Economia Chinei traversează o fază de dezechilibru tot mai pronunțat, în care slăbirea cererii interne contrastează puternic cu reziliența sectorului industrial și cu accelerarea segmentelor legate de tehnologie și inteligență artificială.
Datele recente arată o transformare structurală: motorul tradițional al creșterii – consumul intern – își pierde din turație, în timp ce exporturile și industriile high-tech continuă să susțină activitatea economică, se crie într-o analiză Reuters.
În luna mai, vânzările retail din China au scăzut cu 0,6%, marcând prima contracție lunară din ultimii peste trei ani. Evoluția vine după o perioadă de stagnare și confirmă fragilitatea cererii interne într-un context dominat de criza sectorului imobiliar și de prudența tot mai mare a consumatorilor. Segmentul auto, un barometru important al încrederii, a înregistrat a opta lună consecutivă de scădere a vânzărilor interne, semnalând o deteriorare persistentă a apetitului de consum.
În paralel, investițiile au continuat să slăbească, ceea ce sugerează că mediul de afaceri rămâne prudent în fața incertitudinilor structurale. Chiar și programele guvernamentale de stimulare a consumului își pierd din eficiență, pe măsură ce efectul lor marginal se reduce.
Industria accelerează, susținută de exporturi și tehnologie
În contrast cu slăbiciunea cererii interne, producția industrială a crescut cu 4,5%, depășind așteptările pieței. Motorul principal rămâne sectorul manufacturier orientat spre export, dar și industriile tehnologice avansate, care beneficiază de cererea globală pentru soluții digitale și infrastructură AI.
Producția high-tech a crescut cu peste 15% în ritm anual, confirmând că China își consolidează poziția în lanțurile globale ale tehnologiei avansate. Această dinamică este alimentată de investițiile globale în inteligență artificială și centre de date, unde cererea pentru componente și materiale critice crește rapid.
Materiile prime strategice intră în ecuația AI
Un exemplu relevant este indiumul, un metal rar produs în proporție de aproximativ 70% de către China. Deși utilizat tradițional în ecrane și lipituri industriale, indiumul a devenit esențial în producția de semiconductori avansați, inclusiv pentru tehnologiile optice utilizate în centrele de date AI.
China a început să intensifice controlul exporturilor de indium și derivate, într-un context în care materiile prime critice devin pârghii geopolitice și economice. Chiar dacă metalul nu este încă pe lista oficială a restricțiilor, procesul de verificare a exporturilor s-a înăsprit, sugerând o posibilă extindere a regimului de control.
Această evoluție reflectă o tendință mai amplă: resursele industriale nu mai sunt doar inputuri economice, ci instrumente strategice într-o competiție globală pentru tehnologie și securitate economică.
O economie cu două viteze
Analiștii descriu tot mai frecvent China ca o economie „cu două viteze”. Pe de o parte, consumul intern slăbește sub presiunea incertitudinii, a îndatorării și a crizei imobiliare. Pe de altă parte, industria orientată spre export și sectorul tehnologic avansat continuă să crească, susținute de cererea globală.
Această divergență creează o problemă structurală: creșterea economică devine mai dependentă de factori externi și mai puțin de consumul intern, ceea ce crește vulnerabilitatea pe termen lung.
Economiștii estimează că ritmul de creștere ar putea încetini în trimestrele următoare, în timp ce autoritățile de la Beijing ar putea fi nevoite să intervină cu măsuri de stimulare țintită a consumului în a doua parte a anului.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
