Lecții pentru 2026 – Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din toate punctele de vedere: economic, social, și geopolitic.
1. Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2025? Argumentați!
Deficitul este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2025.
2025 a fost anul în care deficitul bugetar ridicat a determinat adoptarea a două pachete majore de modificări fiscale, Pachetul Fiscal 1 și Pachetul Fiscal 2. Ambele pachete fiscale au inclus măsuri de creșteri de taxe precum și măsuri de protecție a capitalului social și eliminarea unor practici considerate abuzive.
O schimbare esențială cu impact în 2026 este creşterea TVA de la 19% la 21%, aplicată de la 1 august, care s-a văzut în încasările bugetare în lunile de toamnă. Această măsură a avut un efect principal în reducerea deficitului bugetar și a fost crucială pentru menținerea ratingului de țară.
O altă măsură importantă este creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, măsură justificată prin nevoia de echilibrare a impozitării muncii versus impozitarea capitalului.
În Pachetul fiscal 2 a fost introdusă și limitarea deductibilității serviciilor achiziționate de la afiliații străini. Aceasta reprezintă o schimbare cu impact semnificativ în zona de transfer pricing, întrucât, în mod tradițional, această arie nu era vizată în mod direct de modificări fiscale atât de stricte. În 2025, au fost de asemenea adoptate soluții în privința aplicării retroactive a APA.
Limitarea deductibilității înseamnă că firmele nu mai pot scădea integral din baza impozabilă anumite costuri plătite către companii din același grup, situate în alte țări. Statul urmărește astfel să prevină erodarea bazei impozabile la nivel local.
De asemenea, legislația include o mențiune importantă: sunt exceptate de la această limitare companiile care au încheiat un acord de preț în avans (APA) pentru serviciile respective. Aceasta înseamnă că ne putem aștepta la o creștere semnificativă a numărului de cereri de APA în perioada următoare, ceea ce va contribui la stabilitate fiscală pentru contribuabilii care aplică și la profesionalizarea discuțiilor privind prețurile de transfer.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2025? Care sunt rezultatele activității companiei comparativ cu estimările de la început anului?
În anul 2025, principalele provocări pentru Cabot Transfer Pricing au fost legate de dezvoltarea echipei și de gestionarea resurselor umane, creșterile de cheltuieli și presiunea mai mare asupra onorariilor din partea clienților. În paralel, o preocupare constantă a fost menținerea și dezvoltarea bazei de clienți, pentru a asigura stabilitatea și creșterea pe termen lung a companiei.
Rezultatele activității Cabot Transfer Pricing au înregistrat o ușoară creștere în 2025 comparativ cu anul precedent. Această evoluție pozitivă a fost determinată în special de creșterea serviciilor de conformare fiscală, training și consultanță. La finalul anului, am observat tot mai multe întrebări privind APA (Acord de Preț în Avans), ceea ce reflectă interesul societăților de a obține predictibilitate în domeniul transfer pricing. Creșterea cererii pentru APA indică faptul că societățile privesc subiectul ca pe unul strategic și caută să diminueze riscurile fiscale.
Cum au influențat crizele suprapuse, situația geopolitică și perspectiva noilor măsuri fiscal-bugetare activitatea companiei dvs.?
Dacă ne raportăm la domeniul fiscal, observăm că firmele din România devin mai precaute. În opinia mea, campaniile și comunicările publice ale ANAF încep să aibă un efect vizibil. Companiile își pregătesc mai atent dosarele de prețuri de transfer și încearcă să își cunoască riscurile fiscale înainte de eventuale controale.
De exemplu, ANAF a anunțat demararea unei campanii de conștientizare și sprijin dedicate entităților din România care fac parte din grupuri multinaționale, pentru a le ghida în respectarea obligațiilor de raportare fiscală internațională aferente anului fiscal 2024. Un alt exemplu este apelul adresat tuturor contribuabililor, companii și persoane fizice autorizate, pentru a se asigura că declararea și plata obligațiilor fiscale se fac corect și complet.
În paralel, au crescut și încasările bugetare, ceea ce reflectă o presiune mai mare asupra contribuabililor pentru conformare fiscală. Conform celor mai recente date, în trimestrul al treilea din 2025, încasările bugetare au crescut cu aproape zece miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent. Creșteri semnificative au fost înregistrate la colectarea TVA (15%), accize (11%) și contribuții la sănătate (8%).
Care sunt punctele tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?
Mediul de afaceri românesc devine mai puternic, dar se confruntă cu dificultăți în gestionarea fluxului de numerar (creditul comercial).
România are acum mai multe companii cu cifra de afaceri de peste un miliard de euro decât în perioada 2008-2010, iar firmele românești se internaționalizează mai activ. Această dezvoltare arată o reziliență și o maturizare a pieței locale față de criza economică anterioară.
Ca punct tare, fuziunile și achizițiile recente indică o consolidare a pieței, deși unele grupuri mari întâmpină dificultăți la nivel global, fără impact major local.
Competitivitatea crește, iar firmele locale încep să concureze mai bine pe plan extern. În opinia mea, această situație creează oportunități pentru extinderea serviciilor și ajustarea ofertei către clienți internaționali.
Ca punct slab al mediului de afaceri românesc, creditul comercial rămâne o vulnerabilitate majoră: firmele amână plata facturilor pentru a-și menține lichiditatea. Exemple concrete includ clienți mari care nu plătesc facturile de peste un an. Această politică afectează furnizorii și pune presiune pe fluxul de numerar al acestora. Situația asta este, în opinia mea, o practică strategică în mediul de afaceri pentru păstrarea cash-ului. Aceasta ridică riscuri pentru stabilitatea financiară a firmelor mici și mijlocii implicate în lanțurile de aprovizionare.
În tot acest context, văd o presiune crescută asupra contribuabililor pentru conformare, cu un impact direct asupra costurilor de operare ale firmelor. În fapt, această strategie reprezintă o reacție necesară la evoluția economică și la nevoia de finanțare a deficitului.
Acum, la finalul unui an, ce așteptări aveți de la autorități?
Principala așteptare a mediului de afaceri în general privește reducerea cheltuielilor publice. România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030. Acest obiectiv nu poate fi atins exclusiv prin creșteri de taxe (la nivelul individului sau al companiilor), ci necesită măsuri complementare: reducerea cheltuielilor statului, creșterea gradului de colectare și digitalizarea administrației.
Care sunt principalele trei puncte ale strategiei dvs. de business pentru anul viitor?
Partea de Inteligență Artificială (AI) va deveni extrem de importantă în 2026, atât în ceea ce privește adoptarea și implementarea, cât și în ceea ce privește integrarea în procesele interne ale companiilor de consultanță fiscală. Adaptarea proceselor interne pentru a include AI-ul poate aduce eficiență operațională și o mai bună calitate a deciziilor și în domeniul nostru, al prețurilor de transfer.
În paralel, în 2026 mizăm pe creșterea interesului pentru Acordurile de Preț în Avans (APA). APA-urile devin un instrument esențial pentru companii în gestionarea riscurilor fiscale legate de tranzacțiile cu afiliați.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru industria/domeniul în care activați în anul 2026?
Provocările macroeconomice țin de echilibrul între politicile fiscale și sustenabilitatea economică, accentul fiind pus pe economia verde și digitală. Taxarea firmelor poluatoare și stimulentele pentru economia verde generează tensiuni legislative și riscuri pentru stabilitatea unor sectoare tradiționale.
La nivel mondial, se urmărește reducerea vulnerabilităților economice printr-un echilibru între impozite și stimulente verzi. Această strategie reflectă presiuni internaționale și locale pentru reducerea impactului negativ asupra mediului. Companiile trebuie să se adapteze rapid pentru a nu pierde competitivitate sau pentru a evita costuri suplimentare. Implementarea acestor politici necesită monitorizare atentă pentru a preveni efecte adverse majore asupra economiei.
Impozitarea economiei digitale rămâne un subiect-cheie, cu provocări legate de concurența neloială generată de companii globale care nu plătesc taxe locale.
În acest context, se așteaptă un consens la nivel OECD și UE pentru reglementări mai clare și aplicabile global.
Nu în ultimul rând, este de așteptat ca nevoia de reducere a deficitului fiscal să genereze măsuri fiscale noi la nivel local inclusiv măsuri de stimulare a investițiilor.