Miza de miliarde de lei din jurul Fondului Proprietatea (FP) intră într-o etapă în care structura acționariatului contează poate mai mult decât oricând. La sfârșitul lunii septembrie, acționarii vor trebui să aleagă administratorul care va prelua conducerea fondului, după o procedură în care SAI Muntenia Invest a obținut un avantaj important în evaluarea tehnică în fața Franklin Templeton, actualul administrator.
Între timp, însă, s-a modificat și baza pe care va fi dat votul.
Cea mai recentă raportare a structurii acționariatului, publicată astăzi și întocmită pe baza datelor Depozitarului Central la 31 august 2026, arată o concentrare fără precedent a drepturilor de vot în mâinile investitorilor români. Persoanele fizice și persoanele juridice române ajung împreună la 78,93% din drepturile de vot exercitabile.
Procentul nu trebuie confundat cu existența unui bloc românesc de acționari. Retailul, fondurile de pensii, celelalte persoane juridice și statul au interese diferite și este imposibil de spus, doar din structura registrului, cum vor vota. Cifra arată însă unde se află cea mai mare parte a voturilor disponibile pentru AGA din septembrie.
Pentru candidații la administrarea Fondului Proprietatea, aceasta este o schimbare importantă de context.
Capitalul străin, mult mai puțin prezent în Fondul Proprietatea
Structura actuală este rezultatul unui proces mai lung de reducere a ponderii investitorilor internaționali.
Persoanele juridice nerezidente mai dețin acum 2,18% din capitalul social subscris și vărsat, potrivit datelor Depozitarului Central. Ponderea este cu atât mai relevantă cu cât Fondul Proprietatea a fost, în perioada sa de maximă vizibilitate pe piețele internaționale, unul dintre cele mai cunoscute active românești în rândul investitorilor străini.
Un moment important în această schimbare a fost delistarea GDR-urilor (certificate de depozit care reprezentau acțiuni FP și puteau fi tranzacționate la Londra) Fondului Proprietatea de pe London Stock Exchange, la 25 aprilie 2025. Operațiunea a eliminat posibilitatea tranzacționării acestor instrumente pe piața londoneză, mutând practic întreaga tranzacționare a titlurilor FP pe Bursa de Valori București.
Delistarea GDR-urilor nu a însemnat dispariția investitorilor străini. Un investitor nerezident poate cumpăra în continuare acțiuni FP la BVB. Dar accesul direct printr-un instrument listat la Londra a dispărut, iar structura acționariatului arată acum cât de mult s-a schimbat profilul fondului.
În locul unei ponderi importante a capitalului internațional, registrul este dominat în prezent de investitori români, atât persoane fizice, cât și persoane juridice.
Buy-back-ul schimbă și mai mult raportul de forțe
Pentru AGA din 29 septembrie 2026, în primă convocare, respectiv 30 septembrie, în cazul în care nu se întrunește cvorumul, simpla privire asupra procentelor de capital deținute de fiecare categorie de acționari nu este suficientă. Diferența vine din acțiunile proprii răscumpărate de Fondul Proprietatea.
Prin programele de buy-back, adică de răscumpărare de către companie a propriilor acțiuni de pe piață, Fondul a ajuns să dețină în prezent 252.097.337 de acțiuni proprii, reprezentând 7,88% din capital, în cadrul celui de-al 16-lea program de răscumpărare. Aceste acțiuni nu au drept de vot cât timp se află în portofoliul Fondului, astfel că, pentru AGA, baza efectivă asupra căreia se raportează drepturile de vot ale celorlalți acționari este mai mică decât numărul total de acțiuni emise.
Efectul este că ponderea în drepturile de vot exercitabile este mai mare decât ponderea în capital pentru fiecare categorie care poate vota efectiv.
Diferența se vede cel mai bine în cazul retailului românesc. Persoanele fizice române dețin 42,57% din capitalul social, dar reprezintă 46,21% din drepturile de vot exercitabile.
Persoanele juridice române au 30,14% din capital, dar ajung la 32,72% din drepturile de vot exercitabile.
Împreună, cele două categorii ajung astfel la 78,93% din totalul drepturilor de vot exercitabile.
Este o pondere suficient de mare pentru ca modul în care aceste categorii se vor comporta la AGA să conteze decisiv, chiar dacă ele nu formează automat un bloc de vot și nu există nicio garanție că vor susține aceeași variantă de administrator.
O competiție pentru voturi, nu doar pentru punctaj
În acest context trebuie privit și rezultatul procedurii de selecție a administratorului.
Matricea de evaluare realizată de Comitetul Reprezentanților a acordat 66,28 puncte SAI Muntenia Invest, față de 57,30 puncte Franklin Templeton Investment Services, actualul administrator. Diferența vine din mai multe componente ale evaluării, între care propunerile privind performanța fondului, reducerea discountului față de valoarea activului net și structura comisioanelor.
La capitolul „Prețuri și structură de comisioane”, de exemplu, SAI Muntenia a obținut 9,30 puncte, față de 6,30 puncte pentru FTIS.
Aceste rezultate oferă SAI Muntenia un avantaj în fața acționarilor, dar nu îi oferă și voturile acestora. Decizia Comitetului Reprezentanților este una dintre etapele procedurii, în timp ce alegerea administratorului aparține AGA.
Iar noua structură a acționariatului face ca această ultimă etapă să aibă o configurație diferită de cea care ar fi rezultat dintr-un registru dominat de investitori internaționali.
Pentru Franklin Templeton, una dintre dificultăți este tocmai aceasta. Administratorul istoric al fondului are în continuare avantajul experienței acumulate în cei 16 ani de administrare și al unei platforme internaționale pe care o poate pune în valoare în fața acționarilor. Dar argumentul trebuie vândut acum unui acționariat în care capitalul local are o pondere mult mai mare.
Pentru SAI Muntenia, situația este inversă. Compania poate veni în fața acționarilor cu avantajul obținut în evaluarea tehnică și cu o ofertă mai competitivă din perspectiva costurilor. Faptul că structura acționariatului este dominată de investitori români îi poate oferi un teren mai favorabil, dar nu reprezintă în sine o garanție a rezultatului.
Același lucru este valabil și pentru INVL. Un acționariat mai puțin internațional nu înseamnă automat că un administrator cu profil local va fi preferat, după cum nici prezența redusă a investitorilor străini nu înseamnă că aceștia nu pot conta în rezultatul final.
Statul, între poziția de acționar și cea de vot important
În această ecuație apare și Ministerul Finanțelor, în contextul în care statul român deține 11,57% din capitalul social al Fondului Proprietatea, ceea ce înseamnă 12,56% din drepturile de vot exercitabile.
Participația nu este suficientă pentru ca statul să decidă singur alegerea administratorului, însă nici nu poate fi ignorată într-o companie în care acționariatul este atât de fragmentat. Spre deosebire de pachetele deținute de mii de investitori individuali, participația statului este una compactă, iar votul aferent poate fi exprimat într-o singură direcție. Într-o AGA în care rezultatul se va construi din pozițiile unor categorii de acționari cu interese diferite, acest lucru îi poate crește greutatea efectivă în raport cu simpla sa pondere în capital.
Mai mult, miza statului nu se reduce la alegerea administratorului. Fondul Proprietatea este rezultatul unui proces prin care statul a transferat în timp către acționarii săi participații la companii din portofoliul public, iar relația dintre stat și fond a rămas una importantă chiar și după reducerea participației directe a statului. Alegerea administratorului poate influența, la rândul ei, strategia de administrare a activelor rămase în portofoliu, politica de distribuire a capitalului către acționari și modul în care este gestionată etapa finală a existenței fondului.
De aceea, poziția Ministerului Finanțelor va fi urmărită atent în septembrie. Statul nu are suficiente voturi pentru a impune un administrator, dar într-o confruntare în care niciunul dintre candidați nu pornește cu o majoritate proprie, cele 12,56% din drepturile de vot exercitabile pot deveni relevante în formarea unei majorități.
Retailul este majoritar pe hârtie, dar fragmentat în realitate
Poate cea mai interesantă consecință a noii structuri este însă creșterea importanței investitorului individual.
Cele 46,21% din drepturile de vot exercitabile aferente persoanelor fizice române arată o forță potențială foarte mare. În practică, însă, acest procent este împărțit între mii de acționari.
Fondul Proprietatea are 21.164 de acționari, iar această dispersie face ca prezența la AGA să fie cel puțin la fel de importantă ca structura teoretică a registrului. Un procent mare deținut de retail nu are aceeași semnificație într-o adunare în care o parte importantă a investitorilor nu participă la vot.
De aceea, cele 78,93% din drepturile de vot exercitabile aflate la acționari români trebuie privite mai degrabă ca dimensiunea terenului pe care se va purta competiția decât ca rezultatul anticipat al acesteia.
Prin urmare, candidatul care va reuși să mobilizeze acționarii și să transforme susținerea individuală în voturi efective va avea un avantaj pe care niciun punctaj tehnic nu îl poate substitui.
O altă configurație pentru Fondul Proprietatea
La 31 august 2026, Fondul Proprietatea are aproximativ 2,94 miliarde de drepturi de vot exercitabile, iar distribuția acestora arată o schimbare majoră față de perioada în care fondul avea o componentă internațională mult mai vizibilă.
Capitalul românesc este acum dominant, însă nu este omogen. Retailul are aproape jumătate din drepturile de vot exercitabile, persoanele juridice române au aproape o treime, statul are peste 12%, iar restul este împărțit între investitori nerezidenți și alte categorii.
Tocmai această fragmentare face ca AGA din septembrie să nu poată fi citită simplu prin prisma unui singur procent. Structura registrului spune cine are voturile potențiale. Nu spune și cine le va folosi, în ce proporție și în favoarea cui.
Pentru Franklin Templeton, SAI Muntenia și INVL, următoarele săptămâni vor însemna, prin urmare, nu doar argumente despre strategii de administrare, comisioane sau discountul Fondului Proprietatea, ci și o cursă pentru construirea unei majorități într-un acționariat care s-a schimbat profund.
Iar dacă în anii anteriori Fondul Proprietatea era privit în bună măsură prin relația sa cu marii investitori internaționali, AGA din septembrie va avea loc într-o realitate diferită: cei mai mulți dintre acționarii care pot decide viitorul fondului sunt acum români.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
