Motorina este punctul critic al transmisiei economice în România, indicatorul prin care se reflectă presiunile structurale generate de dependența energetică externă și de tensiunile din lanțurile globale de aprovizionare, arată studiul EY.
Scumpirea motorinei de la 1 iulie este consecința directă a revenirii la piața liberă după expirarea măsurilor temporare de sprijin adoptate de Guvern în perioada 1 aprilie – 30 iunie. Măsurile care au ținut prețurile sub control în trimestrul al doilea au expirat simultan: reducerea accizei la motorină, plafonarea adaosului comercial și limitarea actualizării prețurilor la pompă la o singură dată pe zi. În lipsa unui cadru legal pentru prelungirea intervențiilor, piața intră într-o zonă de ajustare liberă, iar efectul imediat este creșterea prețului motorinei. Paradoxal, scumpirea apare într-un moment în care Brent se menține în jurul valorii de 72 USD/baril, departe de volatilitatea din februarie–martie, când cotația a urcat de la 65 USD/baril la aproape 120 USD/baril.
România rămâne însă o piață vulnerabilă, iar studiul EY România elaborat de Mihai Drăghici (Partener), Bogdan Coca (Senior Manager) și Radu Grădinariu (Senior), explică de ce. Deși dispune de producție internă de petrol și gaze, rafinare locală, stocuri de urgență și infrastructură portuară, reziliența operațională nu echivalează cu independența energetică.
Aproximativ 75% din necesarul de țiței este acoperit prin importuri, iar piața carburanților este conectată la cotațiile internaționale, la costurile logistice și la disponibilitatea produselor rafinate. În plus, motorina este combustibilul cu cea mai mare relevanță economică, susținând transportul de marfă, agricultura, distribuția, retailul, industria și construcțiile. Volatilitatea ei se transmite direct în costurile companiilor și în prețurile finale.
Studiul EY arată că tensiunile din piață au început înainte de expirarea măsurilor. Importurile maritime de motorină în porturile românești au scăzut cu aproape 60% în aprilie, la 212.000 tone, după un vârf de 512.000 tone în martie, pe fondul repornirii rafinăriilor locale, al reducerii ofertei din Orientul Mijlociu și al temperării cererii regionale. Rafinăriile Petromidia și Vega au intrat în turnaround tehnologic în martie, într-un moment de volatilitate ridicată, iar Petrotel-Lukoil a repornit abia după obținerea derogării necesare.
În paralel, OMV Petrom a raportat o rată de utilizare a rafinăriei de 98%, o marjă de rafinare de 14,3 USD/baril, în creștere cu 74% față de anul anterior, și volume retail de carburanți în urcare cu 4%, confirmând presiunea din lanțul valoric.
Volatilitatea s-a văzut și în prețurile la pompă. La 22 martie, benzina standard ajunsese la 9,18 lei/litru, iar motorina standard la 9,91 lei/litru. În același interval, între 1 și 31 martie, benzina standard la Petrom a crescut de la 7,96 lei/litru la 9,33 lei/litru, iar motorina standard de la 8,27 lei/litru la 10,37 lei/litru. România a înregistrat în martie o creștere anuală de 19,6% la categoria combustibili și lubrifianți pentru transportul personal, peste media UE de 12,9%.
Analiza EY explică mecanismul: prețul la pompă nu reflectă doar cotația petrolului, ci și costul stocurilor existente, viteza de rotație, marjele comerciale și taxele. În perioade de criză, decalajul dintre achiziție și vânzare poate fi de câteva săptămâni sau luni, ceea ce face ca prețurile să nu urmeze mecanic dinamica internațională. Au existat chiar situații în care produse premium, cu rotație mai lentă, au ajuns la prețuri apropiate sau mai mici decât produsele standard, pentru că proveneau din stocuri cumpărate anterior la costuri reduse.
Motorina a fost principalul canal prin care tensiunile externe s-au transmis în economia reală. În transport, poate reprezenta aproximativ 40% din costul total. În agricultură, este o componentă esențială a costurilor de producție. În retail și distribuție, influențează costul livrărilor și frecvența transporturilor. În industrie, energia și combustibilii afectează marjele, prețurile finale și capacitatea de planificare. Episoadele punctuale de indisponibilitate din unele stații, apărute în primăvară, au fost generate de creșteri bruște ale cererii și de presiune operațională, nu de lipsa structurală a carburantului.
,,Efectele se extind și dincolo de consumul direct de carburanți. Companiile pot întâmpina întârzieri pe componente, echipamente, produse chimice sau alte inputuri dependente de produse petroliere ori de rute maritime afectate. Aici contează costul combustibilului, dar și rigidizarea lanțului logistic și creșterea unor costuri logistice deja greu de ajustat. În acest context, companiile își pot reduce expunerea prin monitorizarea consumului, optimizarea rutelor, contracte adaptate la volatilitate, diversificarea furnizorilor și rutelor de aprovizionare, creșterea eficienței energetice, electrificarea unde are sens economic și folosirea combustibililor alternativi în sectoarele greu de electrificat.”, mai arată analiza.
Intervențiile Guvernului au funcționat ca măsuri reactive: plafonarea adaosurilor, reducerea accizei, controlul exporturilor și limitarea actualizării prețurilor. Studiul EY arată că România are nevoie de un cadru anticipativ. Un „Energy Crisis Playbook”, cu praguri automate de declanșare, ar reduce decalajul dintre apariția unui șoc extern și răspunsul de politică publică, oferind predictibilitate operatorilor. Pentru companii, energia trebuie tratată ca funcție de risk management, nu doar ca linie de cost, prin implementarea unor dashboard-uri de expunere energetică la nivel de board, în timp ce pe termen lung, reziliența vine din diversificare: biometan, HVO, SAF, electrificarea flotelor captive și proiecte de eficiență energetică.
România importă, așadar, aproximativ 75% din țițeiul necesar, ceea ce o expune direct la tensiunile externe, iar motorina este combustibilul cu cea mai mare relevanță economică, susținând transportul, agricultura, distribuția și industria. Prețurile locale cresc mai rapid decât media UE, lanțurile logistice sunt sensibile la șocuri, rafinăriile au traversat opriri și reporniri în primăvară, iar importurile maritime au scăzut cu 60% în aprilie. Piața românească reacționează accelerat la tensiunile globale, iar scumpirea confirmă nevoia unui cadru anticipativ de gestionare și a unor investiții care să reducă expunerea pe termen lung.
România a demonstrat că dispune de amortizoare reale, rafinare locală, stocuri, infrastructură portuară și jucători integrați, dar a confirmat și că reziliența operațională nu este suficientă. Următorul șoc nu va testa dacă piața funcționează, ci cât de rapid se poate adapta.
Pentru consumatori, scumpirea este imediată. Pentru companii, impactul se va vedea în marje, costuri logistice, prețuri finale și planificare operațională. ,,Companiile care vor câștiga deceniul nu sunt cele care prezic corect următorul șoc, ci cele care își construiesc astăzi capacitatea de a-l absorbi mâine – prin date, contracte, diversificare și disciplină de execuție. Pentru România, fereastra de oportunitate este acum: amortizoarele locale există, dar trebuie convertite în avantaj competitiv înainte ca următoarea criză să le testeze din nou.”, conchide analiza EY.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
