Cu mare bucurie vă prezentăm un interviu-eveniment cu Alina Epure, specialist de renume internațional în nutriție și longevitate, cuvinte des folosite în ultima perioadă, dar puțin înțelese și poate și mai puțin aplicate.
Cu această ocazie, prezentăm noua inițiativă Forbes România – Forbes Wellbeing, o nouă divizie care merge în întâmpinarea companiilor cu programe de wellbeing pentru companii, programe cu rezultate cât se poate de cuantificabile, cu implicații clare în productivitate și în performanță. Este un proiect foarte drag echipei Forbes România, deoarece s-a născut, așa ca toate proiectele noastre, din conversații lungi și oneste cu reprezentanții mediului de business românesc și din dorința de a contribui la starea de bine și la performanța echipelor.
Ești o personalitate recunoscută la nivel internațional pentru studiile și experiența în ceea ce privește nutriția și longevitatea – cum a început călătoria ta în aceste domenii?
Longevitatea începe din copilărie, conectarea cu nutriția începe din copilărie, iar eu am avut șansa să îmi cunosc talentele, pasiunile, abilitățile încă din copilărie. Îmi place să cred, să simt, să trăiesc în bucurie acest talant, să mă dedic drumului vieții aducând împreună știința, curiozitatea, consecvența, motivația, pasiunea, dedicarea. Acest drum mi-a fost dat să îl parcurg încă de la 15 ani, când dorința de cunoaștere, înțelegere, interconectare a informațiilor din lumea medicală mi-a fost susținută și încurajată de părinții mei și de doi profesori grozavi, care au avut capacitatea de a vedea în mine potențialul pe care eu urma să îl descopăr peste ani și ani.
Care sunt descoperirile tale în ceea ce privește nutriția?
Deși despre nutriție se vorbește la fiecare colț de stradă, iar informațiile sunt preluate din nenumăratele povești despre diete, mituri, tendințe, eu cred că fiecare dintre noi are un profil metabolic individual, care ne definește felul de a fi, a trăi, a gândi, a simți, a iubi, a performa. Practic, fiecare aliment ce ajunge în organismul nostru devine energia noastră celulară de zi cu zi și gândul nostru din zori până în seară. Dieta nu are modă, are numai aplicabilitate la nivel individual, chiar dacă pot fi atinse anumite obiective din perspectiva greutății urmând o anumită dietă la modă. Sănătatea noastră nu are modă, ci este rezultatul comportamentelor noastre zilnice în relația cu stilul de viață.Am studiat legătura dintre alimentație și performanță, și fizică, și cognitivă, iar impactul alimentației personalizate asupra vitalității și longevității este enorm. Practic, alimentația este fundația noastră, a ceea ce suntem și trăim clipă de clipă.
Cu cât oamenii sunt mai ocupați, mai stresați, mai preocupați de evoluția lor profesională, cu atât deconectarea față de nevoile biologice de bază este mai accentuată, ceea ce se reflectă în dezechilibre la nivel biochimic, respectiv într-o îmbătrânire celulară.
Biochimia nutriției, această conectare armonioasă între biochimie și nutriție, este conceptul dezvoltat de mine, ce oferă o perspectivă diferită în relația cu nutriția. Practic, prin biochimia nutriției învățăm să hrănim fiecare celulă din propriul organism, ceea ce determină un dans celular, o armonie minte – trup – suflet, iar noi vom fi în cea mai bună formă a noastră. Prin conștientizarea și implementarea unui plan de nutriție personalizat, noi avem capacitatea de a ne rescrie până la nivel genetic, de a genera o întinerire celulară atunci când îi oferim corpului combustibilul potrivit, la momentul potrivit.
Dar longevitatea? Tocmai ai publicat o carte dedicată acestui subiect (Secretul vitalității și longevității. Medicina stilului de viață) – care sunt concluziile și mesajele acestei lucrări?
Longevitatea este un cuvânt frumos atâta vreme cât nu definim, integrăm și implementăm corect principiile longevității. Atunci când vorbim despre longevitate, este important să avem în vedere următoarele trei direcții:
– prelungirea duratei de viață
– extinderea stării de bine, a sănătății
– controlul și inversarea semnelor specifice îmbătrânirii
Toți cei trei piloni sunt armonizați de un stil de viață personalizat, ce se definește prin alimentație, somn, mișcare, calitatea relațiilor, reziliența la stres și gestionarea dependențelor. Practic, a fi longeviv înseamnă educație și sănătate, înseamnă medicina stilului de viață, șansa identității fiecăruia dintre noi, dragul de noi înșine, de fiecare clipă, dar mai ales… moștenirea genetică, pentru care fiecare dintre noi ar trebui să trăiască cu responsabilitate, alegând gustul-bun al vieții, nu al mâncării.
Longevitatea și vitalitatea nu sunt tendințe noi pentru omul modern, ci o normalitate în care ar trebui să trăim fiecare dintre noi, să ne preocupe să investim în sănătate pentru a fi în cea mai bună formă a noastră.
Secretul vitalității și longevității. Medicina stilului de viață este o carte de suflet pentru suflet, o fereastră deschisă către oportunități de sănătate, către înțelegerea alegerilor de zi cu zi ca impact pe termen lung în sănătatea noastră. Am scris această carte la sugestia și îndrumarea domnului prof. univ. dr. Dumitru Constantin Dulcan, căruia îi mulțumesc pentru fiecare gând, cuvânt, încurajare, suport.
Cred că această carte este un prim pas către proiectele de educație pe care le-am început, al căror obiectiv este să creștem generații sănătoase.
Ce înseamnă wellbeing în perioada actuală?
Wellbeing este, la fel ca și longevitatea, un termen la modă pentru oamenii care își doresc să fie la modă, dar, de fapt, este mult mai mult decât atât și consider că este o responsabilitate individuală pentru starea de bine, pentru un drum consecvent și coerent către sănătate, definit la nivel individual.
Constat, cu tristețe, că, în România, wellbeingul se definește în mod superficial, integrând activități fără impact măsurabil, concret în relația cu sănătatea fizică, mentală, emoțională.
O excursie cu echipa, două-trei workshopuri, două-trei ateliere de voluntariat, un antrenament săptămânal realizat la birou înseamnă bune practici și politici de wellbeing?
Cum măsurăm impactul acestor programe în starea de sănătate a angajaților? Care sunt beneficiile ulterioare pentru companie, din perspectiva reducerii absenteismului și a creșterii performanței angajaților? Atunci când măsurăm, știm exact ce avem de definit, ce implementăm, ce monitorizăm, ce facem cu obiectivele atinse, altfel este o poveste frumoasă, care poate crea pe moment o stare de bine, dar care nu se reflectă în rapoartele anuale de sănătate, realizate pentru fiecare companie.
Sunt membru și ambasador al Institutului Global de Wellness, ceea ce mă ajută să înțeleg elementele de finețe, esențiale în definirea programelor de wellbeing, mai ales atunci când vorbim de perspective 2030, de exemplu.
Având în vedere că petrecem (mult) mai mult timp la locul de muncă decât acasă, în general, care ar trebui să fie abordarea companiilor în ceea ce privește partea de wellbeing a angajaților?
Reușita unui program de wellbeing este condiționată de integrarea acestuia atât la nivel individual, cât și la nivel de familie, comunitate, echipa de la locul de muncă, companie, național. Într-adevăr, în multe companii au fost trasate anumite direcții suport pentru angajați, prin programe diferite, dar am observat că lipsește zona medicală, practic, monitorizarea impactului acestor programe în sănătatea fizică. Medicina viitorului, în termeni globali, este medicina de precizie, și anume medicina stilului de viață. Atât timp cât nu asociem sănătatea cu o alegere responsabilă, nu vom avea sănătatea definită ca o valoare personală, iar inițiativele personale sau ale companiei vor fi bifate, dar fără impact în vitalitate și longevitate. Politicile și practicile de wellbeing se definesc în mod personalizat, la nivel de companie, urmărind îmbunătățirea calității vieții angajaților, dar în România nu am întâlnit până în prezent un proiect implementat, monitorizat, reevaluat din perspectiva stării de sănătate a fiecărui angajat în parte.
Care crezi că vor fi efectele pe termen scurt și mediu ale aplicării corecte ale unor programe de wellbeing la nivel de companie?
Un program de wellbeing, definit și implementat în mod corect, poate fi un factor de influență pozitivă a sănătății fiecărui angajat care a făcut parte din acest proces educațional inițiat la nivel de companie. Apoi se poate crea un suport informațional și educațional dacă transpunem aceste informații la nivel de familie și în comunitatea din care facem parte. Practic, pas cu pas, putem crea o perspectivă optimistă în sănătatea fizică, mentală, emoțională, cu impact direct în viața personală și profesională a fiecăruia dintre noi. Astfel, fiecare dintre noi va fi în cea mai bună formă a sa, atât de dorită, dar atât de îndepărtată când suntem într-o fugă către nicăieri, condimentată cu o stare de oboseală cronică.
Inaugurăm împreună noua divizie Forbes România – Forbes Wellbeing –, poți detalia pentru cititorii noștri ceea ce ne propunem la nivel național pentru a aduce grija pentru colegi și angajați în planul concretului și al consecvenței?
Așa cum spuneam în rândurile anterioare, despre wellbeing se vorbește puțin, la nivel teoretic, iar acțiunile sunt și mai puțin lipsite de impact pe termen lung în relația cu sănătatea.
Prin acest proiect ne propunem să creăm un culoar al normalității, să dăm startul sănătății, să definim la nivel teoretic și practic termeni precum prevenția, sănătatea, stilul de viață, neuroplasticitatea, longevitatea, vitalitatea.
De ce ne-am propus să dezvoltăm acest proiect? Această idee s-a conturat atunci când am realizat împreună că despre wellbeing se vorbește atât de frumos la nivel global, dar realitatea se reflectă în creșterea anuală, în mod alarmant, a cazurilor de Alzheimer, Parkinson, dezechilibre metabolice, diabet, cancer, boli cardiovasculare. Organizația Mondială a Sănătății a anunțat în anul 2022 că 74% din decesele la nivel global sunt rezultatul bolilor netransmisibile, iar costurile globale anuale implicate în gestionarea bolilor cronice ce puteau fi prevenite sunt în creștere continuă. Concret, lipsește educația sănătății, iar medicina stilului de viață este o poveste frumoasă fără conținut. Rolul nostru este să creăm acest conținut, să integrăm cei 4 P – predictibilitate, prevenție, personalizare, participare, iar medicina stilului de viață să fie parte din preocupările fiecăruia dintre noi și fiecărei companii.
Cum este posibil să fie burnoutul o normalitate a omului intelectual, deși despre wellbeing se vorbește încă din anii 1950-1960, dar realitatea a demonstrat că până în anul 2022 cel puțin 70% din populația activă a avut minimum un episod de burnout?
A fost posibil acest contrasens pe care s-a mers în relația cu sănătatea deoarece nu au fost definite și integrate corect noțiuni precum sindrom de oboseală cronică, prevenție, sănătate, neutralizarea stresului, nutriția personalizată, activitatea fizică, somnul. Concret și consecvent, ne dorim să aducem un strop de sănătate și să dăm un gust-bun stilului de viață, astfel încât vitalitatea, longevitatea, performanța să redevină o normalitate pentru fiecare participant la acest proiect.
Se vorbește foarte mult despre longevitate – care este abordarea cea mai potrivită?
Se vorbește adesea despre sănătate, iar realitatea de pe stradă și din spitale ne oferă o altă imagine a ceea ce se întâmplă. Longevitatea este un rezultat al investiției zilnice în sănătate, dar în mod personalizat, în funcție de rezultatele analizelor medicale. Nu putem vorbi despre longevitate atât timp cât noi nu am făcut cunoștință cu lumea noastră interioară, cu acel nevăzut care se oglindește prin ceea ce se vede. Abordarea potrivită este planul anual de sănătate definit împreună cu o echipă medicală personală, un plan care va fi însoțit de autodisciplină, de rutină zilnică, care să contribuie la sănătatea de nota 10. Când vom înțelege că soluțiile identificate ca fiind benefice pentru fiecare dintre noi reprezintă șansa hrănirii celulare și a longevității, atunci vom trăi și vom acționa în favoarea noastră, iar rezultatele vor fi extraordinare.
Te-ai întors recent de la Lisabona, unde ai fost invitată să vorbești despre longevitate: ce ai inclus în discursul tău și cu ce noutăți ai revenit în România?
La Summitul Global de Longevitate, am reprezentat cu bucurie și onoare România, alături de reprezentanți de la Harvard, Cleveland, La Prairie, Sha, Lanserhof și nu numai. Am fost 60 de vorbitori pasionați și informați, care au definit longevitatea, au prezentat rezultatele activității profesionale în relația cu longevitatea și am stabilit anumite proiecte pe care le vom dezvolta împreună. Discursul meu a adus în prim-plan dorința de a identifica o unică definiție a longevității, de a fi parte din procesul creșterii și dezvoltării noastre prin cunoaștere și educație.
Am propus proiecte de educație a stilului de viață la nivel global, care au fost primite cu mare deschidere și îmi doresc ca medicina stilului de viață să fie integrată în programa anuală, de la grădiniță, școală până la universitate, astfel încât să creștem generații sănătoase. Am revenit acasă, deși tentată să accept unele oferte de colaborare de la clinici de renume din străinătate, dar cred că în România am un drum de parcurs pentru a aduce o informare continuă, valoroasă și benefică în și despre sănătate. Fiecare vorbitor a adus un element de noutate pe aria sa de activitate, dar revin la convingerea că este nevoie să construim o perspectivă a educației, printr-o retrospectivă a ultimilor ani, și să ne dăm șansa să fim implicați în definirea și redefinirea noastră personală, căci niciun supliment și niciun program de detox nu ne ajută în mod real dacă noi nu investim zilnic în cei șase piloni principali ai stilului de viață, și anume alimentația, somnul, mișcarea, calitatea relațiilor, reziliența la stres și gestionarea dependențelor.
Ești solicitată de clinici de renume global, precum Palazzo Fiuggi, ai colaborări cu specialiști renumiți la nivel global, ești într-o continuă dezvoltare în universități precum Harvard, Stanford, dezvolți și consiliezi implementarea programelor de nutriție, wellbeing și longevitate, lucrezi cu bucătari de înaltă clasă, care au 3 stele Michelin – care este aportul experienței tale în comunitatea din România?
Am fost și sunt implicată în multe proiecte de suflet, unde am avut șansa să întâlnesc și să colaborez cu oameni extraordinari, definiți ca oameni înainte de rolul lor profesional, dar am revenit de fiecare dată acasă, în frumoasa Românie, unde am demarat și am acceptat să fiu parte din proiecte naționale de educație, dedicate atât copiilor, cât și adulților.
Îmi doresc ca experiența de zi cu zi, știința și pasiunea să fie îndreptate către români, astfel încât să trăim în armonie construind pas cu pas sănătatea fizică, mentală și emoțională. În proiectele internaționale în care am fost și sunt implicată am contribuit cu simplitatea științei și creativitatea pasiunii, definind clar, onest, coerent planuri de sănătate ce pot fi implementate, monitorizând beneficiile și dezvoltând politici, practice de sănătate. Despre sănătate se vorbește frumos, fără un plan concret, fără o strategie și fără instrumente de lucru. Acesta a fost rolul meu, să definesc cele trei componente ale planului de sănătate în fiecare proiect în care am fost implicată, iar bucuria rezultatelor a fost motivația de a merge mai departe.
Așadar, cu bucurie, încredere, știință, pasiune, creativitate și speranță mă uit către fiecare român care își va da șansa să fie în cea mai bună formă a sa.
Foto: Matei Buță
Styling: Lucia Faur, Ruxandra Ciobotaru
Makeup: Laura Atănăsoaie
Locație: Natuzzi Italia
Șoseaua Fabrica de Glucoză 6-8 București