Analiștii Grupului UniCredit, reuniți în Institutul de Investiţii de la UniCredit, au lansat Raportul Macroeconomic Trimestrial, T2, 2026, axat pe evolutiile macroeconomice din zona ECE (Europa Centrală și de Est) si AI (Austria și Italia). În cadrul prezentării acestui raport, specialiștii au explicat contextul economic general, în care economia acestei zone se îndreaptă spre o perioadă mai favorabilă, după șocul izbucnirii războiului din Iran, dar au arătat și pericolele cu care se confruntă economia României, amenințată mai ales de volatilitatea politică.
Astfel, au arătat cei de la UniCredit, fluxurile de transport prin Strâmtoarea Ormuz încep să se normalizeze treptat, însă traficul rămâne departe de nivelurile obișnuite. Comparativ cu vârfurile înregistrate în perioada martie–mai, spre exemplu, volumele sunt semnificativ mai reduse, iar situația continuă să fie fragilă. În același timp, diminuarea rezervelor de petrol disponibile limitează spațiul de manevră al pieței, astfel încât analiștii UniCredit estimează că prețul țițeiului va rămâne în intervalul 77–80 de dolari pe baril în a doua jumătate a acestui an, urmând să coboare treptat spre aproximativ 70 de dolari pe baril pe parcursul anului viitor.
În Europa Centrală și de Est, impactul inflaționist al scumpirii combustibililor, au mai spus aceștia, s-a resimțit cel mai puternic în România și Bulgaria, unde autoritățile au intervenit în principal prin plafonarea marjelor comerciale sau prin acordarea unor subvenții țintite pentru gospodăriile cu venituri reduse. Pe măsură ce efectele acestor șocuri se vor diminua în a doua parte a anului, perspectivele privind inflația se vor îmbunătăți, iar ritmul de creștere a prețurilor ar urma să încetinească și mai mult în 2027.
Prin urmare, acest scenariu oferă băncilor centrale din regiune mai multă încredere că vor reuși să readucă inflația în intervalele-țintă. Potrivit estimărilor UniCredit, toate economiile din Europa Centrală și de Est care nu fac parte încă din zona euro ar urma să atingă țintele de inflație până la sfârșitul anului 2027.
Pe de altă parte, în Serbia și România, analiștii se așteaptă ca băncile centrale să mențină dobânzile neschimbate până la sfârșitul acestui an, în condițiile în care inflația rămâne peste nivelurile dorite. În cazul României, însă, actualul puseu inflaționist reflectă în mare măsură majorările de taxe și ajustările tarifelor la energia electrică pentru populație. Pe măsură ce aceste efecte vor ieși din baza de calcul a indicelui prețurilor de consum, inflația este estimată să scadă la aproximativ 5,5% până la finalul acestui an, de la aproape 10% în prezent.
De asemenea, au mai spus analiștii UniCredit, procesul de dezinflație (reducere a ratei inflației, n.r.) ar urma să se accelereze în 2027, pe fondul încetinirii consumului gospodăriilor și al reducerii presiunilor inflaționiste interne. În aceste condiții, Banca Națională a României ar putea avea spațiu pentru a începe reducerea dobânzii de politică monetară în cursul anului viitor.
În ceea ce privește evoluția economiei, UniCredit estimează că majoritatea statelor din regiune vor înregistra în 2026 o creștere a PIB cuprinsă între 2% și 3%. Excepțiile vor fi însă Slovacia și România, unde ritmul de creștere va fi afectat de procesul de consolidare fiscală, precum și Ungaria, unde investițiile private continuă să rămână slabe.
Pentru întreaga regiune, principalul motor al creșterii economice va rămâne cererea internă. Contribuția exporturilor nete va fi modestă în 2026 și va înregistra doar o ușoară îmbunătățire în 2027. În schimb, investițiile vor avea un rol tot mai important, în special cele publice, susținute de fondurile europene.
Totodată, investițiile private continuă să fie sub nivelurile istorice, pe fondul incertitudinilor economice și geopolitice, însă analiștii se așteaptă la o revenire graduală odată cu diminuarea acestor riscuri.
Consumul va continua, la rândul său, să susțină creșterea economică, sprijinit de piețe ale muncii care rămân tensionate și de creșterea salariilor. În schimb, cheltuielile guvernamentale vor avea o contribuție limitată, în contextul în care deficitele bugetare se mențin ridicate în întreaga regiune.
Nu în ultimul rând, analiștii UniCredit au mai observat faptul că, în România, procesul de consolidare fiscală este în desfășurare, însă implementarea sa rămâne expusă unor riscuri generate de incertitudinea politică. Destrămarea coaliției de guvernare în luna mai a provocat un episod de volatilitate pe piețele financiare, însă efectele cele mai puternice s-au estompat între timp. Primele de risc rămân ușor mai ridicate, însă investitorii continuă să mizeze pe posibilitatea unui compromis între partidele aflate la guvernare, care să evite organizarea alegerilor anticipate, în condițiile în care partidul de extremă dreapta conduce în sondajele de opinie.
Prin urmare, concluzionează specialiștii, riscurile fiscale continuă să fie atent monitorizate, deoarece criza politică ar putea întârzia implementarea programului de ajustare bugetară. Cu toate acestea, chiar și în scenariul menținerii unui guvern minoritar, cei de la UniCredit consideră că procesul de reducere a deficitului bugetar va continua, deși zgomotul politic va continua să alimenteze volatilitatea piețelor.