 și cu 1,9% în 2025. Guvernul va înăspri politica fiscală abia după alegerile din 2024.

Anul acesta, principalul motor de creștere va fi cererea internă, exporturile urmând să joace un rol mai important în 2025.

Este probabil ca inflația să nu atingă ținta în 2024-2025, iar BNR să reducă rata dobânzii de politică monetară la 6% în 2024 și 4,5% în 2025, în ciuda faptului că impozitele vor crește anul viitor pentru a reduce deficitul bugetar. UniCredit estimează mutarea cursului euro-leu în intervalul 5,00-5,10 abia în anul 2025.

Creșterea impozitării în 2025

Analiza UniCredit arată că, deși calendarul electoral din 2024 este încărcat, este foarte probabil ca viitorul guvern să includă PSD și PNL, pentru care intențiile de vot sunt de 28-30%, respectiv 15-25%, astfel că prin redistribuire coaliția ar beneficia de o majoritate simplă. Cele două partide vor candida pe o listă comună la alegerile europarlamentare, însă nu și la toate alegerile locale.

Actualul guvern PSD-PNL intenționează să amâne ajustarea fiscală pentru anul 2025, după alegeri. Ministrul Finanțelor Marcel Boloș a exclus orice creștere de impozite în 2024, cu toate că deficitul bugetar (cash) după primele două luni din 2024 s-a situat la cel mai ridicat nivel de până acum, la aproximativ 29 miliarde lei (1,7% din PIB).

UniCredit estimează un deficit bugetar de aproximativ 6,3% din PIB anul acesta. și nu așteaptă o colectare mai bună a impozitelor în 2024, iar veniturile fiscale extraordinare și transferurile către stat din profiturile realizate de către companiile din energie vor scădea comparativ cu anul 2023, deoarece prețurile au scăzut în Europa.

Cheltuielile privind organizarea alegerilor, transferurile către autoritățile locale, precum și creșterea salariilor și a pensiilor vor majora cheltuielile bugetare. Premierul Marcel Ciolacu a menționat eventuale creșteri de taxe în 2024 în cazul în care deficitul bugetar va depăși 5% din PIB, dar probabilitatea acestor creșteri este redusă deoarece alegerile parlamentare nu se vor organiza mai devreme de luna decembrie. În schimb, ar putea fi reduse investițiile publice.

Modificări fiscale așteptate în 2025

Premierul Marcel Ciolacu a menționat trei modificări fiscale potențiale: cota unică de 16% (pe venit, profit, dividende, microîntreprinderi și PFA-uri) posibil exceptând profiturile reinvestite, Introducerea impozitului progresiv pe venitul personal (ex. 10% și 20-25%) și creșterea cotei principale a TVA cu 2-3 puncte procentuale.

Prima și a treia opțiune ar fi mai ușor de implementat decât cea de-a doua, care ar necesita o mai bună capacitate tehnică a ANAF. UniCredit se așteaptă la adoptarea unui mix de măsuri, respectiv majorarea impozitului pe venit, profit, proprietate, a redevențelor și a TVA. Un pachet fiscal consistent ar putea diminua deficitul bugetar la aproximativ 4,7% din PIB în 2025, dacă va fi adoptat încă din ianuarie. În cazul în care adoptarea acestuia va fi amânată pentru luna iulie 2025, deficitul bugetar ar depăși 5,5% din PIB anul viitor. Ca de obicei, cel mai probabil decidenții vor opta în primul rând pentru creșterea impozitelor și nu pentru îmbunătățirea colectării.

Evoluția economiei în 2024-2025

Raportul UniCredit estimează o creștere economică de 2,7% anul acesta, dat fiind faptul că o creștere de 2,5% este percepută ca un minim necesar pentru realegere.

În opinia analiștilot băncii, principalele motoare de creștere vor fi politica fiscală laxă, creșterea rapidă a salariului real, investițiile în infrastructură și cererea externă mai puternică în semestrul doi din 2024.

Cererea de export reprezintă cel mai mare risc la adresa prognozei UniCredit. Consumul privat va ramâne probabil puternic deoarece viitoarele creșteri ale impozitelor care l-ar putea afecta nu sunt menționate în spațiul public.

Proiectele de construcții ar putea fi favorizate de ieftinirea creditelor și intrările mari de fonduri europene, iar investițiile în mijloace fixe și-ar putea reveni dacă exporturile către zona euro vor accelera.

Pentru anul 2025, UniCredit prognozează o creștere a PIB de numai 1,9%, deoarece consumul privat ar putea să crească doar cu 1,3% din cauza majorărilor impozitelor. În funcție de structura măsurilor fiscale, construcțiile private și serviciile ar putea fi, de asemenea, afectate.

Lpsa de măsuri fiscale ar putea menține deficitul structural al contului curent la peste 6% din PIB în 2024, deficitul extern urmând să fie acoperit integral din investiții străine directe, intrări de fonduri europene și împrumuturi guvernamentale de pe piețele externe. UniCredit estimează o continuare a creșterii rezervelor valutare față de nivelul record din prezent. Deficitul contului curent s-ar putea corecta anul viitor datorită temperării cererii interne.

Inflația rămâne ridicată

Conform estimărilor UniCredit, inflația nu va reveni în intervalul țintă nici anul acesta și nici anul viitor. Astfel, inflația totală va rămâne ridicată, la aproximativ 5,6% la finalul anilor 2024 și 2025. Cu toate acestea, temperarea cererii interne ar putea readuce inflația de bază excluzând majorările de taxe în intervalul țintă (1,5-3,5%) până în primăvara anului 2025. Inflația de bază va scădea mai greu decât în restul regiunii în 2024.

BNR ar putea începe reducerea dobânzii de politică monetară în luna mai, urmând ca aceasta să fie diminuată până la nivelul de 6% la finalul anului 2024. Aceste reduceri vor confirma relaxarea monetară deja vizibilă pe piața interbancară datorită excedentului de lichiditate. Rata dobânzii de pe piața interbancară s-a situat la 5,7% în februarie, echivalentul a cinci reduceri de 0,25pp ale dobânzii de politică monetară.

Chiar dacă guvernul va majora cota principală a TVA anul viitor, BNR vă continua cel mai probabil reducerea dobânzii cheie până la 4,5%, folosind în comunicarea deciziilor sale măsuri ale inflației excluzând modificările de taxe. Reducerea ratelor dobânzilor va fi necesară pentru a preveni diminuarea peste așteptări a excedentului de cerere agregată, în cazul în care politica fiscală devine restrictivă. „Suntem de părere că BNR va continua politicile actuale și după alegerea unui nou Consiliu de Administrație în primăvara aceasta, în timp ce actualul guvernator, Mugur Isărescu, va fi probabil reales pentru al șaptelea mandat”, se arată în raportul UniCredit.

Deși leul s-a apreciat cu aproximativ 15% în termeni reali față de finalul anului 2019, UniCredit estimează că mutarea cursului euro-leu în intervalul 5,00-5,10 se va produce abia în anul 2025, din cauza calendarului electoral încărcat din acest an.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.