Contabili, economişti şi antreprenori au protestat pentru a atrage atenţia asupra a ceea ce ei numesc ”teroare fiscală” şi măsuri adoptate fără consultare publică, dar care au un impact major asupra întregii societăţi. Alex Milcev, Partener, Liderul departamentului de Asistență fiscală și juridic al EY Romania a explicat în emisiunea Reinventarea României, organizată de Forbes România care este importanța predictibilității și stabilității sistemului fiscal.
Protestul ”Fără haos în legislaţia fiscală” s-a propagat pe reţelele de socializare și a strâns susţinerea mai multor organizaţii de specialişti.
”Într-o ţară în care mediul de afaceri ar trebui să fie susţinut şi încurajat, suntem martorii unei realităţi alarmante: lipsa de transparenţă şi comunicarea deficitară a instituţiilor statului, care par să adopte măsuri pe furiş, noaptea, fără consultare şi fără a ţine cont de impactul devastator pe care îl au asupra contribuabililor şi a afacerilor. Acesta este contextul în care ne aflăm astăzi, un context în care haosul legislativ şi teroarea fiscală devin norma”, au transmis reprezentanţii Patronatului Antreprenorilor Contabili din România (PACR).
Potrivit acestora, ”recenta publicare a OUG 69/2024 şi OUG 70/2024 fără nicio consultare publică şi aprobarea acestora în doar două zile reprezintă doar vârful aisbergului. Aceste ordonanţe, care includ măsuri precum e-TVA şi e-Factura, nu sunt doar exemple de digitalizare prost implementată, ci şi manifestări ale unui sistem care ignoră complet principiile democraţiei şi ale dialogului social. Este revoltător cum se poate modifica o lege organică printr-un OUG, fără consultare, fără transparenţă şi fără respect”, după cum susțin reprezentanții patronatului.
Reacția premierului Marcel Ciolacu la solicitările contabililor, economiştilor şi antreprenorilor s-a bazat pe necesitatea digitlizării. „Am făcut toate modificările posibile, nu sunt sancţiuni. Cu toţii ne dorim reforme. Când le implementăm, nu mai sunt bune. ANAF-ul are nevoie de digitalizare, după 30 de ani. (…) Cu adevărat, trebuie să vedem, pe timpul implementării, să nu creăm mai multe probleme companiilor, decât să facem digitalizarea. Şi eu am văzut că domnul ministru a avut întâlniri, mereu, dar nu putem ceda, pentru a o mia oară. De 30 de ani, tot timpul cedăm şi am ajuns primii la evaziune fiscală, din Europa. Eu nu îmi asum acest lucru”, a declarat Marcel Ciolacu.
Mediul de afaceri a atras mereu atenția asupra lipsei de predicibilitate a măsurilor ficale.
“Predictibilitatea și stabilitatea rămân deziderate precum linia orizontului, care este foarte aproape, dar niciodată nu o să fie atinsă. Acesta este sentimentul. Dacă vrem să vedem partea plină a paharului, măcar putem să ne bucurăm, pentru că, mai în glumă mai serios, modificările n-au venit între Crăciun și Revelion, cum se întâmplă de mai mulți ani și au venit cu două luni înainte sau măcar cu o lună jumătate. Evident că nu este nicio consolare pentru mediul de afaceri, care a fost lovit în plin de aceste modificări. Vorbim în primul rând de taxa de 1% pe cifra de afaceri, pentru marile companii, atât cele cu capital strain cât și cu capital românesc. Efectele acestei taxe abia acuma sunt resimțite, când deja după primul trimestru au fost plătite primele tranșe ale acestui impozit’’, a susținut Alex Milcev, Partener, Liderul departamentului de Asistență fiscală și juridic al EY Romania, în emisiunea Reinventarea României, organizată de Forbes România.
2024 este anul Creșterii poverii fiscale asupra tuturor contribuabililor. Impactul direct sau indirect al modificărilor majore a legislației fiscale, încă din 2023 este doar un început de drum spre creșterea și mai mare a taxelor și impozitelor ca pondere din PIB, direcția fiind apropierea de media europeană de circa 40% din PIB.
“Aș spune două lucruri. În primul rând mediul de afaceri și noi în general, noi toți trebuie să ne obișnuim cu ideea că n-o să plătim mai puține taxe, ci dimpotrivă. Această schimbare – fiscalitatea mai scumpă pentru noi va veni mai curând decât credem și de aceea e foarte bine să încercăm să anticipăm, să fim foarte atenți cu toate modificările promise în viitor. Iar numărul doi, dat fiind că aceste schimbări or să vină, este vital pentru mediul de afaceri să mențină un dialog deschis cu guvernul, cel actual și cel care o să vină după alegeri, astfel încât aceste măsuri să nu încurce economia. Deoarece creșterea taxelor are multe efecte negative și le știm foarte bine din istoria noastră de economie de piață din ultimii 30 de ani. Deci să nu cădem în aceleași capcane și măsurile să fie luate în timp, gradual, ca să nu zdruncine economia, pentru că este ultimul lucru pe care îl vrea atât mediul de afaceri cât și guvernul”, a subliniat Alex Milcev.
Calupul de taxe anunțate în noiembrie 2023 reprezintă doar o avangardă a reformei fiscale, pentru că urmează multe alte măsuri.
“Unele le știm sau le bănuim, altele nu le știm, dar e clar că este un semnal pentru contribuabili, ca să se pregătească pentru mai multe taxe, care or să vină. Să nu uităm și contextul internațional și al nostru românesc. Până la urmă, cred că există un consens destul de clar în societate și în mediul de afaceri, că gradul de colectare sau nivelul de fiscalitate pe care România și l-a implementat în ultimii ani de zile, care ajunge la 27- 28% din PIB, clar nu corespunde nevoilor de funcționare ale unui stat modern și vorbim și în contextul geo-politic actual foarte dificil, unde trebuie să cheltui banii ca un stat european, pentru multe proiecte, pentru care, acum 10 ani, nici nu te gândeai să cheltui. Și mă refer la efectele post-pandemie, la activitatea de apărare, ș.a.m.d., care consumă foarte multe resurse. Deci e clar că România trebuie să țintească și țintește, cu acest nou sistem de reforme, înclusiv reformele din zona digitală o colectare de peste 30% – care poate să fie 31% sau 33 % din PIB, rămâne de văzut. Reamintesc că în 2005, gradul de colectare la bugetul de stat, ca și procent din PIB era de 32-33%, deci a fost vârful colectării României, în zona fiscală. Și de atunci suntem pe panta descendentă. Iarăși am lovit un punct minim și e clar că trebuie să fie undeva o revenire în sus. Cine o să plătească acești bani? Noi, mediul de afaceri, persoanele fizice, ș.a.m.d. Este un impact pe care o să îl simțim într-o formă sau alta în următorii doi – trei ani, părerea mea, fără niciun dubiu”, a mai spus Alex Milcev.
Sunt și multe companii suficient de profitabile, pe care nu le-a afectat această taxă de 1%.
“Dar anumite industrii au fost lovite disproporționat. Și aș mai menționa industria automoto, unde sunt foarte multe locuri de muncă și unde se merge pe marje mici, de 2- 3% din cifra de afaceri, iar un impozit de 1% pentru aceste industrii, efectiv îi bagă în pierdere, așa cum a spus și René. În zona de distribuție de energie, care este foarte fragmentată și lucrează cu marje de 0,3% au trebuit să aducă bani de acasă în primul trimestru. Evident că se pune problema dacă rămâne această taxă mai mult de un an de zile, ce impact o să aibă asupra consolidării anumitor industrii. Ar fi o consolidare forțată, care nu este bazată pe cerere și ofertă ci este forțată de măsuri fiscale. Și asta este chiar o intervenție neavenită a statului în economie. Guvernanții cunosc fenomenul și au încercat să mai facă anumite modificări. Au promis, după primul trimestru și un tact asestment asupra anumitor industrii. Guvernul a promis că va sta la masa de discuții, n-aș zice negocieri, discuții despre cum poate fi atenuat impactul și ce se poate face prin legislație, în următoarele trimestre, pentru a atenua impactul, acolo unde a fost prea dramatic, dar de renunțat la taxe în anul 2024, momentan nu se pune problema. Speranța, mediului de afaceri, în general, este bazată pe promisiunea domnului prim-ministru Ciolacu, că, dacă economia merge bine în 2024, posibil ca această taxă să dispară din 2025. Adică să fie pentru un an și atât. Evident că avem foarte multe semne de întrebare pentru acest an, care este și an electoral, cu patru alegeri. Nu știu ce guvern vom avea la sfârșitul anului și în ce stare vor fi finanțele publice, având în vedere și cheltuielile de campanie și tot ce înseamnă alegeri. Iar dacă deficitul este prea mare, depinde ce va spune Comisia Europeană. Să ne reamintim că această reformă a fost în mare măsură provocată de insistența și presiunea venite de la Bruxelles. Deci sunt multe necunoscute aici. Această taxă ni s-a prezentat ca un rău necesar și sperăm că o să dispară cât mai curând”, a mai spus Alex Milcev.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania