Deși modelele internaționale demonstrează eficiența și sustenabilitatea parteneriatelor public-private (PPP), România nu are încă niciun spital construit prin acest mecanism.
O analiză realizată de Tesseract Architecture, singurul studio local specializat în arhitectură medicală, arată că astfel de proiecte ar putea aduce o schimbare structurală în infrastructura sanitară, prin combinarea investițiilor private cu responsabilitatea publică.
Modelul PPP permite realizarea unor spitale moderne în 36–48 de luni, durată confirmată în țări precum Canada, Marea Britanie, Franța sau Turcia. Spre deosebire de investițiile clasice, partenerul privat are obligația de a proiecta și construi clădirea având în vedere costul total de viață al acesteia – de la execuție până la mentenanță și operare. Astfel, sustenabilitatea devine parte integrantă din contract, iar autoritatea publică beneficiază de predictibilitate bugetară.
Pentru o durată de viață a unui spital de aproximativ 50 de ani, investiția inițială reprezintă doar 20–25% din totalul costurilor, restul fiind legat de operare, utilități și echipamente medicale. O strategie care ia în calcul acest raport din faza de proiectare generează eficiență pe termen lung, subliniază analiza Tesseract.
Potrivit arhitecților, România se confruntă simultan cu trei probleme majore: lipsa expertizei în construcția de spitale moderne, deficitul de specialiști tehnici capabili să opereze infrastructuri medicale avansate și limitarea resurselor financiare publice.
Instituțiile statului nu dispun de experiență în dezvoltarea spitalelor mari și integrate, iar procedurile administrative sunt lente și fragmentate. Într-un PPP, know-how-ul privat aduce eficiență și metode testate la nivel internațional. În plus, companiile private pot asigura operarea și mentenanța în primii ani de funcționare, formând echipe locale de specialiști care să preia ulterior activitatea. Într-o piață în care inginerii biomedicali și tehnicienii calificați sunt tot mai puțini, acest transfer de competențe devine esențial.
Din perspectivă financiară, modelul PPP permite lansarea proiectelor chiar și în lipsa fondurilor publice inițiale. Deși finanțarea privată implică costuri mai mari decât cea bugetară, accesul imediat la capital face posibilă modernizarea infrastructurii medicale fără blocaje și fără presiune suplimentară asupra bugetului de stat.
Tesseract arată că parteneriatele public-private aduc beneficii concrete acolo unde sunt bine reglementate. În Franța, Marea Britanie, Canada sau Danemarca, plățile către partenerii privați sunt condiționate de respectarea termenelor, a standardelor de calitate și a performanței energetice. Această structură contractuală stimulează livrarea de proiecte sustenabile și eficient administrate.
În medie, spitalele realizate prin PPP sunt finalizate în trei până la patru ani. Modelul presupune o proiectare în care medicii și pacienții sunt implicați activ, pentru a asigura calitatea și funcționalitatea spațiilor. În plus, implicarea partenerului privat aduce transparență în monitorizarea costurilor și în derularea contractului. În Portugalia, spre exemplu, rapoartele de performanță ale spitalelor construite prin PPP sunt publice, oferind un nivel ridicat de control și încredere.
„Un spital modern nu este doar o investiție în infrastructură, ci un acord de încredere între stat, comunitate și sectorul privat. Printr-un cadru PPP bine construit, România poate reduce timpii de implementare, poate crește eficiența investițiilor și poate aduce servicii medicale moderne mai aproape de oameni”, afirmă arhitectul Raluca Șoaita, fondator Tesseract Architecture.
Uniunea Europeană a publicat în 2024 un ghid pentru implementarea parteneriatelor public-private, menit să sprijine statele membre în accelerarea investițiilor strategice. Documentul propune o metodologie comună aplicabilă inclusiv proiectelor din sănătate, pentru a asigura coerență, transparență și predictibilitate.
Un parteneriat public-privat reprezintă, în esență, un contract pe termen lung între o autoritate publică și un operator privat, care preia o parte semnificativă din riscuri și folosește finanțare privată pentru a livra o infrastructură publică. Plățile se bazează pe rezultate și performanță, nu doar pe costurile de construcție, ceea ce stimulează responsabilitatea și eficiența.
Tesseract Architecture, fondat de arhitectul Raluca Șoaita, este singurul studio din România dedicat exclusiv arhitecturii medicale. Cu un portofoliu de peste 1,5 milioane de metri pătrați proiectați, studioul a semnat proiecte precum Spitalul pentru copii construit de Asociația Dăruiește Viața la „Marie Curie”, spitalele județene Sibiu, Buzău și Tulcea, Institutul Inimii din Târgu Mureș și primele spitale modulare construite în România în timpul pandemiei.
Analiza subliniază că, în lipsa unui program coerent de investiții în sănătate, România riscă să rămână într-un cerc vicios al intervențiilor punctuale. PPP-urile pot oferi nu doar o formulă financiară sustenabilă, ci și un plan strategic de reconstrucție a sistemului medical, construit pe eficiență, transparență și responsabilitate comună între stat și mediul privat.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.